“Cea mai mare investigatie media din lume” – Secret Files Expose Offshore’s Global Impact, realizata de The International Consortium of Investigative Journalists – se ocupa si de cazul unuia dintre stapanii din umbra ai Romaniei, aflat totodata si pe lista celor mai mari evazionisti pe plan mondial, si care, la randul lui, s-a ocupat si de scolirea unuia dintre fostii premieri-marioneta ai Romaniei (Ghici Kobe ungureasca cine-i?). Mai concret, investigatia o priveste, de fapt, pe fosta sotie a miliardarului Marc Rich, Denise Rich. Ziaristi Online prezinta fragmentul cu referire la escrocul international care invarte Romania la proptap, pe numele lui Marcell David Reich (foto stanga). Primul link de mai jos face trimitere catre un adevarat tom al ilegalitatilor lui Marc Rich, din care nu lipseste Romania. Din pacate pentru aceasta investigatie atat de laudata, nivelul ei, in ce-l priveste pe Rich si afacerile lui in Romania, se opreste la anii ’80 – ”90. Cu toate acestea este de folos in ce priveste relatiile lui pe aceasta planeta:
“Among nearly 4,000 American names is Denise Rich, a Grammy-nominated songwriter whose ex-husband was at the center of an American pardon scandalthat erupted as President Bill Clinton left office.
Vreau să vorbesc despre singura prezenţă încă vie, deşi nemuritoare, nemuritoare deşi aşa de terestră, despre unanimul nostru înaintaş fără de nume, despre: satul românesc.
Timp de trei zile, în perioada 5-7 aprilie 2013, în localitatea Donji Milanovăţ din Serbia se va desfăşura “Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români”, ediţia a IV-a. Evenimentul va avea loc sub genericul „Europa-Manipulare-Minoritate”, organizator fiind şi de această dată Forumul Internaţional al Jurnaliştilor.
“Am fost acuzata pentru ca am iubit România. Îmi recunosc “vina”. De dragul culturii române, cu dorinta de a întemeia o scoala serioasa de indianistica, m-am stabilit aici.
Daca am vrut sa împart soarta poporului român, am suferit de frig, foame si frica – acea teama care aproape ca ne-a paralizat mintile – alaturi de el. Nu m-am gândit sa plec de aici, nici sa trâmbitez la posturile straine de radio.
Scriam cu mâna în manusa, umblam dupa lumânari pentru serile fara curent, asa cum faceau multi. N-am învatat, însa, sa patinez pe strazile Capitalei, pentru ca în fiecare zi studentii ma luau de mâna, ma duceau la Universitate – la cursuri sau la examene – si ma aduceau acasa.
Uitându-ma la acele fiinte înfometate, înfrigurate, deprimate moral, uneori mi se parea ca vorbesc unor statui, într-o galerie de arta. Când le ascultam lectiile, vedeam cum le-au înghetat buzele, în “temperatura camerei”. Totusi, lumina privirii lor mi-a dat puterea sa rezist”.
Amita Bhose, 1992
Foto sus: La Ipotesti, cu alti iubitori ai lui Eminescu
Si acum, un fragment dintr-o scrisoare/articol despre starea culturii romane si ministrul A. Plesu
“(…)
* * *
În mai multe locuri din acest articol m-am referit la Ministerul Culturii. Deoarece orice critică sau chiar întrebare la adresa acestui minister este considerată un atac la persoană, subliniez că nu am nici o intenţie de a contesta valoarea domnului Andrei Pleşu ca un om de cultură. Dar nici domnia-sa n-are voie să şteargă cu buretele serviciul pe care l-am adus culturii române printr-o activitate susţinută de peste 30 de ani. La o recepţie diplomatică, domnul ministru m-a acuzat: „Aţi iubit România atunci când ea nu trebuia iubită”, la care am replicat: „Iubesc cultura română, indiferent cine o conduce”.
Las la o parte comportarea oaspetelui de onoare, care a insultat o invitată. Dar mă întreb, dacă aceasta este părerea domniei sale despre mine, de ce a acceptat să participe la comemorarea lui Sergiu Al-George pe care am condus-o la Universitate în 1981? Când alţii îşi aduceau omagiile celui care plecase dintre noi abia cu zece zile înainte şi se citea din scrierile sale, domnul Pleşu se angaja în discuţii cu vecinii de tribună. A fost ultimul vorbitor şi a ţinut un discurs doar „lustruindu-se pe el”, reuşind să strice atmosfera de pioşenie în care ne aflam.
Dacă atunci aţi crezut, domnule Pleşu, că acel om nu merită nici un minim de respect din partea dumneavoastră, de ce mai puneţi acum numele lui pe firma Institutului de Cercetări Orientale pe care l-aţi înfiinţat în cadrul ministerului pe care îl conduceţi? Ca să justificaţi angajarea ca director a prietenului dumneavoastră Radu Bercea, pe care doar dumneavoastră l-aţi numit succesorul lui Al-George?
Sergiu Al-George a trăit şi a murit pentru India. Iar acum, profitând de moartea lui, analfabeţii se lansează ca mari sanscritişti şi poporul român plăteşte impostura lor.
Amita Bhose – Didi, care ar fi implinit 80 de ani pe 9 februarie anul acesta, a iubit Romania mai mult decat ministrul Culturii lui Iliescu. Si a vazut si a si scris prima care este caracteristica principala a celor doi, dupa cum o vedeti subliniata mai jos: aceea de profitori. Ai tuturor regimurilor.
Pentru a împiedica retrocedarea Fondului Bisericesc, această regie a angajat Casa de Avocatură Nestor Diculescu Kingston Petersen. Doamna Șova, avocat la această Casă, se silește să ne demonstreze că nu am fost proprietarii Fondului Bisericesc, ci doar administratorii lui, în timp ce documentele care atestă că noi am fost proprietari se găsesc și în arhiva Direcției Silvice Suceava.
Noi cercetări privind locul şi rolul structurilor militare în acţiunea externă a României. Evenimentul va avea loc joi, 4 aprilie 2013, orele 11,00 la Casa Titulescu, Şoseaua Kiseleff 47, Bucureşti.
Sunt antrenaţi oficialităţi din România şi Serbia, reprezentanţi ai ministerelor de resort, profesori universitari, studenţi, istorici şi, nu în ultimul rând, jurnalişti, organizatorii fiind Asociaţia Studenţilor Timoceni în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”, Consiliul Judeţean Dolj şi cotidianul regional “Cuvântul Libertăţii”.
Evenimentul Zilei anunta cu surle, trambite si multa majuscule ca “ANDREI PLEȘU este printre dascălii primului MASTERAT de Studii RELIGIOASE din România”. Urmeaza, desigur, si inlocuirea orelor de Religie cu ore de “Istoria religiilor”, un proiect subversiv marca Plesu si ai lui, la care se lucreaza de cativa ani, nu tocmai buni. Redau stirea EvZ, dupa care vin cu detalii:
“Programul, o premieră pentru mediul universitar de la noi, va aborda istoria religiilor dintr-o perspectiva științifică, dincolo de disputele dogmatice şi polemice, iar profesorii vor fi experți în domeniu, precum celebrul scriitor Andrei Pleșu.
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii din Bucureşti va participa la Târgul Educaţiei, care se va desfăşura în zilele de 4-5 aprilie în incinta Facultăţii de Drept, cu un masterat inedit, primul din România care studiază istoria religiilor şi fenomenul religios într-o manieră ştiinţifică, readucând în discuţie relaţia dintre ştiinţă şi religie.
În cadrul masteratului vor fi studiate atât religiile monoteiste (iudaism, creştinism, islam), cât şi religiile orientale (taoism, budism, hinduism, şamanism). Studenții vor avea acces la limbile-sursă ale marilor religii, element esenţial pentru o bună cunoaştere a fiecărei tradiţii religioase.
„Cunoaşterea fenomenului religios presupune întoarcerea către structurile noastre de cunoaştere. Studiul aplicat al religiei oferă, în dialog cu metodele de investigare cele mai recente din ştiinţă, pârghiile pentru schiţarea a ceea ce Mircea Eliade numea o „fenomenologie a minţii”, crede Madeea Axinciuc, directorul de program.
Printre profesorii care predau în cadrul masteratului se află Andrei Pleşu, Francisca Băltăceanu, Florin Ţurcanu, Monica Broşteanu, Madeea Axinciuc, Lucian Dîncă, Ştefan Colceriu. Programul are ca instituţii partenere Institutul de Studii Religioase din cadrul Universităţii Leiden (Olanda), Colegiul Noua Europă şi Centrul de Studii Bizantine „Sfinţii Petru şi Andrei”.”
Am incheiat stirea. Acum: masteratul in cauza nu este nici o noutate, asa cum o prezinta ziarul lui Andronic si Silberstein, ci dateaza deja de cativa ani. Singura noutate poate fi ca intre timp eseistul teosof cu inclinatii scien?tologice Andrei Plesu, absolvent dilematic de Istoria Artei, a devenit si “expert in domeniu” si, poate ce conteza cel mai mult, “celebru scriitor” (parca ar fi prezentat “tata-omida” si nu un profesor la universitate).
“Programul interdisciplinar de Studii Religioase – Texte şi Tradiţii, organizat în cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, este primul program de masterat din ţară care propune studierea științifică, neconfesională și în afara oricărei dispute polemice a fenomenului religios” se spune pe pagina de net dedicata acestui master. De pe aceeasi pagina aflam si ca parteneriatele numite dateaza din 11 aprilie 2011:
Dupa cum observam, studierea este “stiintifica si neconfesionala”, dar se face cu o Universitate olandeza cu valente protestante acute, un colegiu infiintat si sponsorizat sub steag german care a produs cadre de referinta in istoria cascadorilor rasului din politica – Ungureanu, Baconschi, Paleologu, Papahagi, Nemtu, eiusdem farinae -, cat si cu un Centru de studii greco-catolic, inaugurat la Bucuresti in ianuarie 2011 de insusi seful de atunci al M.A.E., Baconschi Anatol Teodor. Profesorii, la fel. Sa-i luam la rand:
A. Plesu si Florin Turcanu sunt GDS-isti (deci au o religie aparte, de grup). Dl Turcanu lucreaza la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Studii Iudaice – Universitatea din București. In acest video puteti constata singuri de ce sufera Florin Turcanu…
Apoi, poate cea care ar fi trebuit sa fie considerata “cea mai celebra” din sirul de profesori enumerati de EvZ este, dupa parerea mea, doamna dr. Maria Francisca Băltăceanu, care are licenta in teologie de la Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureşti (1996) si care a facut parte atat din colectivul de editare a operelor lui Platon condus de C. Noica şi Petru Creţia (1975-1976) cat si din cel al proiectului Septuaginta, iniţiat mai nou de Colegiul “Noua Europă” si tiparit la Polirom.
Arabista Monica Brosteanu, si ea autoare Polirom, a absolvit si cursurile Facultatii de Teologie la Institutul Catolic (1196), institut la la care a predat, mai apoi, printre altele, si Stiinte biblice.
Tanara Madeea Larisa Axinciuc (nascuta in 1976 – fotoJurnalul National), autoare Humanitas, are masterat in domeniul Studii Iudaice, de la Centrul de Studii Ebraice Goldstein- Goren. Intre 2005 si 2008 a fost director al Institutul Cultural Român, Tel Aviv.
Ştefan Colceriu este un tanar studios (nascut in 1979), angajat intre 2002 si 2006 la “New Europe College – NEC”, adicalea Colegiul “Noua Europa” al dlui Plesu si beneficar de atatea burse (ultima la Leiden) si granturi NEC incat mai bine le cititi aici. Din cate inteleg e un fel de Badilita (care se exprima pe greco-catolica.org asupra colegelor sale catolice Francisca Baltaceanu si Monica Brosteanu.
Alti profesori si lectori, nenumiti de EvZ (nu sunt inca “celebri”), cum ar fi Szilárd Szilágyi si confucianista Diana Yüksel, pot fi gasiti aici. Profesori invitati sunt: prof. dr. Moshe Idel, Universitatea Ebraică din Ierusalim, Israel Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti si prof. dr. Jürgen K. Zangenberg, Universitatea Leiden, Olanda.
Pe langa Targul Educatiei, tinerii sunt invitati si la Zilele Porţilor Deschise:8-12 aprilie 2013. Programul cursurilor deschise este: Miercuri, 16-18 – Iudaism, 18-20 – Religie şi magie, iar miercuri si joi Religii orientale si Religie comparata.
Miza este, insa alta, mult mai grava decat smintirea “elitelor”: miza este schimbarea orelor de religie ale elevilor cu ore de “istoria religiilor”. Masterul serveste drept model! Planurile au fost elaborate inca de dinainte de infiintarea de catre fostul (?) agent sovietic Andrei Oisteanu – prin trafic de influenta la Boc si Basescu – a Institutului de Istoria Religiilor , drept cadou pentru prietenul sau teosof, A. Plesu, si ca pilon principal al elaborarii operatiunii anti-ortodoxe sub o umbrela academica.
Ideea – sustinuta si de Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) (vedeti DOC – Informatii suplimentare privind predarea religiei in scoli – Asur) – se ventileaza de ceva vreme. O prima tentativa de modificarea ilegala, pe sub mana, a statutului orelor de religie, a avut loc in 2010, prin introducerea unui punct la un capitol din Legea Educatiei, dupa ce proiectul de Lege fusese deja dezbatut, mai precis pe drumul dintre Ministerul Educatiei si Palatul Parlamentului. Autorul actului ilegal: dupa toate indiciile, idiotul funest Daniel Funeriu, fost ministru al Educatiei (ce oroare!), in prezent consilier al presedintelui (alta oroare) Traian Basescu si, in timpul programului de lucru, pe cand este platit de prostii de romani – in miezul zilei -, conferentiar despre “valori” la… Muzeul Taranului Roman. Iata relatarea din Adevarul, de la data respectiva:
“Religia nu va mai fi înlocuită cu ore de istorie a religiilor sau a artelor (placerile dlui Plesu! – subl. mea) aşa cum se propunea într-un proiect. Profesorii şi părinţii condamnă atitudinea unor reprezentanţi ai ministerului care încearcă de ani buni să elimine această materie.
Deputaţii din Comisia de educaţie au decis eliminarea din proiectul Legii educaţiei a prevederii care dădea posibilitatea elevilor ca, la cerere, să poată urma alte cursuri în locul celui de religie. Concret este vorba despre al treilea punct al capitolului 17 din Legea educaţiei, care stipula că, “la cerere, în locul orei de religie, elevii pot urma cursuri de istoria religiilor, istoria culturii şi artelor sau alte cursuri utile în formarea comportamentului etic, social sau comunitar” (poate si cursuri utile de “sexologie”, dar pe invers, cum sunt cele promovat de Mircea Toma – nota mea). Nimeni nu ştie însă cum a ajuns această reglementare în lege, deoarece, toată perioada cât proiectul a fost postat pe site-ul Ministerului Educaţiei, acest punct nu a existat.
“În opinia mea, acest punct a fost introdus de cineva care nu are nicio treabă cu şcoala. De fapt, de mult se încearcă eleiminarea acestei materii din programa şcolară, chipurile pentru aerisirea planului cadru, dar eu sunt convinsă că nu vor reuşi acest lucru”, afirmă directorul Şcolii Constantin Brâncoveanu din Galaţi, Monalissa Nica.
După toate probabalilităţile, reglementarea a ajuns direct de la Ministerul Educaţiei întrucât ministrul Daniel Funeriu se declară un aprig susţinător al acestei idei. (…)
Ministrul Daniel Funeriu speră însă că până urmă se va reveni la varianta iniţială propusă de minister.“
In 2010 am avut noroc cu Patriarhia, care a intervenit prompt sesizand frauda ordinara:
“În ziua de 28 aprilie 2010, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a adresat doamnei Roberta Alma Anastase, Preşedintele Camerei Deputaţilor următoarea scrisoare în legătură cu proiectul Legii Educaţiei Naţionale:
Stimată Doamnă Preşedinte,
Am luat act cu surprindere şi îngrijorare de unele prevederi ale proiectului Legii Educaţiei Naţionale în forma transmisă de Guvernul României către Parlamentul României, în data de 14 aprilie 2010, formă care, pe de o parte, diferă în câteva aspecte importante pentru Biserica Ortodoxă Română de textul care s-a aflat în dezbatere publică, iar pe de altă parte nu ţine cont de o serie de observaţii ale Patriarhiei Române, care vizau concordanţa noului act normativ cu prevederi ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.”, se afirma, printre altele, in scrisoarea Patriarhului catre Camera Deputatilor.
Pana acum, teosoful nostru preocupat de “arte” si “istoria religiilor”, a fost lansat in spatiul ortodox de catre doi ierarhi. Am incercat si eu sa-i ascult parascoveniile proferate de pe scenele Clujului, cu ierarhi si informatori in sutana la picioare, si Iasiului, cu Inaltul ceva mai sus, la loja (nici un apropo, a facut destule, si de alta natura, tovarasul lui Plesu, Dinescu). Mi-a fost imposibil. Asemenea banalitati pedante insiruite scrupulos de batranul faun aferat, pe lat, ca niste margele de sticla pentru bastinasi, nu am mai ascultat de la orele de economie politica. Fostul conferentiar de estetica pentru activul Securitatii a reusit sa sminteasca un intreg auditoriu “select” – cam toti snobii Iasului, pe langa cei veniti din obligatie de serviciu – aranjandu-si vocea la nivelul leganatului mintal si cu un limbaj de budha pretios asezonat picant cu cel de baiat de dupa blocuri (vorbind despre Evanghelie cu referiri “umoristice” la telenovele si competenta sa “de beton” sau trimitand oamenii la “duhovnic sau psihoterapeut”, asezandu-l astfel pe Dumnezeu pe acelasi plan cu Freud). Mai concret, A Plesu, a reusit, prin “opera” sa de prelucrare, aschiere si preschimbare a pildelor Mantuitorului cu povesti de adormit adultii, sa inlocuiasca aproape la perfectie maniera de abordare a poporului cuprinsa de tezele din iulie (Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii) cu “Parabolele lui Iisus de la Humanitas”.
Toate acestea se intampla in Postul Mare si sub obladuirea unor Inalti ierarhi, aflati intr-o stare de orbire temporara (sper). Sa speram ca in lupta sa frenetica de a-i fura “nisa” si “target”-ul dlui Puric, A. Plesu nu va ajunge sa fie lansat si de Patriarhul Daniel, in chiar seara Invierii, de pe colina Patriarhiei, in timp ce Oisteanu ii va sparge ouale rosii. Sigur, sunt baiat rau si vorbesc urat in post. Pacatele mele! Dar iata ce scrie un apologet cu sutana al dlui Plesu, pe care, personal, sunt foarte intristat sa-l vad in stare de hipnoza pe site-ul de media al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei:
“După conferinţa pe care a susţinut-o şi cu prilejul lansării volumului „Parabolele lui Iisus“, de joia trecută, am avut o reacţie care m-a pus pe gânduri, din partea unui om de televiziune din Bucureşti. Acesta, urmărind imaginile cu mulţimea de oameni care îşi doreau foarte mult să pătrundă într-o sală ce-şi atinsese limitele (deşi au fost peste 700 de locuri), a comentat, oarecum hâtru: „La voi, la Iaşi, ultima îmbulzeală am văzut-o când s-a deschis un supermarket şi s-au dat tigăi la preţ de nimic. Nu credeam să văd acelaşi lucru la o conferinţă cu Pleşu“. Concluziile le puteţi trage şi dumneavoastră…”
Daca putem trage concluziile si singuri, atunci nu se va supara, cred, nimeni, daca voi spune ca “omul de televiziune din Bucuresti” se exprima ca atare intr-o operatiune de tampire (DEX – TÂMPÍ,tâmpesc, vb. IV. Refl. și tranz. 1. A-și pierde sau a face să-și piardă inteligența, a deveni sau a face să devină tâmpit; a (se) prosti). Pentru ca tot televiziunile din Bucuresti prezentau in acelasi ton, ca de la stratosfera la subpamanteni, “imbulzeala” de la Sfanta Cuvioasa Parascheva, cand veneau doar de vreo 100.000 de ori mai multi oameni, si nu se dadeau nici tigai, nici margele pe lat, ca la conferinta dlui Plesu.
Dar unde este Parintele Constantin Sturzu cel de altadata, cel care scria cu atata intelepciune ca Visul umanist secular naşte “derbedei” (unii cu staif), daca nu a inteles pana acum ce naste Grupul pentru Dialog Social – cel mai anticrestin grup organizat din societatea post-romaneasca -, atunci cand Biserica si slujitorii ei intra in stare transcedentala de somnolenta hipnotica…
Cu parere de rau,
Victor Roncea
PS: Dupa cum mi-a spus un batran monah, in cartea parabolica a lui Plesu “nu e pagină fără hule şi erezii!”. Astept, cu incredere, parintele, calugarul si teologul care se le si prezinte!
Armata românească a fost instituţia cea mai pro-americană din ţara dumneavoastră, vazând SUA drept contraponderea militară principală a Moscovei în Europa si principalul sprijin al României. Din cauza faptului că Elena Ceauşescu a fost împotriva americanilor, politica s-a schimbat în anii ‘80.
In 2009, Turcescu era inrolat in ARMATA de la Realitatea FM si Realitatea TV (a lui Sorin Ovidiu Vintu) si incepuse lupta cu “tiranul Basescu” … Acum ii linge pingelele (nota Z.O.)
Parintii basarabeni sunt revoltati ca “Enciclopedia Medicală a Familiei”, donată recent de Guvernul României si raspandita in scoliele din Republica MOldova conţine propaganda homosexuala, fotografii şi explicaţii indecente, nepotrivite pentru vârsta elevilor. Volumele fac parte din Colectia “Cartile Adevarul”.
Pentru al doilea an consecutiv unui roman militant pentru adevarul istoric privind Basarabia si Bucovine ii este interzis de catre Serviciul de Securitate ex-KGB-ist al Ucrainei (SBU) sa participe la comemorarea victimelor Masacrului de la Fantana Alba. Si nu pentru o zi-doua ci pentru cinci ani de zile (foto). Anul trecut a fost declarat “persona non grata”, pe 2 aprilie, veteranul de razboi si scriitorul originar din nordul Bucovinei Vasile Ilica. Anul acesta a fost randul unui tanar roman originar din Basarabia, Vlad Durnea, fost presedinte al Organizatiei Studentilor Basarabeni din Romania, in prezent consilier al singurului parlamentar PDL care a intrat pe bune in Parlamentul Romaniei, cu o majoritate zdrobitoare, Eugen Tomac, preşedinte al Comisiei permanente pentru comunităţile de români din afara graniţelor, la randul lui nascut in sudul Basarabiei, in prezent in Ucraina.
Cazul neobositului cercetator asupra crimelor sovieticilor din nordul Bucovinei, octogenarul Vasile Ilica, nu este rezolvat de MAE de la Bucuresti nici azi, desi dincolo de frontiera impusa de URSS se afla casa sa natala, in prezent aflata in parasire, cat si mormintele parintilor. Intre timp aflu ca si un alt tanar basarabean a fost interzis. Cei trei se adauga unei liste din ce in ce mai lungi de romani interzisi de statul cu pretentii europene, pentru a carui integrarea in Uniunea Europeana tara noastra aloca resurse importante, materiale si umane, in timp ce inchide ochii nepermis de mult, de la cel mai inalt nivel in jos, la toate atacurile informative derulate asupra romanilor din actuala Ucraina dar si – atentie! – din statul NATO Romania!
Zau ca nu-i corect! Nu vorbesc de faptul ca e o prostie de macho-state sau ca e o hartuiala care incalca normele internationale si bilaterale de diplomatie si buna cuvinta. Asta e clar. Ci ca, daca oricum Ucraina si-a aratat deja muschii asupra Romaniei, demonstrand ca diplomatia noastra este absolut impotenta – nu mai vorbesc de agentii Rusiei, Ucrainei si Ungariei de la nivelul conducerii MAE si ai Presedintiei – ce are cu niste bieti simpli cetateni romani? Sa dai la gioale unui octogener si unui pusti, ca sa priceapa cine? Ca cu iepele si magarii Traiani din varful Dealului se trag de sortulete si se bat pe burta la dineurile simandicoase desfasurate sub cupole si steaguri straine. Mai vor ceva, pe langa Transnistria, la negocierile de la masa verde? Zau ca nu-i cinstit! De ce nu va retrageti pe Insula Serpilor, cu vitele voastre kobe, cu catei si cu purcei, ca sa respiram si noi mai usurat?
Ziaristi Online: Dupa declararea drept “persona non grata” a ziaristului Sergiu Dan de la Rador, originar de peste Tisa si interdictia primita de scriitorul si cercetatorul veteran Vasilie Ilica, anul trecut, chiar a doua zi dupa comemorarea Masacrului de la Fantana Alba, interdictie care se adauga la cea primita de ziaristii Simona Lazar si Valentin Tigau (in calitate de ziaristi, aflati intr-o delegatie oficiala care mergea la sfintirea singurei biserici romanesti din Ucraina, de la Hagicurda), statul roman, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, are acum cinci probleme. Cum nu le-a rezolvat pana acum nici pe primele patru, din motive ce tin de capetele ministrilor de Externe si al liderului suprem al diplomatiei “romane”, ne indoim ca va face ceva de acum incolo. Dvs ce credeti?
Vlad Durnea, fost presedinte al Organizatiei Studentilor Basarabeni, in prezent consilier al parlamentarului PDL Eugen Tomac, preşedinte al Comisiei permanente pentru comunităţile de români din afara graniţelor, nu a fost lăsat de autoritatile ucrainene să participe la comemorarea de luni, din Ucraina, de la Fântâna Albă.
La 1 aprilie 1941, în jur de 3.000 de români au fost masacraţi la Fântâna Albă, în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi, de soldaţii sovietici. Din 2011, 1 Aprilie este Ziua Naţională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.
Basarabia-Bucovina.Info a inregistrat anul trecut, la locul Masacrului de la Fantana Alba, o marturie tulburatoare a unuia dintre putinii supravietuitori ai Katyn-ului romanesc, din 1 aprilie 1941, de Sfintele Pasti, cand au fost macelariti cu sange rece aproape 3000 de romani – tineri, batrani, femei, copii – de catre fortele de ocupatie sovietice.
Astazi, 2 aprilie 2013, a trecut la Domnul Nicolae Rosca (1921-2013), conducator al Fundatiei George Manu si revistei “Permanente” si fost membru al conducerii Comunitatii Romanilor din Spania, o pagina de istorie a Miscarii Legionare din exil apropiate de Horia Sima si secretar al organizatiei, reintors in tara dupa 1990. Considerat continuatorul lui Mircea Nicolau, dupa trecerea la cele sfinte a fostului detinut politic cu 22 de ani de temnita grea, in decembrie 2011, constanteanul Nicolae Rosca a fost si “sufletul comemorării anuale a martirilor Moţa şi Marin ţinută în fiecare mijloc de ianuarie la Majadahonda, lângă monumentul înălţat pe locul jertfei lor” (foto din 2011), dupa cum se arata in necrologul alcatuit de Fundatie. Apropiatii anunta ca inmormantarea va avea loc Joi, 4 aprilie, la orele 12.00, la Cimitirul Central din Constanta, dupa slujba de la Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril.
Părinţii au aşteptat mulţi ani să le vină pe lume un fiu. Minunea s-a produs, în toamna anului 2010. L-au botezat Mihnea-Dan.
La început, era un puşti precum ceilalţi, zâmbind prietenos, ca într-o reclamă de pampers. Liniştit. Poate mult prea liniştit. Văzându-l crescând alături de verişoara lui, doar cu trei luni mai mare, părinţii au putut observa primele semne ale unui autism sever. Pe măsură ce timpul trecea, lumea din jur îi devenea străina. Nu vorbea, nu socializa, se închidea în universul lui.
Medicii au confirmat diagnosticul bolii când Mihnea a împlinit 2 ani şi 4 luni. Avea, deja, întârziere în vorbire, comunicare şi înţelegere. Autismul este o boală care are şanse de vindecare doar în 47% dintre cazuri, dar medicii i-au încurajat pe părinţi: în cazul lui, acţionând rapid, cu un tratament intensiv, sunt 90% şanse ca el să fie recuperat până la împlinirea vârstei şcolare.
Ca să-l recupereze, părinţii au început lupta cu timpul; o luptă grea, inegală şi lungă, a cărei cheie o cunosc doar psihologii. Minunea naşterii a trebuit reluată, de la momentul primei scântei a gândului. Ar fi fost de la Dumnezeu ca vindecarea să vină natural, fără costuri. Dar este nevoie si de bani.
A început cu 2 ore de terapie pe zi şi timpul creşte, căci trebuie să ajungă la 8 ore de lucru cu terapeuţii, zilnic. Preţul şedinţelor de terapie creşte şi el, de la lună la lună şi, curând, părinţii lui Mihnea nu vor mai putea continua, prin forţe proprii. Costurile tratamentului sunt de până la 1500 de euro pe lună şi vor fi tot mai mari.
Şansa acestui copil cu zâmbetul larg depinde de ajutorul pe care i-l vom da, pentru a putea fi plătite: terapia ABA, medicamentele, tratamentul homeopat, alimentaţia specială, jucăriile specifice şi toate acele proceduri complicate despre care un părinte citeşte mult până să înţeleagă ceva, dar despre care ştie că trebuie să fie urmate, pentru ca viitorul copilului să fie unul… normal.
Cum îl puteţi ajuta pe Mihnea?
Părinţii s-au înscris în Asociaţia Help Mălin – www.helpautism.ro -, iar Mihnea are propriul său cont de donaţii.
Persoanele fizice pot alege să redirecţioneze 2% din impozitul pe venit în acest cont, completând formularul 230 (pentru salariaţi) şi formularul 200 (pentru cei care au şi alte venituri, pe lângă salarii).
Persoanele juridice pot dona 20% din impozitul pe profit, în baza unui contract de sponsorizare.
Formularele le puteţi descărca de aici, unde le veţi găsi precompletate la secţiunea rezervată destinatarului donaţiei:
sau puteţi folosi formularele de pe saitul oficial al ANAF, completând la secţiunea III.2 Susţinerea unei entităţi nonprofit, următoarele: Denumire entitate nonprofit: Asociaţia Help Mălin, Cod de identificare fiscală a entităţii nonprofit: 26590428, Cont bancar (IBAN): RO44BACX0000000843775074
De asemenea, se pot face donaţii în contul:
RO44BACX0000000843775074, deschis la Unicredit Ţiriac, sucursala Dristor, pe numele Mihnea Dan Chiriac.
Fondurile vor fi folosite exclusiv pentru plata terapiei ABA (terapeuţi + coordonator program) + alte tratamente şi proceduri recomandate.
Am trăit, am trudit,
pătimind m-ați văzut,
mă vedeți…
Am crezut că pot da
și-am dorit o fărâmă să dau
de lumină din mine-omenirii,
și eu de la alții
mai vrednici ca mine-am primit.
Dar năzuința-mi s-a frînt…
Ce nepătrunse puteri
m-au ursit
unor alte-ncercări?
Ce nepătrunse solii
mi-au dat al durerii mesaj?
…
Pentru mine nicicînd fericirea
n-a fost dăruire-mplinită,
ci joc de-amăgiri fără trup,
boare plutind nevăzută,
ea te atinge, dar n-o poți atinge,
îndată-i pălește suflarea
de nu poate stinge
nici rare, uitate
plăpînde lumini pîlpîind
pe morminte;
și se ascund în dese frunzișuri
care vibrează ușor,
ale naturii arpegii.
Dar neîncetat am tot năzuit,
atîta îmi e de ajuns
să nu mă certați că sterp am trăit,
că fostu-mi-a viața deșartă,
atîta îmi e de ajuns
cu pietre să nu aruncați
în fundul adînc de prăpastie
ce-n brațe m-a prins – prăbușit.
Clipele toate ca negre furnici
purtînd fiecare-o fărîmă de moarte,
se-adună în mine,
să nu mă certați,
un gînd de iubire vă cer,
să fiu mîngîiat cu lumină.
Edgar Papu
Compus mental, memorat și așternut pe hârtie la ieșirea din închisoare, alături de alte versuri care alcătuiesc un ciclu intitulat „Peștera lui Polifem” – “Cîntece din temniță”. Refuzat spre publicare, pe 25 decembrie 1989, in „România liberă”, de catre o “doamna” (colonel?) a fostei prese romane…