Acest Raport se doreşte a fi un material documentar perfectabil, care să constituie pentru istorici şi cercetători, ca de altfel şi pentru viitoarele parlamente o sursă de informare privind unul din cele mai controversate evenimente petrecute în România în acest secol.
Si acum sa citim din nou titlul cuplului Plesu-Liiceanu, conform Dictionarului de sinonime: “Parabolele lui Iisus. Adevărul ca inventie”. Nu, poate nu vad bine. Sa mai incercam o data: “Parabolele lui Iisus. Adevărul ca minciuna”. Hmm. Inca o data: “Parabolele lui Iisus. Adevărul ca gogoasa”. Adica ce ne vinde eseistul A. Plesu, lautarind manelistic Noul Testament, carevasazica dupa ureche, la brat cu nevoitul A. Andrăcuţ, pardon, Andreicut…
Hotărându-se să “vorbească” în aceste vremuri de mare cumpănă pentru Ţară, şi la o vârstă care nu l-ar mai putea expune mult timp “vendetei” celor vizaţi, dl. Mogâldea, trăitor şi fidel “receptor” al atâtor evenimente, are un stil direct, fără menajamente. Este foarte posibil ca multe din informaţiile sale să aibă valoare de unicat – şi aceasta este cu atât mai important.
Într-o țară care pare definitiv prinsă în ghearele corupției, în care politica este învârtită de tot soiul de neica-nimeni, atât în Parlament cât și seara, la TV, unde clanurile mafiote stabilesc valorile umane și cursul leului, într-o țară care-și uită tradițiile și le copiază pe ale străinilor, care nu-și mai poate hrăni populația din cauza mizeriei instalate la toate nivelele, ne amintim prea rar de eroii noștri, de cei care și-au dat viața pe câmpurile de bătălie, în războaie adevărate și nu cele etalate cu litere galbene prin tabloide și „breaking-news”-uri.
Numirea de două ori a lui Victor Viorel Ponta în postul de prim-ministru de către Traian Băsescu ar fi trebuit să surprindă. Cu atît mai mult cu cît a doua oară Ponta era şi doctor plagiator (« dottore »). Bucuria useliştilor (ce barbarism !) a fost atît de mare, că nimeni nu s-a prea mirat. A venit o echipă, cel puţin pe partea pesedistă (alt barbarism !), foarte tînără, cu toţii studenţi, ucenici sau doar admiratori ai lui Adrian Năstase : Victor Ponta, Titus Corlăţean, Dan Şova, Nicolae Bănicioiu, Orlando Teodorovici, Remus Pricopie, Liviu Voinea, plus Gabriel Oprea şi Rovana Plumb, foşti şi probabil actuali apropiaţi ai lui Adrian Năstase. Avansez aici ipoteza, pur intelectuală desigur, că unii dintre tinerii miniştri PSD au fost impuşi de Adrian Năstase direct din puşcărie. Mă gîndesc în primul rînd la tînărul Corlăţean, instalat cu un Black & Decker în locul liberalului Andrei Marga, trecut fiind acesta într-un loc dintre cele mai ingrate, acela de înlocuitor al şefului de bandă culturală (propagandă) H.R. Patapievici. Bietul Andrei Marga pătimeşte zilnic în toate gazetele băseşti. Tismăneanul băsesc scrie o epopee in progress despre Marga şi ICR sub titlul discret « unde e banii mei care i-am avut ? ».
Fenomenal! Politica anti-statala de stat se intinde ca o pegra de la nivelul compromisurilor si complicitatilor tradatoare din “sferele inalte” ale budoarelor prostitutiei homo-politice dambovitene pana in teritoriul din inima Romaniei controlat aproape in totalitate de maghiari – sau ar trebui sa spun “tinut”? – , unde romanii sunt atacati de romanii aflati, chipurile, “la putere”, in Guvernul USL. Personaje evoluate de la postura de consilier la rangul de didamai prefectul cu girofar, reusesc, prin contagiunea capilor celor doua Palate, sa aiba aceeasi mentalitate prezidentiala de slugi ale slugilor rusilor, respectiv a ungurilor. Despre ce este vorba? Prefectul județului Harghita, un oarecare Jean-Adrian Andrei – o fi ruda cu Mihai-Razvan Ungureanu? -, fost purtator de servieta al ministrului Mircea Dusa, l-a amenintat pe averizorul public asupra incalcarilor drepturilor romanilor din Harghita si Covasna Dan Tanasa ca-i face “DOSAR PENAL”. Cum? Prin intermediul… Facebook-ului! Uite cum a ajuns Gutenberg detronat de Zuckerberg! Domnul Andrei Adrian-Jean se burzuluieste golaneste la Dan Tanasa si ii arunca pe Facebook, gen Lazariciul lui Basescu, că “s-a ales cu un dosar penal” ca urmare a articolele-avertisment pe care le-a făcut pe blogul personal cu privire la activitatea sa.
Mai precis, scrie Dan Tanasa pe blogul sau, “Prefectul Jean-Adrian Andrei m-a informat sec”: ”Domnule Tanasa, va informez ca v-ati ales cu un dosar penal, pentru toate postarile de pe blogul dumneeavoastra la adresa mea. DOSAR PENAL asta vroiam sa scriu. Asta e.”
Motivul pentru care Jean-Valjean se isterizeaza pe maidanul lui Zuckerberg? Dan Tanasa a demonstrat cu acte ca prefectul e prefect doar cu numele, in realitatea fiind doar un biet comis voiajor al Guvernul Victor Ponta, consiliat de extremistul Gyorgy Frunda, pentru ca in timpul programului sa tina batista pe tambalul iredentistilor si, in timpul liber, sa stea ca mierla pe ouale UDMR-istilor.
Adica domnul Jean are timp de dosare penale pentru romani dar n-are timp sa dea jos carpele secuiesti care-i flutura pe la nas sau toate panourile ilegale in limba maghiara. Dar de ce ar face asta cand, de fapt, dupa cum aflam – tot de pe Facebook! – limba maghiara este una din limbile vorbite si chiar folosite, dupa cum se vede, de domnul prefect? Este domnul Jean cel putin pe jumatate ungurean? Nu stim, dar e posibil. Cine se-apuca sa invete ungureste de placere? “Limba ungurilor? – scria Eminescu – ar trebui să li fie ruşine de ea. Sunetele îngrozesc piatra”!
Tot asa, dl Dusa, ca toplitean, care stie pe propria-i piele ce inseamna viata in ungurime, ar trebui sa-si struneasca subalternii cocosi pe Facebook. Jenica prefecturica trebuie sa se uite de jos in sus la Dan Tanasa. Pentru ca Dan Tanasa, cu blogul lui, face cat un intreg minister basca un serviciu silit sa mature toate mizeriile UDMR-iste sub presurile tuturor guvernarilor si chiar adeseori sa mai traga si apa in cazurile mai de cacao. Dan Tanasa este o institutie; o institutie a romanilor pentru romani care suplineste o mare parte din activitatea si responsabilitatea statului fata de romanii uitati din “Tinutul Secuiesc”si, ca atare, ar trebui sustinuta de stat prin toate mijloacele si nu atacata. Daca statul ar fi roman, desigur.
Dan Tanasa se intreba, intemeiat, si cum stie prefectul neprefect si imperfect ca are deja dosar penal. Jenica prefecturica putea doar sa-i faca o Plangere, nu?
Dan Tanasa, citat si de Ghimpele, remarca: “După ce celebrul dement antisemit și antiromân Csibi Barna mi-a făcut plângere penală și s-a luptat pentru a mă vedea după gratii, a venit acum rândul prefectului județului Harghita, Jean-Adrian Andrei, omul de casă al deputatului PSD de Harghita, Mircea Dușa, să lupte pentru a mă vedea în pușcărie.
Trec cu vederea peste modalitatea puerilă, specifică unui puști frustrat, prin care prefectul Jean-Adrian Andrei a ales să mă informeze că aș avea un dodar penal (DOSAR PENAL) din cauza lui. Mă întreb însă de unde și până unde știe prefectul Jean-Adrian Andrei că m-am ales cu un dodar penal (DOSAR PENAL)? Partea lui era plângerea penală, dosarul penal cade în sarcina procurorului.
Dacă prefectul Jean-Adrian Andrei nu a avut un simplu moment de demență ci chiar a înregistrat o plângere penală împotriva mea pentru postările mele legate de activitatea sa cred că este momentul ca un astfel de individ să fie concediat dintr-o astfel de poziție publică întrucât atitudinea sa este o bătaie de joc la adresa colegilor săi din corpul înalților funcționari publici.”
Iata doar un exemplu al unei ilegalitati UDMR-iste tolerate de prefectul PSD-ist, dupa cum observa avertizorul public Dan Tanasa pe site-ul sau:
Prefectul Jean-Adrian Andrei, omul deputatului PSD de Harghita, Mircea Dușa, se teme să aplice legea de teamă să nu fie schimbat din funcție
Prefectul Jean-Adrian Andrei face dă dovadă, din nou, de slugărnicie la adresa UDMR și refuză din nou să aplice legea în județul Harghita.
În data de 26 septembrie 2012 am sesizat Prefectura Harghita cu privire la faptul că pe raza municipiului Miercurea Ciuc există amplasate mai multe indicatoare rutiere inscripționate ilegal, mai întâi în limba maghiară și mai apoi în limba oficială de stat, limba română. Tot atunci i-am comunicat prefectului Jean-Adrian Andrei o copie a sentinței Tribunalului Covasna prin care Prefectura Covasna obținuse, definitiv și irevocabil, câștig de cauză într-o speță identică împotriva primarului din Sfântu Gheorghe.
La data de 23 octombrie 2012 Prefectura Harghita, sub semnătura prefectului Jean-Adrian Andrei, îmi comunică adresa nr. 15157/SL/23.10.2012 care conține o somație adresată de către Prefectura Harghita atât Primarului din Miercurea Ciuc, UDMR-istul Raduly Robert, cât și conducerii Serviciului Poliției Rutiere din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Harghita, prin care s-a solicitat celor două instituții intrarea în legalitate în termen de 30 de zile de la data prezentei adrese, în caz contrar Prefectura Harghita urmând a se adresa instanței de contencios administrativ. De remarcat este faptul că deși am sesizat Prefectura Harghita încă din data de 26 septembrie, prefectul Jean-Adrian Andrei l-a somat pe primarul din Miercurea Ciuc în aceeași zi în care mi-a răspuns și mie. Cu alte cuvinte, prefectul Jean-Adrian Andrei a tolerat această ilegalitate timp de aproape o lună de zile (bătaia de joc a prefectului Jean-Adrian Andrei la adresa mea este evidentă!).
Istoria este relatata si de incisivul cotidian regional Ghimpele:
În urmă cu patru luni, jurnalistul Dan Tănasă a sesizat prefectura judeţului Harghita cu privire la faptul că în municipiul Miercurea Ciuc există indicatoare rutiere amplasate ilegal, mai întâi în limba maghiară și mai apoi în limba oficială de stat, limba română, ceea ce reprezintă o încălcare a articolului 13 din Constituţia României. Tanasa aducea la cunoştinţa prefecturii că într-o speţă identică, prefectura Covasna obţinuse câştig de cauză în instanţă printr-o o sentinţă definitivă şi irevocabilă.
După aproximativ o lună, la data de 23 octombrie, prefectul Jean-Adrian Andrei anunţa Primăria Municipiului Miercurea Ciuc şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Harghita- Serviciul de Poliţie Rutieră că cele două instituţii au la dispoziţie 30 de zile să dispună măsurile necesare pentru intrarea în legalitate, în caz contrar urmând să fie sesizată instanţa de contencios administrativ.
Contactat de Ghimpele, subprefectul Octavian Condrat nu ne-a putut oferit un răspuns exact în această privinţă, neputându-se pronunţa “fără a avea dosarul în faţă“, dar a declarat că este convins că şi Poliţia Rutieră a făcut demersuri în acest sens iar dacă Primăria nu se va conforma solicitării, ultima soluţie este un proces. “Poziţia oficială a Prefecturii rămâne în continuare cea din adresa respectivă, eu acum nu am dosarul în faţă, şi desigur că în condiţiile în care nu se intră în legalitate sunt convins că şi Poliţia a făcut demersurile în acest sens şi vă pot spune că dacă nu se vor conforma solicitărilor noastre, ultima cale va fi cea a unei acţiuni în instanţă, fără doar şi poate. Neavând în faţă dosarul, chiar nu pot să vă spun daca s-a depăşit termenul respectiv”, a declarat subprefectul de Harghita.
Întrebat dacă pe cale legală se acţionează în instanţă primarul de la Miercurea Ciuc sau instituţia pe care o conduce, subprefectul a răspuns că plângerea s-ar face împotriva primăriei. “E vorba de Primărie“.
„Nu falsificăm istoria. Nu aceasta este ceea ce urmărim … Faţă de cine să mai falsificăm istoria?” Este cazul să ne întrebăm dacă Mareşalul intuia propriul destin, întrucât Războiul din Est urma dus până la capăt, iar, în funcţie de desfăşurările şi rezultatele acţiunii, detaliile – pe ici-pe acolo, dacă nu cumva în totalitate ori în esenţa lor? – aveau să fie denaturate … Ceea ce s-a întâmplat după 1944, dar şi după luminoasa loviluţie din decembrie 1989 sau în contextul actual al Noii Ordini Internaţionale, pe care fiecare o înţelege cum vrea şi o respinge cum poate.
MOTTO: “Nu se pot explica motivele care făceau pe ruși să lase pe români să fie bătuți, lăsându-i singuri în toate luptele; rușii ar fi putut prea bine să ia parte la luptele din Muntenia. Numai acest fapt ne-a putut da victoria.”
Noica: “Daca, prin imposibil, Eminescu ne-ar aparea inaintea ochilor (fie si la televizor), discutand patimas in cate o redactie de ziar ultima carte citita sau ideile politice ale zilei, l-am urmari cu emotie. Daca am avea trupul lui imbalsamat (…) milioane de oameni ar fi trecut si ar trece pe langa sicriul de sticla. Daca, macar, vocea lui ar fi putut fi inregistrata, din nou milioane de oameni ar sta s-o asculte si sa resimta ceva din prezenta lui fizica”
Dupa lansarea “Raportului ticalos” Tismaneanu sub girul presedintelui Traian Basescu, Asociatia Civic Media a derulat o campanie de informare si aparare a istoriei reale a Romaniei prin denuntarea falsurilor cuprinse in asa numitul “Raport Final” al asa-zisei Comisii Tismaneanu.
Civic Media a organizat in acest sens o conferinta stiintifica la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti, la care au participat fosti detinuti politic, academicieni, scriitori, preoti si profesori universitari, istorici, jurnalisti ce s-au exprimat critic asupra Raportului. RADIO ROMANIA ACTUALITATI (29 martie 2007), informeaza: “Raportul Tismaneanu, analizat in plenul parlamentului, in prezenta presedintelui Traian Basescu, pe data de 18 decembrie a anului trecut, se constituia atunci intr-un tablou al perioadei comuniste cu detaliile sale, victimele si responsabilii de abuzuri. Astazi insa, Asociatia “Civic Media” si Societatea Academica pentru Adevar Istoric au contestat valoarea de document a acestui raport, acuzandu-l de fals, iar pe cei care l-au intocmit, de amatorism. Academicianul Dinu C. Giurescu nu pune punctul pe i, ci semnul intrebarii pe raportul Tismaneanu, intr-un interviu realizat cu reporterul nostru.”
La lansarea expozitiei “Epoca de aur – intre realitate si propaganda”, aflata la Muzeul National de Istorie a Romaniei, s-a dat citire urmatorului
Protest fata de Raportul Tismaneanu
In numele Centrului Rezistentei Anticomuniste coordonat la nivel international de scriitorul Vladimir Bukovski suntem imputerniciti sa va aducem la cunostinta urmatoarele:
Autenticii militanti anticomunisti ai Romaniei, reprezentati de Fundatia Luptatorii din Rezistenta Armata Anticomunista, prin doamna Zoea Radulescu si supravietuitori ai inchisorilor comuniste, domnul Nicolae Purcarea si dr Teofil Mija, de sustinatorul activ al actiunilor lui Paul Goma si al primului Sindicat Liber al Oamenilor Muncii din Romania fondat de dr. Ionel Cana, Vasile Paraschiv, de liderul minerilor grevisti ai anului 1977 din Valea Jiului, Constantin Dobre, de presedintele Asociatiei 15 Noiembrie 1987 a muncitorilor brasoveni anticomunisti, Florin Postolachi, cu totii aici de fata; ne insusim Protestul initiat de disidentii reali ai Romaniei Ionel Cana si Victor Frunza si sustinem criticile formulate de Biserica Ortodoxa Romana si Societatea Academica pentru Adevarul Istoric la adresa Raportului Tismaneanu, drept pentru care protestam fata de acesta si contestam public documentul aflat in acest moment pe site-ul Presedintiei Romaniei.
Desi apreciem in mod deosebit gestul presedintelui Traian Basescu de a condamna comunismul, ne exprimam nemultumirea pentru ca, pana la aceasta ora, avem de a face doar cu o condamnare teoretica, care nu are o consecinta practica si juridica pentru a se sustine in mod real dezideratele campaniei electorale a presedintelui tarii: Dreptate si Adevar.
Mai mult, asa-zisul «Raport Final», elaborat de echipa condusa de Vladimir Tismaneanu, are un evident caracter ideologic de sorginte internationalista prezentand numeroase omisiuni, interpretari eronate ale faptelor si mistificari crase ale adevarului istoric.
Avem un pacient inca grav bolnav: Romania. Diagnosticul nestiintific formulat de echipa Tismaneanu nu este satisfacator pentru tara noastra. Ca sa eliminam boala de la radacina se impune categoric o a doua opinie, specializata. Propunem si oferim: elaborarea unui Raport realizat fara “cheltuieli din banul public de 100.000 de euro” de catre o Comisie aflata sub autoritatea profesionala si morala a lui Paul Goma, din care sa faca parte istorici cu prestigiu international si profesori universitari, supervizati de Academia Romana. Raportul Goma va beneficia de colaborarea directa a victimelor regimului comunist.
Numai astfel vor fi satisfacute cerintele opiniei publice si respectate normele democratiei la care am tanjit sub teroarea comunista, ca si spiritul de Dreptate si Adevar pentru care s-a luptat si s-a murit, incepand de la invadarea Romaniei de catre trupele Armatei Rosii, in sangerosul an 1940, si pana la jertfa tinerilor anticomunisti din iarna anului 1989.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
26 ianuarie 2007
Urmeaza semnaturile
Jurnalul National: De ziua lui Ceausescu, un grup de dizidenti a condamnat raportul Tismaneanu
Nicolae Ceausescu ar fi implinit ieri 89 de ani. Intr-o zi ce pana la revolutie se impunea a fi omagiala, un grup de reprezentanti ai luptei anticomuniste din Romania a tagaduit raportul Tismaneanu aflat pe site-ul Presedintiei. Unde? Langa uniforme de pionieri, obiecte ale fostului dictator, printre poze ale Epocii de Aur si radiouri difuzand repetitiv “a-lo! a-lo!”.
“Iar, tu, Romanie mandra/Tot mereu sa dainuiesti,/Si in comunista era,/Ca o stea sa stralucesti”, sta scris pe o sculptura kitsch, langa un birou oferit ca dar dictatorului de catre Comitetul Municipal Bucuresti al Partidului Comunist Roman. Vernisajul expozitiei “Epoca de Aur: intre propaganda si realitate” s-a deschis ieri, la Muzeul National de Istorie. E-he-he, la asa vremuri, asa eveniment! Culegeri de cantece “Partidul, Ceausescu, Romania”, vaze gigantice imprimate cu portretele Ceausestilor zambind larg, o cutie de mazare din acea perioada, cuvantari expuse pe pereti, canistre cu care oamenii plecau la cozi interminabile la statiile PECO, extrase din ziare ce aduc aminte de “rationalizarea” produselor de baza, cartea de munca a Tovarasului, de profesie “economist”. Batrani nostalgici ce pledau, caror aveau rabdare sa asculte, “traiul bun de altadata”. Copii ce ascultau, ca in fata unei mari grozavii, explicatiile parintilor despre marsurile la care participau fortat, pentru a-si preaslavi “conducatorul suprem”. Un ministru al Culturii ce vorbea detasat despre un “remember al unei epoci extrem de dureroase”.
CONTESTARI. Evenimentul a strans deopotriva batrani ce inca mai jinduiesc dupa comunism si fosti dizidenti ai regimului. Zoea Radulescu (Fundatia Luptatorii din Rezistenta Armata Anticomunista), Vasile Paraschiv (Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania), Nicolae Purcarea, Paul Goma, Teofil Mija si Constantin Dobre (liderul minerilor grevisti ai anului 1977) au contestat raportul Tismaneau de condamnare a comunismului. “Desi apreciem in mod deosebit gestul presedintelui Traian Basescu de a condamna comunismul, ne exprimam nemultumirea pentru ca, pana la aceasta ora, avem de a face doar cu o condamnare teoretica, care nu are o consecinta practica si juridica pentru a se sustine in mod real dezideratele campaniei electorale a presedintelui tarii: Dreptate si Adevar. Mai mult, asa-zisul «Raport Final» elaborat de echipa condusa de Vladimir Tismaneanu are un evident caracter ideologic de sorginte internationalista, prezentand numeroase omisiuni, interpretari eronate ale faptelor si mistificari crase ale adevarului istoric”, a citit Victor Roncea, presedintele Asociatiei Civic Media, din protest. Protestatarii au sustinut ca e nevoie de intocmirea unui alt raport, realizat fara cheltuieli din bani publici, de catre o comisie aflata sub “autoritatea morala si profesionala” a lui Paul Goma. (Omagiu – Anticomunismul pe mai multe voci – Sidonia Silian/JN)
Cititi si:
Detinutii politic catre Traian Basescu: Raportul Tismaneanu, un fals care trebuie oprit
Domnule Presedinte al Romaniei,
Editura “Humanitas” a lansat sub semnatura editorilor Vladimir Tismaneanu, Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, asa-numitul “Raport final” al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. In format electronic de exact 666 de pagini volumul are in varianta tiparita 880 de pagini si este vandut cu 750.000 lei.
Studiul trateaza cea mai grava problema a unui serviciu de informatii: cartitele; in varianta cea mai nociva: cartitele KGB. Asteptam cu incredere de la colegii care activeaza in presa de specialitate sa ne releve, pe langa pictorialele cu diversi agenti de influenta ai unor grupuri de interese straine, un studiu similar privind penetrarile autohtone ale cartitelor KGB navetiste ale tuturor regimurilor.
Portalul Ziaristi Online publica prefata acestei impresionante lucrari care constituie un adevarat Raport al comunismului bolsevic, ocupant sangeros al Romaniei, si va recomanda sa cumparati cartea chiar de la INST, la un pret modic fata de munca depusa. Felicitam echipa prestigiosului institut care implineste anul acesta 20 de ani de fiintare. Multi inainte!
Procedeul geoscopiei se întemeiază şi pe ideea remanenţelor, a repetării unor stări, mecanisme, care fac posibil fenomenul epistemologic al retroteoriilor, adică al revenirii ideilor teoretice din epoci revolute în câmpuri empirice actualizate. Fenomenul a fost sesizat pe cazul unor fenomene ciudate, precum ar fi repetarea fenomenului selecţiei sociale negative a elitelor în epocile de criză.
Credeaţi cumva, după Vulgata românilor predată-n şcoli, că la Rovine fost-a victorie? Nici vorbă, dacă Mircea (argument Djuvara) a pierdut tronul după bătălie. Pe care l-a cîştigat Vlad numit (de ce oare?) Uzurpatorul. Bătălia de la Rovine e un mit, umflat de Eminescu – mitificatorul (şi Doina e declarată iarăşi fundamentalistă, incorect politică). Patriotismul poetului are limite peste limite, morale, desigur. Postmodern e să nu simţi nimic pentru patrie, chiar s-o deteşti ca Mircea Cărtărescu. Nobelizabilul se tot plînge că vieţuieşte într-„o ţară fără identitate, fără istorie, fără nimic de aşteptat de la ea”. (…)
Causa causorum: desconsiderarea românilor, mereu culpabili ca popor. H.-R. Patapievici a rămas la aceleaşi idei din Politice privind etnopsihologia poporului român, pe care obişnuieşte să-l numească turmă. Trebuie să-i rostim (ca să nu fim acuzaţi de lipsă de percepţie) adevărurile sale că… Ei, ştiţi dumneavoastră care: cu spaţiul mioritic şi fecala etc. „Chestii” pentru care trebuie să ceri scuze cititorilor cînd le citezi. În gîndirea patapeică, avem „identitatea slabă” (doar luptăm de ceva vreme s-o anemiem!), iar „limba patriotismului nu este limba română, ci un limbaj (dizgraţios) inventat” (v. Despre idei & blocaje).(…)
„Cel mai mult îmi place ziua mea”, hăhăie preşedintele din papa-mobil, pardon, din snowmobil. Ce, are zi naţională? Asta-i grija guvernului, dumnealui se dă cu Băse-mobilul. Şi ca ţara asta să nu mai fie descurajantă (vorbă de consilier prezidenţial), hai s-o fragmentăm, s-o dezmembrăm, să avem nu judeţe, ci macroregiuni autonome faţă de centru, una urmînd linia Diktatului de la Viena, din 1940.
Că ungurii se simt mai ataşaţi naţiunii lor decît statului român e firesc, pînă la urmă, însă nu pricep de ce românii vor să-l atomizeze. UDMR e decis să termine statul naţional, iar cozile de topor româneşti combat la gazetă pentru „structură federală”. Madam’ Barki a vrut „stat ardelean autonom”, Sabin Gherman şi alţi ghermani au susţinut-o. A spus Tökes la Bruxelles că maghiarii sunt supuşi unui „genocid paşnic”, a fost decorat de preşedinte cu-a României stea. Cineva cerea for străin pentru cele două tabere concurente: românii şi maghiarii; alt român căuta precedente de stat în stat(e) UE.
„Vai, vouă, fariseilor şi cărturarilor”!, le striga Iisus Hristos.
Ne destrămăm? Unui popor cu moralul scăzut, demoralizat, nu-i pasă de desfiinţarea statului. O priveşte cu scepticism ieftin…
Mirările nu sînt puţine pe marginea confruntării în curs de la Bucureşti. Cum a devenit « oligarhul » Dan Voiculescu cel mai puternic susţinător al judecătorilor, şi deci al democraţiei – Antena 3 e în prima linie –, împotriva statului oligarhic reprezentat caricatural de Traian Băsescu? Si ce fel de « oligarh politic » e Traian Băsescu? Interesele cui le reprezintă de fapt? Desigur, în afara intereselor oligarhiei locale, născută din Securitate şi din Partidul Comunist, cu ai săi atît de plastic numiţi « miliardari de carton ». (…) Puterea trebuie smulsă din mîinile tehnocraţilor oligarhiei – serviciile secrete, aflate în slujba oligarhilor locali şi transnaţionali – şi redată poporului, care de prea multă vreme votează cum zicea Tănase.
S-au aflat acolo, între alţii, Florian Dănălache, primul secretar de partid al oraşului Bucureşti [prim-secretar al Comitetului Orăşenesc P.M.R. Bucureşti], membru în C.C., cel care a condus discuţiile, în fapt veritabile interogatorii, secondat de Ghiţă Florea, secretarul de partid al universităţii, Ion Iliescu, membru şi el al C.C.-ului [al U.T.M., preşedinte al Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România (U.A.S.R.)], Ilie Murgulescu, ministrul învăţământului, Athanase Joja, şef de secţie la Academie, Ciucă, rectorul universităţii, Tamara Dobrin, secretarul de partid al Facultăţii de filosofie. Încă mulţi alţii. Printre ei, reprezentanţi ai securităţii, procuraturii şi comisariatelor militare.
În cursul anilor 1940-1944, cât timp a fost Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Conducător al Statului Român, Ion Antonescu a fost adeseori considerat – în mediile de stânga ori de dreapta, de „sus” sau de „jos”, civile ori militare, interne sau externe – tiran ori dictator. Situaţia s-a … deteriorat mai apoi, când, cum se ştie ori se spune, după război mulţi viteji se arată, la „procesul” din mai 1946 ori în presa de după 23 august 1944, în abordările memorialistice ori, mai grav, în rândul istoricilor, Mareşalul avea să fie inclus fără reticenţe în categoria dictatorilor fascişti, alături de Hitler sau Mussolini.
Analiza documentată şi nuanţată a caracterului regimului social-politic din România anilor 1940-1944, pe care Mareşalul l-a „patronat”, nu i-a preocupat pe politicieni şi nici pe mulţi istorici.
Profesorul Constantin Barbu prezinta, in exclusivitate pentru Ziaristi Online, noi contributii ale demersului sau pentru infatisarea adevarului total privind moartea lui Eminescu, demers sustinut de Asociatia Civic Media, conform nazuintelor enuntate la 160 de ani de la nastere si 120 de ani de la uciderea ganditorului national Mihai Eminescu (vedeti Mihai-Eminescu.Ro). Constantin Barbu, discipol si continuator al proiectelor national-culturale definite de Constantin Noica, urmeaza sa publice 12 volume care concretizeaza, cu dovezi de netagaduit, “Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria Romaniei”, plan editorial pe care il punem azi la dispozitie cititorilor portalului Ziaristi Online. Anuntam pe aceasta cale si proxima publicare online, impreuna cu Civic Media, a documentelor “Dosarului de Interdictie Mihail Eminescu”, a actelor medicale si a autopsiei urmate dupa uciderea celui mai mare gazetar roman, inscrisuri cuprinse in facsimil in lucrarea filosofului Constantin Barbu “Memorialul Mihai Eminescu”. Ascultati totodata si expunerea facuta de profesorul Constantin Barbu despre “Memorialul Mihai Eminescu” la aniversarea a 163 de ani de la nasterea lui Eminescu, in cadrul unei manifestari de exceptie organizata de Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir” si Asociatiunea Astra – Despartamantul Bucuresti.
Am aşteptat cu mult interes dezbaterea intitulată „Cum trebuie condamnat comunismul”, organizată de ICR-ul nou, condus de fostul ministru de Externe Andrei Marga. Când colo dezbaterea a strălucit prin lipsă. Invitaţii speciali Victor Ponta şi Crin Antonescu nu au apărut. Iar discursurile au fost în mare parte formale şi cu un iz de răfuială politică. Doar adevăratele victime ale comunismului au impresionat publicul prezent.
January 29th, 2013 
VR 
Ziaristi Online:
Posted in 
Tags: 
