Parintele Justin Parvu: Precum in cer asa si pe pamant from Precum in Cer on Vimeo.
Volumul Credinţă şi tradiţii nemţene s-a născut din dorinţa de a găsi răspunsuri la unele dintre preocupările omului care vieţuieşte pe aceste meleaguri, în aceste vremuri ale minciunii instituţionale şi universale, cum le numea un spirit treaz al epocii. – Lansare are loc luni, 19 decembrie, ora 18.00, la Biblioteca Kirileanu din Piatra Neamt
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News 
Tags: 1940, 1941, 20 de ani de la ctitoria Manastrii Petru Voda, A photo journey into the Romanian Eastern Orthodox realm, acad. Florin Constantiniu, Academia Romana, adormirea maicii domnului, Agapia, Album de fotografie, Album foto in editie bilingva, Amin, Anghel Papacioc, anticomunism, Arbore, Arsenie Papacioc, Basarabia, basarabia romana, biserica, Biserica Ortdoxoa Romana Biruitoare, Biserica Ortodoxa Romana, Biserici si Manastiri, BOR, Botezul, Bucovina, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calea Sfintilor, Calugari, Calugarul, Caminul de batrani de la Petru Voda, Caminul de copii de la Petru Voda, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala, compania, Copou, Corneliu Codreanu, Craciun, Craciun la Manastire, Credinta, Credinţă şi tradiţii nemţene, Crestinarea romanilor, Crestinism Romanesc, Crestinismul la Dunare, Cristina Nichitus, Cristina Nichitus Roncea, Cristina si Victor Roncea, Ctitoria Parintelui Justin, Cu noi este Dumnezeu, Cununie, Cuvant Inainte de Florin Constantiniu, Dacii liberi, Detinuti politic, Doamne ajuta, Dobrogea, Eastern Orthodoxy, Editura Compania, Eminescu, Familia Ortodoxa, Fiul lui Dumnezeu, florin constantiniu, Fotograf, Fotografa Cristina Nichitus, Fotografi din Romania, Fotografi Romani, Fotografie, Fotografii din manastiri, Frontul de Est, Frumusetile Romaniei, Galata, GANDIREA, Gura de Rai, Gurile Dunarii, Hristos in mijlocul nostru, Humor, Iarna la Manastire, iasi, Iisus Hristos, Impartasania, Inalt Preasfintitul Teofan, Invatatura lui Hristos, IPS Teofan, Isihastru, Iustin Parvu, Justin Parvu, maica domnului, Manastirea “Sfanta Maria” din Techirghiol, manastirea petru voda, Manastiri, Manastiri din Moldova, Manastiri din Romania, Mantuitorul, Marea Neagra, Maresalul Ion Antonescu, Martirii anticomunisti, Marturistitorii, Maslu, Mediafax, Mesterul Manole, Miclauseni, Mihai Eminescu, Mihai Silviu Chirila, Miorita, Mirungerea, Miscarea Legionara, Mitropolia, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Teofan, Moldovita, Monahi, Monahii, Monahul Filotheu, Mos Craciun, Muntii Neamtului, Nasterea Maicii Domnului, Neamt, Nistru, nunta, Nunta la Manastire, O perspectivă creştină asupra vieţuirii în lumea contemporană, On earth as it is in heaven, Orthodox, Orthodoxy, Ortodox, Ortodoxia Romana, Ortodoxie, Paltin, Paradis, Parintele Arsenie, Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Atanasie, Parintele Calciu, Parintele Cleopa, Parintele Filotheu Balan, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ilie Cleopa, Parintele Ioanichie, parintele ioanichie balan, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Justin pe Frontul de Est, Parintele Teofan, Pateric, Pe-un picior de plai, Pe-un picior de plai pe-o gura de rai, pelerinaj, Pelerinaj la Manastiri, Petru Voda, Poiana Marului, Portile Raiului, Portofolio, Portofoliu, Post, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Precum in cer, Precum in cer asa si pe pamant, Precum-in-cer.ro, Preotia, Prut, Pustie, Pustnic, Putna, Razboiul Sfant, rezistenta armata anticomunista, rezistenta din munti, Romania Mare, Romanian Orthodoxy, Romanian Photographers, Romanian Photography, Roncea, rugaciune, Rugaciunea Domneasca, Sacrificiu, schimbarea la fata, Secu, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfanta Cuvioasa Teodora, Sfanta Parascheva, Sfanta Teodora de la Sihla, Sfantul Apostol Andrei, sfantul arhanghel mihail, Sfantul Daniil Sihastrul, Sfantul Paisie, Sfantul Paisie de la Neamt, Sfantul Pantelimon, Sfintele Taine, Sfintii Arhangheli, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sfintii inchisorilor, sihastria, Sihastru, sihla, Slava lui Dumnezeu pentru toate, Spovedania, Staret, Stefan cel Mare si Sfant, Sucevita, Taran, Taranul Roman, Teodora de la Sihla, Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor, Transhumanta, Transilvania, Transilvania Romana, Trei Ierarhi, Varatec, Viata la manastire, Viata manastireasca, Voronet, ziaristi online, ziua 
1 Comment »
Am ajuns prima oara la manastirea Petru Voda in seara de Craciun. Luminau stelele, ninsese, totul era alb, iar maicile se pregateau sa mearga cu colindul. Iata-ma umbland, impreuna cu ele, de pe un deal pe altul, din chilie in chilie. “Lerui, Doamne, Ler / au pornit cu plugusorul / îngerii prin cer”. Intrasem, pe nesimtite, in calatoria din poveste. La casuta cu cei mai multi pelerini, in noapte, usa s-a deschis si din chilie a iesit chiar Mos Craciun, asa cum il stiam dintotdeauna: un patriarh inalt, cu barba alba, un zambet care-ti incalzeste inima si o privire care stie intreaga-ti viata, daca ai fost sau nu cuminte. Intrasem in Rai. Am simtit ca aceasta intalnire cu Parintele avea sa imi schimbe viata.
Imi doresc ca albumul acesta sa aduca un smerit omagiu marelui marturisitor al ortodoxiei romane Justin Parvu, ctitorul Manastirii Petru Voda, la 20 de ani de cand s-a pus piatra de temelie a sfantului lacas inchinat martirilor din temnitele comuniste. Fara binecuvantarea, viziunea si caldura sa parinteasca, aceste imagini nu ar fi existat.
Multumesc, de asemenea, pentru buna primire si ingaduinta, tuturor preotilor din Mitropolia Moldovei si Bucovinei, surorilor, maicilor, fratilor si calugarilor din Manastirile Petru Voda, Paltin, Sihla, Sihastria, Secu, Neamt, Agapia, Varatec, Humor, Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore, Putna, Trei Ierarhi, Galata, Copou, Miclauseni, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala si “Sfanta Maria” din Techirghiol.
Cristina Nichituş Roncea / “Precum în cer aşa, şi pe pământ” – Călătorie foto prin lumea ortodoxă românească, Editura Compania, Bucureşti, 2011 – Precum-in-cer.ro
Intalnirea cu Mos Craciun: Parintele Justin Parvu
Cuvant inainte al profesorului Florin Constantiniu: “Un album care ne inalta intr-o lume purificata”
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: 1940, 1941, 20 de ani de la ctitoria Manastrii Petru Voda, A photo journey into the Romanian Eastern Orthodox realm, acad. Florin Constantiniu, Academia Romana, adormirea maicii domnului, Agapia, Album de fotografie, Album foto in editie bilingva, Amin, Anghel Papacioc, anticomunism, Arbore, Arsenie Papacioc, Basarabia, basarabia romana, biserica, Biserica Ortdoxoa Romana Biruitoare, Biserica Ortodoxa Romana, Biserici si Manastiri, BOR, Botezul, Bucovina, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calea Sfintilor, Calugari, Calugarul, Caminul de batrani de la Petru Voda, Caminul de copii de la Petru Voda, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala, compania, Copou, Corneliu Codreanu, Craciun, Craciun la Manastire, Credinta, Crestinarea romanilor, Crestinism Romanesc, Crestinismul la Dunare, Cristina Nichitus, Cristina Nichitus Roncea, Cristina si Victor Roncea, Ctitoria Parintelui Justin, Cu noi este Dumnezeu, Cununie, Cuvant Inainte de Florin Constantiniu, Dacii liberi, Detinuti politic, Doamne ajuta, Dobrogea, Eastern Orthodoxy, Editura Compania, Eminescu, Familia Ortodoxa, Fiul lui Dumnezeu, florin constantiniu, Fotograf, Fotografa Cristina Nichitus, Fotografi din Romania, Fotografi Romani, Fotografie, Fotografii din manastiri, Frontul de Est, Frumusetile Romaniei, Galata, GANDIREA, Gura de Rai, Gurile Dunarii, Hristos in mijlocul nostru, Humor, Iarna la Manastire, iasi, Iisus Hristos, Impartasania, Inalt Preasfintitul Teofan, Invatatura lui Hristos, IPS Teofan, Isihastru, Iustin Parvu, Justin Parvu, maica domnului, Manastirea “Sfanta Maria” din Techirghiol, manastirea petru voda, Manastiri, Manastiri din Moldova, Manastiri din Romania, Mantuitorul, Marea Neagra, Maresalul Ion Antonescu, Martirii anticomunisti, Marturistitorii, Maslu, Mediafax, Mesterul Manole, Miclauseni, Mihai Eminescu, Miorita, Mirungerea, Miscarea Legionara, Mitropolia, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Teofan, Moldovita, Monahi, Monahii, Monahul Filotheu, Mos Craciun, Muntii Neamtului, Nasterea Maicii Domnului, Neamt, Nistru, nunta, Nunta la Manastire, On earth as it is in heaven, Orthodox, Orthodoxy, Ortodox, Ortodoxia Romana, Ortodoxie, Paltin, Paradis, Parintele Arsenie, Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Atanasie, Parintele Calciu, Parintele Cleopa, Parintele Filotheu Balan, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ilie Cleopa, Parintele Ioanichie, parintele ioanichie balan, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Justin pe Frontul de Est, Parintele Teofan, Pateric, Pe-un picior de plai, Pe-un picior de plai pe-o gura de rai, pelerinaj, Pelerinaj la Manastiri, Petru Voda, Poiana Marului, Portile Raiului, Portofolio, Portofoliu, Post, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Precum in cer, Precum in cer asa si pe pamant, Precum-in-cer.ro, Preotia, Prut, Pustie, Pustnic, Putna, Razboiul Sfant, rezistenta armata anticomunista, rezistenta din munti, Romania Mare, Romanian Orthodoxy, Romanian Photographers, Romanian Photography, Roncea, rugaciune, Rugaciunea Domneasca, Sacrificiu, schimbarea la fata, Secu, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfanta Cuvioasa Teodora, Sfanta Parascheva, Sfanta Teodora de la Sihla, Sfantul Apostol Andrei, sfantul arhanghel mihail, Sfantul Daniil Sihastrul, Sfantul Paisie, Sfantul Paisie de la Neamt, Sfantul Pantelimon, Sfintele Taine, Sfintii Arhangheli, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sfintii inchisorilor, sihastria, Sihastru, sihla, Slava lui Dumnezeu pentru toate, Spovedania, Staret, Stefan cel Mare si Sfant, Sucevita, Taran, Taranul Roman, Teodora de la Sihla, Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor, Transhumanta, Transilvania, Transilvania Romana, Trei Ierarhi, Varatec, Viata la manastire, Viata manastireasca, Voronet, ziaristi online, ziua 2 Comments » Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: 1940, 1941, 20 de ani de la ctitoria Manastrii Petru Voda, A photo journey into the Romanian Eastern Orthodox realm, acad. Florin Constantiniu, Academia Romana, adormirea maicii domnului, Agapia, Album de fotografie, Album foto in editie bilingva, Album în ediţie bilingvă, Amin, Anghel Papacioc, anticomunism, Arbore, Arsenie Papacioc, Basarabia, basarabia romana, biserica, Biserica Ortdoxoa Romana Biruitoare, Biserica Ortodoxa Romana, Biserici si Manastiri, BOR, Botezul, Bucovina, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calea Sfintilor, Calugari, Calugarul, Caminul de batrani de la Petru Voda, Caminul de copii de la Petru Voda, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala, compania, Copou, Corneliu Codreanu, Craciun, Craciun la Manastire, Credinta, Crestinarea romanilor, Crestinism Romanesc, Crestinismul la Dunare, Cristina Nichitus, Cristina Nichitus Roncea, Cristina si Victor Roncea, Ctitoria Parintelui Justin, Cu noi este Dumnezeu, Cununie, Cuvant Inainte, Cuvant Inainte de Florin Constantiniu, Dacii liberi, Detinuti politic, Doamne ajuta, Dobrogea, Eastern Orthodoxy, Editura Compania, Eminescu, Familia Ortodoxa, Fiul lui Dumnezeu, florin constantiniu, Fotograf, Fotografa Cristina Nichitus, Fotografi din Romania, Fotografi Romani, Fotografie, Fotografii din manastiri, Frontul de Est, Frumusetile Romaniei, Galata, GANDIREA, Gura de Rai, Gurile Dunarii, Hristos in mijlocul nostru, Humor, Iarna la Manastire, iasi, Iisus Hristos, Impartasania, Inalt Preasfintitul Teofan, Invatatura lui Hristos, IPS Teofan, Isihastru, Iustin Parvu, Justin Parvu, maica domnului, Manastirea “Sfanta Maria” din Techirghiol, manastirea petru voda, Manastiri, Manastiri din Moldova, Manastiri din Romania, Mantuitorul, Marea Neagra, Maresalul Ion Antonescu, Martirii anticomunisti, Marturistitorii, Maslu, Mediafax, Mesterul Manole, Miclauseni, Mihai Eminescu, Miorita, Mirungerea, Miscarea Legionara, Mitropolia, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Teofan, Moldovita, Monahi, Monahii, Monahul Filotheu, Mos Craciun, Muntii Neamtului, Nasterea Maicii Domnului, Neamt, Nistru, nunta, Nunta la Manastire, On earth as it is in heaven, Orthodox, Orthodoxy, Ortodox, Ortodoxia Romana, Ortodoxie, Paltin, Paradis, Parintele Arsenie, Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Atanasie, Parintele Calciu, Parintele Cleopa, Parintele Filotheu Balan, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ilie Cleopa, Parintele Ioanichie, parintele ioanichie balan, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Justin pe Frontul de Est, Parintele Teofan, Pateric, Pe-un picior de plai, Pe-un picior de plai pe-o gura de rai, pelerinaj, Pelerinaj la Manastiri, Petru Voda, Poiana Marului, Portile Raiului, Portofolio, Portofoliu, Post, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Precum in cer, Precum in cer asa si pe pamant, Precum-in-cer.ro, Preotia, Prut, Pustie, Pustnic, Putna, Razboiul Sfant, rezistenta armata anticomunista, rezistenta din munti, Romania Mare, Romanian Orthodoxy, Romanian Photographers, Romanian Photography, Roncea, rugaciune, Rugaciunea Domneasca, Sacrificiu, schimbarea la fata, Secu, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfanta Cuvioasa Teodora, Sfanta Parascheva, Sfanta Teodora de la Sihla, Sfantul Apostol Andrei, sfantul arhanghel mihail, Sfantul Daniil Sihastrul, Sfantul Paisie, Sfantul Paisie de la Neamt, Sfantul Pantelimon, Sfintele Taine, Sfintii Arhangheli, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sfintii inchisorilor, sihastria, Sihastru, sihla, Slava lui Dumnezeu pentru toate, Spovedania, Staret, Stefan cel Mare si Sfant, Sucevita, Taran, Taranul Roman, Teodora de la Sihla, Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor, Transhumanta, Transilvania, Transilvania Romana, Trei Ierarhi, Varatec, Viata la manastire, Viata manastireasca, victor roncea, Voronet, ziaristi online, ziua 1 Comment »
Capitanul Miscarii Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, dar si ucigasul sau, ministrul chior Armand Calinescu, sunt prezenti pe biblioteca digitala online europeana.eu, cu fotografii plasate de Biblioteca Nationala a Austriei – Österreichische Nationalbibliothek. Din ordinul regelui-dictator Carol al II-lea, Corneliu Codreanu a fost ucis miseleste in urma cu 73 de ani, in noaptea Sfantului Andrei, Apostolul Romanilor, prin sugrumare, apoi batjocorit alaturi de camarazii sai prin impuscare, ardere cu acid sulfuric, betonare si, dupa dezgroparea si reinhumarea ramasitelor pamantesti, la Casa Verde, prin furtul osemintelor, la venirea sovieticilor, si aruncarea lor in neant, odata cu Romania. Redau mai sus fotografia publicata de Biblioteca Nationala austriaca pe europeana.eu si, mai jos, fragmentul din Noaptea de Sanziene a lui Mircea Eliade in care este descris momentul cand legionarii incarcerati in lagarul de la Miercurea Ciuc afla de moartea Capitanului:
”Văzu atunci cum peste sârme unul din jandarmi îşi aşează puşca mitralieră în poziţie de tragere. Apoi descoperi că de-a lungul sârmelor, santinelele se înmulţiseră: erau acum vreo 15. Văzu pe maior, înarmat şi el, traversând grăbit curtea din faţa cancelariei, cu un plutonier. Încet , încet, din toate părţile apăreau jandarmii. Deţinuţii ieşiseră din camere şi se adunară în mai multe grupuri în curte. Dar îndată ce unul dintre ei încerca să se apropie de sârme, jandarmii strigau şi înălţau armele. Până ce un plutonier se îndrepta spre sârme cu un jurnal în mână şi făcu semn să se apropie cineva. Înainta un bărbat înalt, subţire, cu barbă de timpuriu albită. Plutonierul înfăşură jurnalul, îl ghemui cât putu de mult, şi-l zvârli spre sârme. Celălalt se apleca să-l ridice şi se îndrepta către mijlocul curţii desfăcându-l. Se opri din drum, deschise ziarul şi se clatină. Toţi se repeziră spre el. Apoi Ştefan auzi un strigăt sugrumat, sălbatic, de fiară rănită:
– L-au împuşcat pe Căpitan!
Nu se mai auzi atunci nici o răsuflare în toată curtea. Tăcerea aceea împietrită i se păru mai cumplită decât orice strigăt.”
Dumnezeu sa-i ierte!
Cu cât îţi pute ce-i aici, cu cât închizi ochii şi te-ai văzut dincolo spre graniţele Ungariei, spre Austria, cu cât uiţi de bălegarul de aici, eşti „ales”, eşti „rafinat”… – Tudor Gheorghe
Maestrul Tudor Gheorghe spune că, de frică şi din graba de a cataloga, unii dintre români se grăbesc să condamne orice demers de asumare a istoriei naţionale si in primul rand nationalismul
Demnitate. Aceasta ar putea fi cea mai scurtă caracterizare a maestrului Tudor Gheorghe. Privindu-l, mulţi dintre noi intuiesc că românii pot avea şi alt profil social. Spectacolele semnate de către Tudor Gheorghe depăşesc cadrul artistic, punând în mişcare, simultan, mintea şi sufletul spectatorului. De aceea, poate, biletele se vând ca pâinea caldă şi oamenii pleacă acasă mulţumiţi, cu un zâmbet discret sau cu o lacrimă în colţul inimii. L-am invitat din nou pe Tudor Gheorghe „La masa Adevărului” pentru a ne reaminti de „România veche”, de valorile pe care a fost construită. Aşadar, am trecut „România nouă” prin filtrele celei „vechi”, într-un exerciţiu menit să dea un impuls, simultan, minţii şi sufletului, ca şi în spectacolele lui Tudor Gheorghe. Ce-am izbutit veţi vedea în rândurile de mai jos şi în forma video a dialogului.
CARTE DE VIZITĂ
– Tudor Gheorghe s-a născut la 1 august 1945, la Podari, judeţul Dolj.
– A urmat Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova şi cursurile Institutului de Teatru din Bucureşti, absolvind în 1966.
– În acelaşi an a fost angajat la Teatrul Naţional din Craiova.
– Tatăl său, Ilie Tudor, cântăreţ la strană si legionar – supranumit “copilul Capitanului”, dupa obiceiul lui Corneliu Codreanu de a se ingriji de educatia mai multor copii -, a fost deţinut politic în temniţa de la Aiud, unde regimul era extrem de dur. Vezi Un om cat un veac. De vorba cu luptatorul anticomunist nea Tudor Ilie, tatal lui Tudor Gheorghe. VIDEO – Reportajul integral al scriitorului Liviu Andrei
– În 1969 a oferit primul său recital, „Menestrel la curţile dorului”, cu poezia poeţilor Lucian Blaga, Tudor Arghezi şi Ion Barbu.
– Autorităţile comuniste i-au interzis să concerteze în 1987, însă după 1989 a revenit pe scenă.
Cititi: Tudor Gheorghe: Voi canta cantece legionare! Un interviu extraordinar realizat de George Radulescu »
Florin Calinescu: “Sa-i dea Dumnezeu sanatate Parintelui Justin, care e aproape un sfant!” from Victor Roncea on Vimeo.
Petru Voda – Locul unde naste sperante from Victor Roncea on Vimeo.
A aparut ATITUDINI nr 17
DIN SUMAR:
04 Radu Gyr – Apostolul poet al închisorilor româneşti
Portret
20 Procesul lui Radu Gyr
Arhive
06 Poezii inedite din manuscrisele lui Radu Gyr
Inedit
20 Inedit
Din corespondenţa lui Radu Gyr
28 Radu Gyr – mucenicia întru cuvânt
de Prof. Marc Mihaela Emilia
34 România – rezistenţa ortodoxă din Balcani
Interviu cu Părintele Justin Pârvu
42 Sfinţii închisorilor – ajutători în naşterea de prunci
Minune relatată de Monica N, Călăraşi
44 Introducere elementară a dogmelor, din cuvântul smeritului Ioan monahul către Ioan,
preacuviosul episcop al Laodiceei
Dogmatică
52 Despre eretici şi anateme
de Ioan Vlăducă
56 Declinul Patriarhiei Constantinopolului
de Sfântul Ioan Maximovici
62 Sfinţii Părinţi despre Antihrist şi lucrările lui
de Arhimandrit Spiridonos Logothetis
68 VIZITELE PAPEI SI ADEVĂ RATELE SCOPURI ALE ACESTO RA
de Ioan Vlăducă
72 BIOMET RIE
De vorbă cu Părintele Isaac şi Părintele Gavriil, ucenicii Cuviosului Paisie Aghioritul
76 Va fi sau nu numărul fiarei vizibil cu ochiul liber?
Interviu cu Părintele Mitropolit Serafim de Pireu
80 Protest faţă de legea cardului de sănătate
Legislativ
84 ROMÂNI, SECUI ŞI UNGURI ÎN TRANSILVANIA
de Pr. Mihai-Andrei Aldea
92 Creştinism şi francmasonerie
de Ioan Gh. Savin
96 Icoana Praznicului Cincizecimii
de Michel Ouenot
Pentru comenzi folosiţi formularul de aici.
“In fata situatiei de mai sus, m-am hotarat sa nu merg nici cu o tabara, nici cu cealalta. Nici sa ma resemnez, ci sa incep organizarea tineretului pe raspunderea mea, dupa sufletul si capul meu si sa continui lupta, iar nu sa capitulez. In mijlocul acestor framantari si ceasuri de rascruce ne-am adus aminte de icoana care ne-a ocrotit in inchisoarea Vacaresti. Ne-am hotarat sa strangem randurile si sa continuam lupta sub protectia aceleiasi Sfinte Icoane. In acest scop, ea a fost adusa la caminul nostru din Iasi, din altarul bisericii Sfantul Spiridon, unde o lasasem cu trei ani in urma. La aceste ganduri, grupul “Vacaresti” s-a alaturat imediat. Peste cateva zile am convocat la Iasi, pentru Vineri, 24 Iunie 1927, ora zece, in camera mea din str. Florilor No. 20, pe Vacaresteni si pe putinii studenti care mai ramasesera legati de noi. Intr-o condica, cu cateva minute inainte, scrisesem urmatorul ordin de zi, numerorat cu No. 1:
“Astazi, Vineri, 24 Iunie 1927 (Sf. Ion Botezatorul), ora zece seara, se infiinteaza: Legiunea Arhanghelului Mihail, sub conducerea mea. Sa vina in aceste randuri cel ce crede nelimitat. Sa ramana in afara cel ce are indoieli. Fixez ca sef al garzii de la Icoana pe Radu Mironovici”.
Anul 1, Ziua Intaia
Sã înteleagã odatã si cei cari nu s’au lãmurit pânã acum: Legiunea nu este un partid care ajunge, azi, la putere ci o revolutie care ajunge la împlinire; care si pe plan politic ajunge acum la împlinire.
Cã existã si un plan politic în actiunea Legiunii, n’a contestat-o nimeni. Dar cã existã numai un plan politic, e un semn de orbire, când nu e unul de infamie.
Ce, Tudor Vladimirescu a guvernat? Horia a guvernat? Iar revolutia Cãpitanului – revolutie mai rãscolitoare decât celelalte din istoria noastrã, cãci nu e fãcutã împotriva cuiva ci pentru valorile spiritului – n’ar fi avut nevoie de o întregire politicã, dacã am fi fost la timp vrednici de ea. Dar n’am fost cicã vrednici de ea.
De aceea Legiunea guverneazã. Si face un sacrificiu cã guverneazã. Întelegeti asta? Face sacrificiul ei cel mai greu. Toate sacrificiile de pânã acum erau sigure, cãci se petreceau înãuntru, în inimi, în carne, pentru biruinta spiritului românesc. Sacrificiul de a guverna trimite în afarã, cãtre materie, în vederea biruintei spirituale asuprã-i. Dacã va rezista materia româneascã? inertia româneascã? somnul românesc?
Oameni buni, întelegeti azi, în ziua marelui început, cã Legiunea nu poate face minuni; cã poate cere minuni. Si prin aceasta a fost ea hotãrîtoare, în viata publicã româneascã: prin faptul cã a stiut sã cearã. Oameni curati a mai avut România. Dar oameni care sã învete pe altii, pe multi altii, curãtenia moralã n’a avut întotdeauna. Oameni gata de jertfã au mai fost. Dar cine în Istoria româneascã a reusit – luptând pentru spirit si nu împotriva a ceva – sã ridice atâtia oameni gata de jertfã cum a fãcut Cãpitanul?
Prin urmare nu asteptati minuni de la Legiune. Dar lãsati-vã prefãcuti voi în exemplare minunate, lãsati-vã voi transformati de Legiune. Aceasta a dovedit cã stie si poate Legiunea: sã prefacã pe om; sã obtinã -în loc sã dea.
Cãci ce dã Legiunea: programe nemaipomenite? solutii? pensie la fiecare?
Nu. Din jurãmântul cãtre Mota: “Sã ne smulgem din bucuriile pãmântesti.” Cititi încã odatã apelul cãtre Legiune al Comandantului ei Horia Sima – si nu veti gãsi nici planuri quinquenale si nici problema alungãrii strãinilor; ci jurãmântul cãtre Mota: “Sã trãim în sãrãcie… Sã ne jertfim permanent pentru tarã.”
Minunile nu le fac guvernantii. Le pot trezi (doar?). Aceasta viseazã pentru neamul sãu Horia Sima, când spune cã biruinta deplinã a Miscãrii va veni în ziua când întreaga natiune va fi legionarizatã”: sã trezeascã în toti oamenii tãrii acesteia ce a reusit Cãpitanul sã trezeascã în aproape toti legionarii.
Nu rezistati. Nu mai fiti spectatori. Nu mai spuneti: “sã-i vedem si pe ãstia.” Ãstia vin ca sã stoarcã din noi, ce putem da noi, neamul acesta rãvãsit si îngenunchiat mai bun.
Si nu vã simtiti oare umiliti cã în fiecare zi se cântã la radio “Desteaptã-te, Române”?
Materie, somn, inertie româneascã – supuneti-vã!
Constantin NOICA
Buna Vestire, An IV, Seria II, Nr. 8, 17 Sept. 1940
Pentru cei care nu inteleg
Nu esti legionar si spui cã nu întelegi ce se întâmplã în tarã. Te înteleg. Dacã ai fi avut vointã, întelegi, ai fi fost legionar.
Te miri cã astãzi, în plin dezastru românesc Legiunea se bucurã. Unde vezi bucuria, om nedrept? Legionarii se gândesc la mortii lor de ieri; se gândesc la propria lor dãinuire de mâine; viseazã sã invie un neam trãind în letargie – si voi numiti asta bucurie!
Între voi si legionari este o singurã deosebire: cã voi trãiti drama româneascã abia acum. Când se întâmplã, pe când ei o trãiesc de ani si ani de când se prefigureazã.
Când în 1936 Cãpitanul spunea: “Sã nu fie dat generatiei noastre sã asiste la ciopârtirea tãrii” – voi oameni cuminti, v-ati întrebat: unde vede primejdia? Când, mai înainte, Mota spunea: “nu voi avea pace nici în mormânt pânã când nu vom ridica din nou ceea ce altii au pângãrit, au risipit si au pus sub blestem” – voi v-ati întrebat din nou: cum sã ridici ceea ce nu s’a prâbusit încã?
Voi nu vedeti lucrurile decât atunci când se întâmplã. Iar pentru cã altii le-au vãzut mai demult nu strigã astãzi la voi, ca Ieremia: “Este ea suferintã mai mare decât a mea?” si mustrati cã suferã. Dar, pentru Dumnezeu, de ce oare credeti cã au murit câteva mii de oameni si au stat în lant altii, dacã nu ca sã nu se întâmple asta?
Bucurie… Noi am vãzut bucurie româneascã. Si cel putin inconstientã româneascã. Am vãzut pe strãzi în seara unei zile de primãvarã, când s’a votat constitutia lui Carol II, în 1938, oameni jucând hora la sunetele muzicii militare. Am vãzut tara aceasta întreagã spunând da, dupã ce în 1937 spusese nu. Am vãzut-o iesind dupã “linia destinului ei”, consimtind, abjurând, turcindu-se si toate astea în sunetul muzicii militare.
Cum, jumãtatea din Ardeal abia azi o pierde? N’am pierdut-o în Februarie 1938? N’am pierdut-o la 29 Noiembrie 1938?
Oameni cãlduti, bombe cu efect întârziat ce sunteti! N-ati înteles nici de ce suferã Legiunea, nici de ce crede ea. Veti întelege mai târziu. Dar voi veti fi întotdeauna prea târziu.
Constantin NOICA
Buna Vestire, An IV, Seria II, 1940
Sursa: https://www.miscarea.net
Textele acestea lipsesc, evident, din volumul semnalat mai sus, al profitorilor care capuseaza pana si cadavrul filosofului legionar Constantin Noica
Protestul luptatorilor anticomunisti
Federatia Romana a Fostilor Detinuti Politici Luptatori Anticomunisti isi exprima deopotriva indignarea si ingrijorarea cu privire la sanctiunea acordata de CNA la adresa TVR1 si a realizatoarei emisiunii “Profesionistii”, d-na Eugenia Voda, in legatura cu afirmatiile d-lui Ion Cristoiu referitoare la Corneliu Zelea Codreanu.
Un astfel de act, pe care noi il consideram neprocedural si abuziv, este cu neputinta de imaginat la 21 de ani de la Revolutia din Decembrie 1989, cand, cu pretul sangelui varsat de tineretul sau, poporul roman si-a castigat Libertatea, concept care include si libertatea de expresie. Dupa cum, de neconceput consideram ca este indrazneala cu care, semnatarii scrisorii de protest, care se erijeaza in aparatori ai intereselor etniei evreiesti din Romania, inteleg sa-si manifeste public comportamentul abuziv, purtator al unor reminiscente de natura totalitara.
Acesti domni trebuie sa stie ca, prin sacrificiile facute in inchisorile si lagarele comuniste, in rezistenta armata anticomunista, precum si in timpul Revolutiei din decembrie 1989, neamul romanesc si-a castigat Libertatea, iar principiile pluralismului, libertatii de expresie si statului de drept, sunt cuceriri la care nu are dreptul sa atenteze nimeni, indiferent cine ar fi.
Noi, fostii luptatori in Rezistenta Nationala Anticomunista, cei care am dus greul acestei lupte, platind cu ani grei de detentie politica, ne rezervam dreptul moral de a condamna cu fermitate acest atentat la Libertatea castigata de poporul roman cu atat de multe sacrificii.
Dar cel mai ingrijorator ni se pare faptul ca o institutie precum CNA, in mod inadmisibil si contrar deontologiei profesionale, intelege sa cedeze la presiunile morale si politice exercitate de semnatarii scrisorii de protest.
Pe aceasta cale, noi, fostii detinuti politici, luptatori in Rezistenta Nationala Anticomunista, condamnam sanctiunea acordata postului TVR1 si emisiunii realizate la standarde de excelenta de profesionista Eugenia Voda, si cerem in mod imperativ acestei institutii sa revina asupra deciziei luate. CNA nu are voie sa uite ca este o institutie a Statului de Drept si ca are datoria de a apara deontologia profesionala, neavind voie sa abdice de la aceasta menire in urma lobby-ului desfasurat de terte persoane, indiferent cat de influente ar fi acestea pe plan intern sau international.
Federatia Romana a Fostilor Detinuti Politici Luptatori Anticomunisti
Tel. 0745039625 // e-mail: frfdpla@gmail.com
Presedinte, dr. Constantin Iulian, fost detinut politic
Secretar, Gheorghe Jijie, fost detinut politici
Nota mea: De remarcat tacerea organizatiilor “de presa”, gen CRP, AJR si CPMB, si perversiunea kominternistilor GDS care, pretextand ca o apara pe Eugenia Voda, si-au reluat tezele barbare pentru care Fanus Neagu i-a botezat HOITARII
Ziaristi Online
December 18th, 2011 
VR 
