Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) analizeaza reclamatia facuta de Grupul pentru Dialog Social si organul lui de presa, revista “22”, fata de difuzarea de catre TVR 3, de Mos Nicolae, 6.12.2013, intr-o emisiune “verde”, a unui asa-zis colind “antisemit”, cu o vechime de cel putin 100 de ani, cules din satul transilvanean Barlea. Intr-o intalnire intamplatoare pe care am avut-o chiar azi, la CNSAS, cu presedintele CNCD, dl Csaba Asztalos (foto dreapta), acesta a afirmat din proprie initiativa, confirmand informatiile pe acest subiect, ca in cazul definirii responsabilitatilor persoanelor culpabile si a sanctionarii acestora, se afla intr-o dilema, pentru ca cel vinovat de transmisia “antisemita” este evreu: directorul si producatorul general al TVR Cluj Adrian Rozenberg (foto jos, cu Mos Craciun). Ca atare, adaug eu, daca CNCD l-ar condamna, potrivit Legii, pe principalul responsabil in aceasta cauza absurda, producatorul mozaic Adrian Rozenberg, insusi CNCD-ul ar putea fi acuzat de Federatia Comunitatilor Evreiesti si Ambasada Israelului de… “antisemitism”. Intr-adevar, o dilema demna de… Dilema lui Plesu, de altfel membru de vaza al GDS, ONG-eaua reclamagioaica. Si-atunci, probabil, tap ispasitor o sa fie gasit tot un roman, respectiv dl Tiberiu Groza (foto sus), de la Centrul de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale (CCPCT) Cluj, care a spus un mare adevar: “Nu exista colinde antisemite”!
In acelasi timp, atat TVR cat si organizatiile profesionale de media au ocazia sa conteste amenda-record (50.000 lei) data pe genunchi de Consiliul National al Audiovizualului, in sedinta de urgenta si fara intrunirea conditiilor stipulate de propriul Cod Etic, intrucat, potrivit seniorului presei romane Christian Mititelu – fost redactor BBC World Service si apoi director al Sectiei Romane a BBC, de-a lungul unei perioade de 36 de ani -, in prezent membru CNA, amenda in cauza nu se circumscrie Legii Audiovizualului!
Sancţiunea a fost aplicată pentru încălcarea articolului 3, alineatul 1 din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului”, transmite Mediafax. Potrivit aceleiasi surse, in cadrul sedintei de ieri, membrul CNA Christian Mititelu (foto stanga) a fost de părere că în acest caz nu a fost încălcat articolul 3, alineatul 1 din Legea audiovizualului. “Nu cred că se poate aplica articolul 3. Cred că este aplicat numai ca să putem da amendă”, a spus Christian Mititelu, citat si trimitere la sursa confirmate azi de onorabilul jurnalist, intr-o conversatie telefonica.
De altfel si numele emisiunii pentru care a fost acordata amenda ilegala este trecut gresit in decizia pripita a CNA: emisiunea TVR 3 / TVR Cluj se numeste “Alege verde!” si nu „Apasă pe verde!”. Se pare ca, in ciuda deciziilor aberante ale noilor cenzori ai gandirii si libertatii, multi romani aleg in continuare… verde.
In tot cazul, dupa parerea mea, CNCD nu poate aplica nici o sanctiune, la fel de grabit si fara judecata ca CNA, pana cand nu solicita un punct de vedere oficial din partea Institutului de Etnografie si Folclor al Academiei Romane, pentru a “decripta” si pentru neavenitii care isi permit sa dicteze romanilor atat din pozitii vremelnice de ignoranti cu girofar cat si din tot felul de ambasade straine care este interpretarea iadului in cultura populara romaneasca. Desi, oricum, multi dintre ei o vor afla si singuri, pe propria piele…
“And if all others accepted the lie which the Party imposed—if all records told the same tale—then the lie passed into history and became truth. ‘Who controls the past’ ran the Party slogan, ‘controls the future: who controls the present controls the past’.” – George Orwell, 1984
Comunicatul Ambasadei incepe in stil orwellian, stalinist, as putea spune, prin enuntarea unei afirmatii fara echivoc. Adica, ni se spune in obraz cam asa: prostilor de romani “noi detinem adevarul!”, respectiv noi, tovarasii de la “Ministerul Adevarului” din Oceania, fosta Romanie. Citez:
“Ambasada SUA la București consideră difuzarea din 6 decembrie a unui așa-zis colind care glorifică Holocaustul…” – sursa
Nici nu ma intereseaza ce scrie mai departe amploaiatul care murdareste prin minciuna crasa fata Americii profunde, a Americii crestine (vedeti Comunicatul mai jos). Imi ajunge ignoranta din acest prim pasaj. Adica, o colinda de peste 100 de ani “glorifica” holocaustul de acum 70 de ani??? Atunci este o profetie, nu? Romanii glorifica holocaustul? Romanii, care au salvat 400.000 de evrei de la moarte, conform liderului israelian Shimon Peres, glorifica holocaustul? Dar nu va este rusine?
Eu nu sunt un astfel de expert dar m-as fi asteptat ca specialistii in cauza sa se ridice si sa explice ei pentru romanii, americanii si israelienii necunoscatori sau de reacredinta cum sta treaba cu colindele, aceste bine-cuvantari transmise prin viu grai de vreo 2000 de ani incoace. Specialisti chiar de la Muzeul Taranului Roman. Sau de la catedra de Etnologie, Antropologie culturala si Folclor a Universitatii Bucuresti (daca mai exista, desigur).
E pacat ca in apararea bietilor colindatori de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj nu se aude nimeni. E trist. Asa se tradeaza Romania azi. Prin tacere. Am ajuns intr-adevar la vorbele lui Orwell: “In a time of universal deceit, telling the truth becomes a revolutionary act.”
Romani, dati replica tovarasilor de la “Ministerul Adevarului!
Planeta intreaga s-a scandalizat dupa ce Grupul pentru Dialog Social al dlor (?) Brucan, Plesu si Patapievici si organul lor de presa au sesizat Centrul Extraterestru de Antisemitism asupra unui colind… “antisemit” difuzat intr-o emisiune cu un titlul, trebuie sa recunoastem, foarte asortat: “Alege verde!” 🙂 . Insusi Ministrul de Externe al Romaniei (?!) (deci tipul care sta pe locul lui Gafencu) a “luat act cu indignare” de transmisia TVR Cluj (se vede treaba ca lui Titusulica Corlatean chiar i s-a urcat functia la cap…) Pretinsul prezidentiabil de mucava Crinel Antonescu s-a “autosesizat” si el, sarind din baie direct in putul intunecat al propriei gandiri: e o “bomba”, “scandaloasa spre nebunie” (un colind?). Federatia Comunitatilor Evreiesti pretinde scuzele TVR (sa i le dea fostul aghiotant de tain(a) al lui Basescu, Elwisica) iar Ambasada Israelului combate “alarmata”. Serviciul de Informatii al Extraterestrilor e, si el, in alerta maxima: sa nu explodeze bomba – colindul – in bratele unor “legionari” care ar ocupa TVR-ul peste noapte. Mai lipseste ca Ponta sa fie transformat in MAV (Man Aerial Vehicle) si ejaculat din avionul de Johhansburg direct pe Zidul Plangerii iar apoi, spre “finalizarea” zilei, sa iasa si cucu’, ca tacamul sa fie complet.
Revenind la Ambasada Israelului, mi se pare rusinos din partea instantelor diplomatice evreiesti sa reclame un colind traditional, mai ales cand propriul imn, al Israelului, este “Cucuruz cu frunza-n sus” cules de nobilul compozitor Guilelm Sorban, tatal lui Raoul Sorban, un salvator al evreilor de holocaustul hungaro-nazist. Adica traditia noastra milenara a dat si Imn Israelului si acum e pusa, mult prea grabit, la zid? Cum ar fi ca Ambasada Romaniei in Israel sa condamne edificiul cultural care imprejmuieste cu beton si sarma ghimpata, metaforic probabil, teritoriile palestiniene ocupate? Nu-i frumos, stimati diplomati aflati intr-o tara gazda, pe care trebuie sa o respectati, cu toata cultura ei ancestrala! Mai ales cand intreg scandalul a fost generat de… un cosangean al neamului reliefat in colind: Adrian Rozenberg, director adjunct ai producator executiv la TVR Cluj.
Pe scurt, ca n-am timp: conform surselor portalului Stiri de Cluj in timpul transmisiei “antisemite” “la coordonare în studio era Adrian Rozenberg, directorul Stiri – Programe, iar pe teren se afla Radu Anghel, realizator TVR Cluj. Conform procedurii, producatorul este obligat sa verifice tot playlist -ul emisiunii. Mai mult: se întocmesc fișele pentru drepturile de autor, care se transmit la Bucuresti, la TVR, si de acolo la ORDA. Producătorul este direct responsabil de emisie“. Deci, se stia tot.
Cine este Adrian Rozenberg?
Tanarul ziarist Adrian Rozenberg s-a “lansat pe sticla” la ProTv, a trecut pe la Kanal D, pentru ca apoi, in pofida reducerilor masive de personal, sa-si gaseasca un culcus la TVR, ca reporter, iar de aici sa fie de-a dreptul parasutat la TVR Cluj, de catre Elwis, Saftoiul lui Basescu si Vintu, direct intr-o functie manageriala, de conducere, fara nici o experienta in domeniu, la doar douazeci si ceva de anisori. Dar acasa, de unde a plecat. Ce “bafta” pe el!
Fostului sef al TVR Cluj “i-au fost impusi din partea conducerii de la Bucuresti doi adjuncti, Adrian Rosenberg pe partea de stiri si pe doamna Pakai Eniko, aceasta fiind responsabila pentru redactia de stiri minoritare”, scria Gazeta de Cluj in februarie anul acesta. 31 de angajati ai TVR Cluj au fost disponibilizati la inceputul anului pentru “eficientizare” (am vazut-o, chiar ieri, in Parlament, cand Raportul TVR a fost aruncat la cos si conducerea demisa).
Adeverul il prezinta asa: “S-a născut la 31 octombrie 1984, la Cluj-Napoca. Este român de religie mozaică şi provine dintr-o familie de evrei religioşi care s-a stabilit în jurul secolului al IX-lea în zona Bistriţei. Aceste detalii le-a descoperit în timpul realizării unui reportaj, pe vremea în care lucra la Pro TV. Şi-a început cariera în 1998 ca freelancer la ziarul local „Adevărul de Cluj“. Prima slujbă ca redactor a avut-o la Radio Renaşterea, iar un an mai târziu, în 2001, s-a alăturat echipei CD Radio din Cluj-Napoca. A urmat colaborarea cu Romantic FM, unde a fost timp de doi ani radio DJ, iar în 2004 s-a angajat la Antena 1 Cluj ca editor de imagine şi corespondent. Un an mai târziu a intrat în echipa Pro TV Cluj în calitate de corespondent, unde a fost implicat în proiecte precum „România, te iubesc“ şi „Te vezi la Ştirile Pro tv“.”
FacemMedia, un blog de profil din Cluj, relata la inceputul anului ca “Adrian Rozenberg, angajat ca reporter la ştiri, a fost numit coordonator cu atribuţii de producător executiv peste departamentele programe şi actualităţi“. In luna august, acelasi blog specializat dezvaluia cum Adrian Rozenberg a ajuns producător general la TVR Cluj, dupa ce contracandidatul sau, Alina Olar, s-a retras in mod ciudat inainte de finalul concursului.
Tot FacemMedia ne spune si cum a fost numit Rozenberg din simplu reporteras mare grangur la butoanele emisiunilor, iata, “antisemite”: “Cineva l-a sustinut pe Adrian Rozenberg si asa a ramas. Pe stilul “stiu eu pe cineva…”. Acel cineva este, spun sursele noastre, un om cunoscut din TVR, fost la PRO TV, care a lucrat impreuna cu Rozenberg. Si care, atentie!, a fost unul dintre invitati la nunta tanarului om de televiziune clujean. Si inca ceva: acesta a fost trimisul TVR Bucuresti in comisia de evaluare a angajatilor de la Cluj. Este vorba despre Cristian Tabara, cunoscut si ca “Parintele” Tabara”. “Parintele” scapat foarte lejer de acuzele de viol si pedofilie aduse de fiica prietenei sale numeste, iata, oameni in functii la Cluj, care, desi sunt evrei, genereaza scandaluri antisemite cu repercursiuni interne disproportionate si implicatii externe neprincipiale fata de statul gazda, Romania.
PS: Explicatii stiintifice ale colindului “antisemit”:
Transcrierea (proasta) a revistei 22 preluata pe nemestecate de toata presa (doar) de limba romana:
“A născut un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână. / Jidovan afurisit (in realitatea Jidov, neam afuristit) / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / Nici în cer, nici pe pământ.. Numai la corlan (= horn), la fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă şfară (= fum) în drum”.
1. “Versurile din colind se referă la afumătoarea din Ardeal care de multe ori era afară, iar expresia arată că cei ce îl neagă pe Hristos nu merită să fie ţinuţi în casă ci lângă afumătoare, în curte, sau chiar afara în drum. A se vedea mai jos, pe la mijlocul explicatiei:
cotlón (cotloáne), s.n. — 1. Foc primitiv, făcut cu pietre îngrămădite, care protejează flăcările. — 2. Nişă, firidă. — 3. Ascunzătoare, vizuină. — 4. Loc stîncos, stîncărie. Mag. katlan (DAR), din sl. kotĭlŭ „căldare” (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 306; Cihac, II, 76), cf. cocli, şi ceh. kotlina „căldare, crater”. Este dublet de la coclan (var. cotlan, corlan), s.n. (Olt., cămin), ca şi de la coclauri, s.n. pl., cu sing. analogice coclaur şi coclaur şi coclaură (loc stîncos, creastă, ţanc), care pare a proveni de la un sing. *coclău, var. de la cotlon 4 (după DAR, din mag. kö „piatră”; după Byck-Graur, 28, din sl. *kotlavŭ). — Der. cotloni, vb. (a face fumar la un cuptor; a iscodi, a căuta); cotloneală, s.f. (căutare, cercetare).
Dicţionarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966″ – Sursa: Internet via Laurentiu Dumitru
2. “In primul rand nu este “jidovan afurisit”, cum a scris Revista 22 si cum au preluat toate televiziunile, ci “jidov, neam afurisit”. Sunt colinde din toate zonele, mai ales din Transilvania, care fac referire la momentul judecarii lui Hristos de catre Pilat in fata multimii din Ierusalim : “Iar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri!” (Matei 27,25).
Este blestemul nerecunoasterii lui Hristos, Mesia cel asteptat de atatea veacuri de neamul israelitean si proorocit de profetii sai. Arhaic vorbind afurisenia insemna ruperea de comunitate, anatema. In al doilea rand referirea focului ca loc de pedeapsa este legata de “iezerul de foc şi de pucioasă”. Practic ultimele versuri se refera la o viziune populara a iadului.” – Sursa: Basarabii via Roncea Ro
“Maine, poimaine, cativa atei obraznici ne vor cere sa scoatem si crucile de pe morminte.” – Parintele Justin
Gabriel Andreescu, un homo intelectuanalus din curtea GDS, gavarisea cu ceva timp in urma ca pe el il deranjeaza, ba chiar il jigneste si discrimineaza, duminica, sunetul clopotelor. Astazi, aceeasi brigada neo-kominternista tinuta in brate de toti presedintii tradatori ai Romaniei si oamenii lor de serviciu/i, dupa ce in trecut a militat pentru eliminarea icoanelor si a religiei din scoli, reclama sfintele colinde traditionale romanesti, care tocmai au intrat in patrimoniul cultural imaterial universal al UNESCO. Sa fie o intamplare ca tocmai acum li s-a incins tartacuta curlandistilor lui Brucan, Plesu si Liiceanu (sa ne amintim de eseul Parintelui Steinhardt despre “Catarii de la Paltinis”)?
As vrea sa repet acest lucru, ca sa-l inteleaga mai bine naivii din toate mediile care, cu bunele lor intentii, paveaza drumul spre iad pentru cohorte de bieti credinciosi. “Colindul antisemit” a fost reclamat de GDS si organul lor, “22”. Repet: de Grupul pentru Dialog Social (GDS), reclamatia fiind asadar asumata de toti membrii Grupului, pentru ca altfel era facuta in nume personal, de intelectualii evrei din GDS ca Andrei Cornea sau Anca Rautu. Din GDS fac parte trup dar fara de suflet, strans uniti in jurul fondatorului Grupului, Gyuri Soros, intelectualii buni de gura care smintesc mintile bietilor naivi, ca Plesu, Patapievici si Liiceanu. Si-acum pun punct si ma intorc la capat, nu inainte de a atrage atentia ca reprezentatii comunitatii evreiesti care merg mai departe cu reclamatiile aberante nu fac decat sa straneasca un efect contrar, care, da, se poate numi curent antisemit. Daca evreii isi propun sa genereze antisemitism atunci ar fi bine sa fie si ei reclamati la CNCD.
Daca un colind este “antisemit” nu cumva o fi si Noul Testament “antisemit”? Poate ar trebui sa curatam si Sfanta Scriptura, cu ai sai jidovi blestemati de Mantuitorul nostru Iisus Hristos sa rataceasca pana la sfarsitul lumii, dintre care multi sunt cuibariti in cuibul de viespi din GDS, cam in procent similar cu cei prezenti in PCdR, pe vremea cand se pregateau sa stearga crestinismul din sufletele romanilor, odata cu elitele lor… Na, ca n-au reusit. Or sa reuseasca, oare, de acum incolo? Parerea mea este ca nu, daca incepem sa ne mai pocaim si noi pentru milioanele de pacate care au napadit acest neam obidit, o data cu reocuparea tarii de catre noii bolsevici cu masca de evropenisti. Pacate facute, da, si din nestiinta sau prea buna credinta alias naivitate… Si iata cum am ajuns la vorba Parintelui Justin: “maine, poimaine, cativa atei obraznici ne vor cere sa scoatem si crucile de pe morminte” (vedeti mai jos).
UPDATE 1 si 2, cu explicatia “corlanului”, mai jos:
Directorul CCPCT Cluj, Tiberiu Groza, a declarat la rândul său, că “nu există colinde antisemite” și că respectivul cântec are o vechime de peste 100 de ani.
Nu există colinde antisemite, în colindul prezentat la TVR 3 se vorbeşte de evrei, dar nu este vorba de a discredita pe cineva. Colindul are rolul de a răspândi vestea Naşterii Domnului, iar cel prezentat are o vechime de circa 100 de ani, a fost cules în urmă cu 50 de ani din satul Bârlea, judeţul Cluj, şi nu au fost sesizări până acum referitoare la el. Noi am ales acest colind urmărind să fie unul scurt şi care să nu fi fost prezentat până acum la televiziune, să nu fie aceleaşi colinde care se cântă în fiecare an, Tiberiu Groza director CCPCT Cluj. (sursa)
Felicitari Centrului de Promovare a Culturii Tradiționale Cluj!
Parintele Justin: “Nu trebuie sa ingaduim un precedent primejdios”
“Este stiut ca Biserica a fost intotdeauna forta si ramane forta unui stat. De aceea, dusmanii statului roman incearca sa paralizeze Biserica. Nu ma refer doar la straini, ci si la romanii care lovesc credinta noastra. Vedeti scandalul icoanelor din scoli sau vanzoleala din jurul legii cultelor. Credinta poporului roman a fost mult incercata, si ortodoxia a trecut prin multe persecutii. Numai ca acum, prigonirea Bisericii imbraca alta forma. Vrajmasii vin cu “drepturile omului”, cu “libertatea de constiinta”, dupa care se ascunde imoralitatea cea mai mare. Tinta este distrugerea neamului. Si suntem atacati in ce este mai profund in noi: credinta stramoseasca. S-au gasit oameni care sa apere icoanele, dar aceasta batalie nu e totul, ci doar un semn a ceea ce va veni.
Icoana este martora a tuturor nevoilor si durerilor acestui neam. Icoana stie cine a patimit si cine a tradat neamul romanesc. Si nimeni nu are dreptul sa ne-o ia. Este ca si cum ne-ar lua ochii. Se tot vorbeste de statul laic. Dar statul e o vorba goala, daca ignoram oamenii care il alcatuiesc. Statul suntem noi, cei aproape 90 la suta ortodocsi. Pe iconoclasti ii deranjeaza icoanele, pentru ca ele sunt o forma de marturisire a credintei, tacuta, discreta, dar limpede. Icoana de pe peretii scolilor este raspunsul tineretului roman la dragostea lui Dumnezeu. Icoana este o fereastra catre Cristos Dumnezeu si catre sfintii Lui. Icoana este cea mai buna forma de educatie, este o invatare a iubirii. Civilizatia betonului nu poate oferi o solutie de educatie pentru tineret. Numai credinta il poate ajuta in viata, il poate dumiri pe tanar. Iar icoana este o expresie a credintei. Ca sa nu mai vorbim despre icoanele facatoare de minuni, care sunt marturii neindoielnice ale iubirii lui Dumnezeu fata de om. Iar Romania este plina de astfel de icoane. Si-apoi nu trebuie sa ingaduim un precedent primejdios, fiindca maine, poimaine, cativa atei obraznici ne vor cere sa scoatem si crucile de pe morminte.”
Transcrierea (proasta) a revistei 22 preluata pe nemestecate de toata presa (doar) de limba romana:
“A născut un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână. / Jidovan afurisit (in realitatea Jidov, neam afuristit) / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / Nici în cer, nici pe pământ.. Numai la corlan (= horn), la fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă şfară (= fum) în drum”.
UPDATE 2: Un anonim mi-a trimis o explicatie foarte buna:
“Versurile din colind se referă la afumătoarea din Ardeal care de multe ori era afară, iar expresia arată că cei ce îl neagă pe Hristos nu merită să fie ţinuţi în casă ci lângă afumătoare, în curte, sau chiar afara în drum. A se vedea mai jos, pe la mijlocul explicatiei:
cotlón (cotloáne), s.n. — 1. Foc primitiv, făcut cu pietre îngrămădite, care protejează flăcările. — 2. Nişă, firidă. — 3. Ascunzătoare, vizuină. — 4. Loc stîncos, stîncărie. Mag. katlan (DAR), din sl. kotĭlŭ „căldare” (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 306; Cihac, II, 76), cf. cocli, şi ceh. kotlina „căldare, crater”. Este dublet de la coclan (var. cotlan, corlan), s.n. (Olt., cămin), ca şi de la coclauri, s.n. pl., cu sing. analogice coclaur şi coclaur şi coclaură (loc stîncos, creastă, ţanc), care pare a proveni de la un sing. *coclău, var. de la cotlon 4 (după DAR, din mag. kö „piatră”; după Byck-Graur, 28, din sl. *kotlavŭ). — Der. cotloni, vb. (a face fumar la un cuptor; a iscodi, a căuta); cotloneală, s.f. (căutare, cercetare).
Dicţionarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966″
Inca o explicatie buna, de pe Facebook:
In primul rand nu este “jidovan afurisit”, cum a spus Revista 22 si cum au preluat televiziunile, ci “jidov, neam afurisit”. Sunt colinde din toate zonele, mai ales din Transilvania, care fac referire la momentul judecarii lui Hristos de catre Pilat in fata multimii din Ierusalim : “Iar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri!” (Matei 27,25).
Este blestemul nerecunoasterii lui Hristos, Mesia cel asteptat de atatea veacuri de neamul israelitean si proorocit de profetii sai. Arhaic vorbind afurisenia insemna ruperea de comunitate, anatema. In al doilea rand referirea focului ca loc de pedeapsa este legata de “iezerul de foc şi de pucioasă”. Practic ultimele versuri se refera la o viziune populara a iadului.
Uasecerista de ieri, plurivalenta de azi Galina Mungiu, inainte de a naste pui vii raspanditi “chiar acum”, cu “milioanele”, pe maidanele ex-sovietice, si pe cand ne invata din fundul curtii de la GheDeSe ca “limba moldoveneasca” este legitima, a sustinut sus dar mai ales tare si ca Transnistria trebuie sa ne iasa din cap. Acum o repeta, din calitate de “analista” ieuropeana, ca backstageista kinky S&M pentru administratorul de la Cotroceni, trezit brusc la unioneala in al zecelea ceas si an de mandat. “Frontiera pe Nistru. Acum“, cotcodoceste sotul Andreei Pippidi*. Si, evident, toata Ieuropa, de la Moldova la Islanda, se va da peste cap ca sa-i indeplineasca ordinul. “Amus”.
Cu ce drept gavareste hanalista noastra multilateral dezvoltata ca trebuie sa abandonam romanii transnistreni – majoritari in provincia separatista – in labele post-sovieticilor? Pai nu este clar? Cu acelasi drept cu care sustine exact acelasi lucru Aleksandr Dughin, celebrul sociolog si politolog rus. Diferenta dintre ei, pe langa faptul ca barba Mungioagei e mai lunga, este ca Dughin este rus. Dughin e cinstit. O cere pe fata, ca rus. Galina ot Balti o cere ca… ieuropeana. Mai, mai, mai… Nu vrea nimeni niste frigarui… grase?
Spre deosebire de barbosii din imaginea de mai sus, unul pravoslavnic altul pidoslavnic, presedintele Republicii Moldova, blajinul Nicolae Timofti, si finul analist Vlad Cubreacov, au cu totul alte pareri, nationale si nevirusate, despre Transnistria si Unire.
Ramand in zona crepusculara, din relatia incestuoasa de menajerie dintre Plesu, Liiceanu si Brucan, in cuibarul de la GDS s-a nascut si un Armand Gosulica, botezat (vorba vine) haaat, tocmai in apele Moscovei. Acum e si el ieuropean. Basca “expert” MAE (deh, a fost si pajul lui Baconsky). Si, in calitatea-i de hanalist ieuropean, de la Teodor la Troaca, sparcaie si el ce poate, pe net. Ochiul atent al lui Traian Mitrica il pune pe puiul bezgaocitor adoptat de Galina Blanca-Nera-Rossa la rotisorul dezinformatorilor de profesie.
PS: Administratorul Palatului Cotroceni, in timpul liber presedinte de stat, nu a dat nici o explicatie pentru aruncarea la cosul Presedintiei a Stemei Romaniei, desi pe site-ul ce in aparenta apartine Presedintelui Romaniei ni se explica doct ca “Pentru toate popoarele, stema ţării – semnul heraldic suprem – are o importanţă deosebită. Imaginile care o compun evocă istoria ţării, prin intermediul ei tradiţia rămâne veşnic vie, iar semnificaţia ei trezeşte sentimentul naţional.
Cautand o explicatie despre magia lui Iosefini Basescu de la Circul Mare din Cotroceni am gasit-o pe urmatoare, a mai credibila de pe net:
Basescu a inghitit Stema Romaniei. Ungurii protesteaza: “Vrem stema Romaniei pe steagul secuiesc ca sa avem ce gaura sa-i facem!”, se scandeaza pe intreg Tinutul Secoiesc, cu gulasul in gat. Zeci de milioane de maghiari in frunte cu instelatul Romaniei Laszlo Tokes au iesit pe strazile Budapestei, cerandu-i lui Basescu sa inceteze oprimarea ungurilor dupa modelul exterminarii acvilei de pe stema supusa holocaustului prezidential. Sau asta cu “milioanele de protestatari” e la Kiev? In tot cazul, Iulia Timosenko i-a adresat, din inchisoare, un mesaj de unire domnului administrator de la Palatul Cotroceni: “Soiuz! Soiuz!”, s-a auzit glasul silfidic din fundurile temnitele kievene pus pe speakerul Iphoneului si la boxele din Maidan. In replica, Elena Udrea si-a dat foc la rochia Dolce Babana de 4512 ieuro in studiourile OTV2. “Un fleac”, ar fi zis ea, motivand ca oricum era deja ciuruita, adica patata, cica de la lapticul “mancat” de micuta Anais. “Cine e stoarfa asta” – ar fi zis ea la pauza – “sa i-o uzeze ea lui Base?” Siderat ca Basescu a gaurit stema presedintiei inainte de a o face el, aprodul Ponta, ramas ca Voican pe vremuri, perplex, intre metafizica si clitoris, i-a propus degustatorului de coniac “Unirea” sa puna, totusi, frunza Elenei ca simbol al Romaniei. Ca altceva, se pare, nu le-a mai ramas, dupa: decat sa o taie la caini.
Mănăstirea Putna a câștigat procesul prin care DGFP Suceava, ca reprezentant al statului român, a contestat, în 2011, dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 14 hectare de teren ce constituie vatra mănăstirii, cuprinzând biserica, muzeul, gospodăria, arhondaricele și anexele.
Următoarea carte a scriitorului, „Aliaţi incompatibili”, va fi lansată în noiembrie, a dezvaluit Larry Watts. Pana atunci, informeaza Ziaristi Online, specialistul american va putea fi gasit la Woodrow Wilson Center, ca cercetator.
Dupa presedintele Statelor Unite ale Braziliei, alti peste 30 de sefi de state sau guverne, aliate ori prietene ale Statelor Unite ale Americii, au luat act de faptul ca avut comunicatiile – oficiale si private- interceptate de Agentia Nationala de Securitate a S.U.A., liderul mondial al spionajului electronic total.
Titlul si continutul materialului domnului Plesu amintesc, desigur, pentru cunoscatori, de “saturarea de Romania” a “independentistului” “transilvanean” Sabin Gherman. Nu e de mirare: astazi, cand Romania e stransa din ce in ce mai tare in clestele ruso-maghiar (adica ruso-rus), trebuie si agentul partenerului de pact al lui Putin sa se sature de Romania. E si normal, de altfel. Daca ii cer nemtii inapoi milionul de marci primit pe cand era ministru de Externe?
In Memoriam Parintele Dumitru Staniloae (16 noiembrie 1903 la Vlădeni, Codlea/Braşov – 5 octombrie 1993, Bucuresti – inmormantat la Cernica)
La data arestarii, pentru apropierea sa de trecut fata de elita “gandirista” a Miscarii Legionare, conform Fisei matricole de la incarcerare, a fost declarat ca atare – LEGIONAR
Cititi de la Romania Uneste-te si revista Veghea un interviu la fel de extraordinar ca si fotografiile de mai sus, realizat de Crina si Florin Palas cu Teologul Absolut:
Să vorbim despre ştiinţă şi credinţă: ştiinţa ne lasă închişi în descrierea legilor diferitelor existenţe, dar nu vrea să ştie că aceste legi trebuie să fie de la cineva mai presus de legi. Ea nu explică nimic, descrie numai; descrie mai mult legile lucrurilor materiale. În secolul XIX se credea că poate să cunoască şi cele spirituale, dar nu le poate cunoaşte. Psihologia este cea mai slabă dintre ştiinţe pentru că vrea să reducă la câteva legi viaţa spirituală a omului; omul este o mare taină.
Eu sunt o mare taină faţă de celălalt, deşi mă deosebesc de alţii şi fiecare se deosebeşte de alţii; fiecare este o taină de necuprins, de nedefinit. Fiecare este o taină, fiecare este mereu nou, fiecare este altfel decât altul, aşa că nu poţi să reduci viaţa persoanei la o ştiinţă precisă, aşa cum pretinde ştiinţa. Persoana e o mare taină, dealtfel şi lucrurile, fiecare sunt taine… Ce însemnează acest „este”, „a fi”… cine poate să spună?… Cioran nu-şi pune nici o problemă, deşi e lăudat – văd – foarte mult; la el totul e nimic, totul e de dispreţuit, nici măcar nu-şi pune problema lui „este”: ce-i aceasta „este”?… Problema nu o poate rezolva nici antropologia sau paleontologia; nu cred că omul a ieşit din maimuţă: cu cât mă duc mai în trecut cu atât văd un om mai superior; mai superior decât omul de astăzi. Avea o înţelegere a tainei, a lucrurilor tainice omul de dinainte. Cei ce au scris Biblia sunt cu mult mai înţelepţi decât cei de astăzi; sunt în stare oamenii de astăzi să scrie aşa ceva?… Cine poate întrece pe cei care au scris cărţile Bibliei?… Cu cât te duci mai în urmă, cu atâta dai de oameni mai înţelepţi. Ce-a ajuns ştiinţa asta a Occidentului; unde a ajuns: a ajuns la o practică a aşa-zisei tehnici a civilizaţiei: au dezvoltat cele materiale dar cele spirituale…
Am fost astăzi la Cernica şi am trecut pe la marginea oraşului; sunt nişte blocuri cu totul lipsite de simţul esteticului, de simţul spiritualului, sunt nişte mormane aşa în care nu mai este omul, a dispărut omul. Şi cum te simţi când te duci în natură, ce gândire se dezvoltă în tine… Ce gândire are Occidentul faţă de gândirea pe care o avea poporul nostru de la sate?… ce gândire are?… catolicismul susţine că în taină nu e energia necreată ci că e o graţie creată; atunci Hristos nu este în taină şi ca urmare au venit sectele şi au spus: „ce ne mai trebuie taine” şi au rămas cu discursuri; fiecare cu discursul lui. Pe când tainele te unesc, sunt aceleaşi, şi noi suntem o unitate pentru că avem tainele şi pentru că le cunoaştem: poporul cunoaşte tainele toate… intelectualii nu mai recunosc nici o taină, parcă ştiu tot: nu ştiu nimic. Trebuie să recunoşti taina, fiecare lucru chiar lucrul material este o taină, cu atât mai mult o persoană este o taină… De aceea Ortodoxia a păstrat creştinismul de la început, mai vechi decât catolicismul, şi a păstrat sentimentul acesta al tainei; şi ce superficialitate trăieşti când mergi prin oraşele acestea cu blocurile lor, cu tehnica lor, şi ce sentiment avea în suflet ţăranul când făcea o fântână… căci el ştia că dincolo de astea toate sunt o taină mare… Pe când ăştia cred că nu mai e nimic decât atâta; tehnica aceasta. Şi ce prost te simţi, ce strâmtorat te simţi în mijlocul lor… Nici nu-şi pun întrebarea despre sensul lucrurilor; dacă nu-i decât lumea aceasta, cu dependenţele ei, cu legile ei, totul e fără sens. Dacă oamenii mor rând pe rând definitiv, apar alte generaţii şi mor definitiv, ce sens mai văd ei: nici unul. Nu-i nici un sens în alt plan, superior acestuia.
Lumea aceasta e foarte complexă, cine-o pătrunde?… Şi chiar dacă o pătrunzi nu te satisface dacă nu recunoşti ceva mai presus de ea. Nu te satisface; nu mă mântuieşte lumea aceasta.
Persoana e o mare taină, o taină care mă înalţă, îmi dă o bucurie… de-aş avea toată lumea, dacă n-ar fi o persoană atentă faţă de mine aş fi cel mai nenorocit om. Numai dacă am o persoană care-i atentă faţă de mine, numai atunci mă simt fericit. Deci ce mare lucru este persoana, cine-o poate defini?… ştiinţa nu cred că mai poate pretinde astăzi că poate defini persoana. De fapt unde a ajuns lumea?… nu mai are nici o înţelegere a tainei; cei mai dinainte de noi aveau altă înţelegere.
Cred că e veche omenirea, mult mai veche dar nu ieşită din maimuţă: nu ştiu cine spunea de nişte gene care au apărut deodată într-un ins având 47 de gene în loc de 46, şi acela a fost omul, dar cum a apărut?… Sigur că nu L-a văzut nimeni pe Dumnezeu cum face pe om: cum adună pământ şi îi face trupul şi îi suflă suflare de viaţă şi aşa mai departe. Dar e o taină apariţia omului: omul nu a putut apărea aşa, din animal, din maimuţă. Este cu totul altceva: e raţiunea asta prin care judecă toate, prin care este conştient de toate. Au şi animalele o raţiune, dar e o raţiune obiect; omul e o raţiune subiect. Este adevărat că sunt şi animale care parcă au afecţiune, sunt câini, pisici, chiar în flori, în plante e ceva care parcă e un fel de simţire, dar o simţire inconştientă; e altceva. Are şi câinele o afecţiune faţă de stăpânul său, dar nu e totuşi raţiunea care gândeşte la viitor, care vede pe toate în armonia lor.
Eu cred că apariţia omului este o taină şi în taina aceasta e o taină supremă – spune Sfântul Grigorie de Nyssa: „Nu se poate să fi fost cândva când n-a fost nimic.” Nu se poate… Unii oameni de ştiinţă spun că n-a fost nimic şi a apărut din nimic; nu se poate să fi fost cândva când n-a fost nimic; ori Acest care a fost totdeauna, care a fost fără început, n-are cauză. Toate au o cauză: de la Acela sunt; în Acela sunt cauzele tuturor, deci trebuie să fie perfect, trebuie să fie desăvârşit, trebuie să fie conştient, trebuie să fie deasupra legilor, trebuie să fie Absolutul, de nesupus legilor. Acesta este Dumnezeu, care are puterea să facă din nimic, nu din sine, că dacă ar fi din sine ar fi toate perfecte, ori nu pot fi din El; nu pot fi nici dintr-o materie preexistentă pentru că în acest caz n-ar fi perfect El; trebuie să fie cineva din veci perfect şi absolut, desăvârşit, iar datorită complexităţii Lui, El trebuie să aibă caracter de persoană, nu se poate să nu aibă caracter de persoană. Şi nu poţi să gândeşti persoana fără persoană; deci iată Treimea… Trebuie să fie o persoană care iubeşte. Nu se poate să ai altă persoană pe care să nu o iubeşti, sau una de care să nu vrei să fii iubit; nu poţi… Totdeauna vrei să ai o persoană care să te iubească şi tu o iubeşti pe ea; şi ce iubire mai înaltă şi mai curată este decât cea între Tată şi Fiu, şi dacă sunt numai doi care se iubesc în veci, iubirea lor e perfectă când împreună iubesc pe al treilea; nu se pot mărgini; şi fiecare din ei are o bucurie mult mai mare când are şi pe altul care se bucură de celălalt. Tatăl are pe Duhul care se bucură împreună cu El de Fiul, Fiul are pe Duhul care se bucură împreună cu El de Tatăl. Aşa că învăţătură despre Treime apare inevitabil.
„N-a fost cândva când n-a fost”, e cea mai întemeiată ştiinţă… Ştiinţa nu spune nimic despre originea lumii: ştiinţa este foarte mărginită. Credinţa vede realitatea, vede că nu poate să fie lumea aceasta de la ea. Trebuie să fie cineva perfect şi fără început. Aceasta este cea mai sigură ştiinţă. Credinţa este adevărata ştiinţă. Mi-a spus un doctor: „Eu nu cred în Dumnezeu; eu ştiu de Dumnezeu…” Nu e vorba de o credinţă în Dumnezeu ci de ştiinţă; adevărata ştiinţă. Şi cred că Occidentul acesta va ajunge la un mare fiasco dacă nu se opreşte. Poate să ducă la sfârşitul lumii cu această civilizaţie tehnică, care nu-şi pune problema tainei.
Nu-mi dă nimic, nu-mi explică nimic această ştiinţă atee, fără Dumnezeu; absolut nimic. Dar nu vrea să recunoască că totul este o taină… este o taină… Aceasta e ştiinţa adevărată, să ştii că există o taină a tuturor lucrurilor. Şi taina supremă este Dumnezeu, dar o taină de care eşti sigur; taina pe care o constaţi în mod sigur, şi cred că dacă omenirea s-ar mai putea maturiza, ar trebui să revină la această înţelegere a tainei lucrurilor, a neputinţei ştiinţei de a explica ceva. Ştiinţa ne scrie legile…ei şi ce-i cu asta; ne scrie nişte legi practice de care te foloseşti în aplicarea lor: cum să faci case, să faci diferite lucruri; dar ce-şi poate explica, şi ce poate crea?… tot lucruri moarte. Este o moarte tehnica aceasta. Poate că se potriveşte cu ceea ce se spune la Apocalipsă, că se vor înmulţi Gog şi Magog – aceste mulţimi străine de Dumnezeu, şi vor rămâne puţini cei ce vor trăi cu adevărat credinţa, cei care vor fi cu adevărat credincioşi.
Şi iată respectul pentru cei ce au fost, că lucrurile cele mai minunate le-am moştenit din trecut, de la generaţiile trecute, lucrurile spirituale, spiritualitatea.
Credinţa este ştiinţa adevărată, şi ştiinţa adevărată este ştiinţa tainei, care răspunde pe de altă parte aspiraţiei omului de a cunoaşte la infinit: niciodată nu poţi să cunoşti ceea ce este în taină complet, trebuie să înaintezi la infinit în această cunoştinţă; şi asta corespunde aspiraţiei omului. De aceea Ortodoxia este mult mai înaltă decât Occidentul acesta care nu ştie de taină şi care a redus creştinismul la ceva foarte apropiat de ştiinţa aceasta mărginită.Intrând în Occident, creştinismul a intrat într-o lume barbară. În Răsărit a intrat într-o lume care depăşise toate posibilităţile filosofiei, care nu satisfăceau. Evanghelia a venit cu Taina Persoanei, pentru filosofie era o esenţă acolo… dacă e esenţă totul trebuie să fie impersonal şi supus unor legi uniforme. Ori nu-i aşa: de unde sunt persoanele care sunt atât de variate?… fiecare este alta şi e taina libertăţii în persoane. Creştinismul a venit într-o lume care depăşise toate aceste faze. Pe când în Occident a ajuns la nişte barbari: spunea un protestant: „Noi n-am întâlnit nimic creştin decât „să nu furi şi să nu ucizi.” Înainte furau şi ucideau. Atâta ştiu ei din creştinism, şi ce înalt este creştinismul… Poate fi depăşit de vreo doctrină, de vreo gândire?… Poate fi depăşită Evanghelia lui Ioan?… Aş vrea să lucrez dacă îmi ajută Dumnezeu la o carte despre Hristos în Epistolele Sfinţilor Apostoli. Este extraordinar; atâta bogăţie, atâta profunzime, este inepuizabil; ce-s toate filosofiile pe lângă Epistolele Sfântului Apostol Pavel?… Cioran spune că a fost epileptic…- poate un epileptic să creeze aşa ceva?…- că a nesocotit marile filosofii ale antichităţii. Ce-mi explică marile filosofii ale antichităţii?… ce-mi explică Platon?… şi ce-mi dau filosofiile occidentale? filosofii atee care însuşindu-şi acest spirit, că nu există taină, spun că Dumnezeu e distant. Un Dumnezeu care n-are rol în viaţa noastră nu este… filozofie atee… şi câţi oameni se hrănesc cu filosofiile acestea şi pretind că cugetă… Pe când Evanghelia hrăneşte de generaţii şi va hrăni până la sfârşitul lumii. Acesta este creştinismul adevărat. Şi aici e credinţa: credinţa este sesizarea tainei lucrurilor; şi taina supremă este persoana, şi e persoana care iubeşte… Credinţa care-i adevărata ştiinţă. Adică nu poţi despărţi ştiinţa de credinţa adevărată: ştiinţa care n-are credinţă nu-i ştiinţă. Însă la cei vechi găsim mai multă înţelepciune.
Despre Corneliu Codreanu, Ion Mota, Arsenie Boca, Nichifor Crainic, Mircea Vulcanescu, Noica si… Plesu si Liiceanu
Arsenie Boca mi-a fost foarte apropiat ca student la Sibiu. Venea la mine şi stătea luni de zile uneori. După aceea s-a făcut călugăr, a stat în Bucureşti pe la un frate al meu, până în 1920 când a dat de această Zamfira. De-atunci n-a mai intrat în casă la mine. Şi de-atunci nu vă mai pot spune nimic despre el. Era o taină în el, era un om care spunea cu hotărâre, nu spunea cu ezitări, cum spun alţi oameni, şi cum şi eu îmi dau seama că nu pot defini lucrurile. El parcă le spunea în aşa fel că dădea o siguranţă omului care-l asculta. Avea ceva propriu; eu nu ştiu să fi pus într-un mod foarte complicat problemele; el le spunea într-un mod hotărât, aşa fără ezitări. El avea un fel propriu al lui care impunea. Dar nu ştiu de ce n-a mai venit la mine.
Corneliu Codreanu era şi el o figură foarte interesantă; şi atrăgea ca şi Arsenie Boca: avea ceva atractiv, ceva puternic aşa; acelaşi spirit hotărât şi sigur; alegea o cale şi gata; mergea pe ea. Impresionau amândoi prin forma lor hotărâtă de a fi. Era un dar al lor. Cred că e o oarecare asemănare între ei, parcă erau o piatră, o stâncă. Eu n-am avut această exactitate de a defini lucrurile, m-am legănat aşa, în cunoaşterea adevărului. Eu am pus foarte mult preţ pe iubire, pe blândeţe, pe bunătate, pe valorile Treimii; scrisul meu a atras -e adevărat, dar ca persoană n-am exercitat această atracţie pe care o exercitau Codreanu sau Arsenie Boca, şi nu ştiu cum e mai bine…
Am fost solicitat după ’90 de nişte tineri să scriu ceva despre Ion Moţa: eu cred că Moţa care era băiatul protopopului din Orăştie era foarte creştin; şi el s-a dus într-adevăr ca să apere Occidentul de comunism. Pe Marin nu l-am cunoscut.
Cu Nichifor Crainic am avut legături foarte strânse; eu redactam „Telegraful Român” şi ajungea la el. Iar el redacta „Calendarul”, „Gândirea” şi altele. Şi a venit pe la Sibiu invitat să ţină nişte conferinţe. A fost pe la mitropolitul Varlaam, am fost şi eu la masă cu el. Şi mi-a spus: „Ceea ce scrii în „Telegraful” să dezvolţi şi să-mi scrii în fiecare număr din „Gândirea” – atunci eu am scris, nu în fiecare număr. Şi am fost apropiat de el. Era un om foarte deschis, comunicativ; Nae Ionescu era mai închis, nu m-am apropiat de el şi nici el n-a căutat să se apropie de mine. Cred că era mai cald în credinţă Nichifor Crainic, e mai teolog propriu-zis; Crainic unea naţionalul cu moralul şi eu la fel; totdeauna creştinismul adevărat este şi moral. Şi naţionalismul adevărat, ideea de naţiune, de neam, nu poate fi decât o idee morală. Am scris asta în „Etica naţionalismului” în „Gândirea”.
Mircea Vulcănescu era un foarte bun credincios; el a fost legat de Nae Ionescu. Am citit eu ceva în tinereţe de el, despre antinomiile lui Kant aplicate creştinismului; foarte interesant, avea o gândire originală şi era în acelaşi timp ortodox. Şi am auzit că murind în închisoare, a cerut să nu fie răzbunat.
Şi mai era Vasile Băncilă iarăşi; foarte credincios… Aceştia patru sunt credincioşi.
Noica, o fi fost la început, dar acum la sfârşit, nu mi s-a părut a fi aşa, hotărât în credinţă. Nici el, nici Pleşu, plutesc aşa… Şi Liiceanu cred că-i tare străin de credinţă.
A venit Liiceanu odată la mine, mi s-a părut că vine să intre într-o legătură spirituală şi să-mi ceară nişte studii. Da’ când în convorbire am ajuns la întrebarea ce program are, ce vrea să publice, zice: „Eu vreau să public câte o lucrare despre fiecare filosof…” „-Şi de ce asta?” „-Păi ca să-i cunoaştem…” „-Păi mi se pare că îi prea cunoaştem, că nu ne cunoaştem pe noi, şi cred că ar trebui să ne cunoaştem pe noi mai mult.” Şi a plecat fără să intre în discuţie cu mine despre colaborare.
Intelectualitatea română de astăzi s-a îndepărtat de ortodoxie, asta am remarcat de multe ori; mi se pare că e cea mai îndepărtată intelectualitate de credinţa poporului. Ispita Occidentului, ştiţi… Poate că stând multă vreme în legătură cu fanarioţii, la mijlocul secolului XIX debarasându-se de ei s-au aruncat în braţele unei Franţe care era atee (deşi francezii au unii gânditori şi poeţi creştini. Dar la noi nu s-au dezvoltat prea mult nici Nae Ionescu, nici Crainic).
Noi suntem protolatinitatea
Eu cred că trebuie să rămânem în creştinismul de la început, poporul român s-a precizat ca popor român prin creştinism. Vedeţi Faptele Apostolilor capitolul 16:9-12, unde Sfântului Apostol Pavel fiind în Troia are un vis în care i se arată un macedonean zicându-i: „Treci în Macedonia şi ne ajută; treci Bosforul şi te du, că se deschide o poartă nouă.” Şi a ajuns în Filippi care era colonie romană – vers.12. Deci noi avem creştinismul înainte de Roma; la Roma a mers Pavel abia după aceea, când este dus, legat şi închis. Căci are Epistola către Romani scrisă mai târziu şi îl duc legat la Roma. Şi la Roma vreo 200 de ani nu s-a vorbit limba latină, ci limba greacă.
Realizatoarea aclamatei serii de documentare “Mostenirea clandestina“, bazata pe dezvaluirile istoricului american Larry Watts (foto dreapta), jurnalista profesionista Monica Ghiurco, aflata de 11 ani la pupitrul sau in spatele camerelor de la Stirile TVR, este persecutata pentru a treia oara in institutia publica de media a Romaniei. Prima oara a scos-o de la Stiri, total abuziv, “pe mail” sublocotenentul Departamentului Informatii Electrocasnice Rodica Culcer, in 2010. A doua oara, in 2012, fostul sef al SIE, acum al TVR, Claudiu Saftoiu, a “restructurat-o”. Candidata la sefia Stirilor, in vara aceasta, ea a fost “facuta” de specialistii in domeniu, contestand, degeaba, ceea ce jurnalista a considerat a fi un simulacru de concurs. Acum, drept rafuiala, ziarista cu functie de senior editor este haituta in TVR, fiind trecuta “pe linie moarta” si devenind o posibila victima colaterala intr-un conflict intre aripi nationale si internationaliste din mediile informative publice sau secrete. Cum Larry Watts, specialistul consultat de Monica Ghiurco pentru serialul TVR, este profesor la o catedra de Studii de Securitate organizata in parteneriat cu SRI iar Claudiu Lucaci, seful Stirilor, a fost numit si Consul al Romaniei la New York, un domeniu al SIE, nu vrem sa banuim ca asistam la un razboi al vremelnicilor potentati care reusesc sa pateze adeseori imaginea acestor institutii de stat si munca adevaratilor profesionisti. Vom urmari cazul pentru a ne lamuri cine trage sforile si pentru cine trag clopotele, cu adevarat, in TVR, si nu numai.
NapocaNews ne informeaza: Scandal la TVR. Monica Ghiurco, trecută pe linie moartă după ce l-a contestat pe Șeful știrilor
The removal of Soviet control was a central goal of Romanian communist elites at least since the death of Stalin. It drove, for instance, the campaign begun in 1955 for the withdrawal of Soviet troops and advisers. […] By 1963 Romanian efforts to exercise full sovereignty in their own country had shifted from the largely-accomplished removal of the more ostentatious instruments of that control to the rooting out of its less overt forms, specifically Soviet clandestine networks and the direct recruitment of individuals by the KGB and GRU.
Victor Roncea: Si, desi a gresit si in privinta mea si in cea a colegului meu, Vladimir Alexe, asa cum a gresit putin si cu George Damian, tot il public pe Paul Goma. Pentru ca il iubesc si de aceea il iert anticipat pentru orice ar putea gresi vreodata, cu sau fara voia sa. Talerul spuselor sale drepte este mult mai incarcat decat cel al micilor erori. In talerul cel greu sta mostenirea pe care o lasa Romaniei. Multumim, Paul Goma!
Andrei Plesu despre Mihai Razvan Ungureanu: Dar sunt incredintat ca modul lui tonic de a se confrunta cu sine si cu lumea din jur (“nu veti auzi de la mine o profetie negativa”- spune el, la un moment dat, unui ziarist hartuitor) va fi dublat mereu de luciditate si discernamant. Restul e destin. Si va fi, deopotriva, istorie, caci prevad autorului o traiectorie publica de ordinul exceptiei.
Cât priveşte pe VT, căruia îmi place să-i spun Volodea, precum Cărtarescu şi Patapievici, fiind un nume frumos, sonor ce îmi reaminteşte de eliberatorii care ne-au adus nomenclaturişti comunişti pe tancuri, trenuri şi avioane, îi doresc sănătate şi scrieri corecte.
Tăcerea impusă din 1990, mizeria ascunsă, pervertirea şi subminarea au sfârşit prin a bloca societatea. Propaganda, care insultă poporul cum că ar fi nătâng, absent, ticălos, vorbeşte zilnic despre propriii ei stăpâni : neputincioşi, rupţi de realitate, corupţi, anume aleşi pentru a menţine starea de fapt. O boală grea. Care nu se mai poate trata cu o mână forte, ci doar cu una curată.
Istoricul Adrian Nicolae Petcu a publicat in luna august, in Ziarul Lumina, la sectiunea Memoria Bisericii, o fotografie inedita cu Parintele Arsenie Boca, Principesa Ileana si Mitropolitul Nicolae Balan. La 103 ani de la nasterea Sfantului Ardealului, care s-au implinit zilele trecute, pe 29 septembrie, republicam articolul cercetatorului CNSAS, impreuna cu frumoasa fotografie, aflata aici.
Prin luna mai, un cititor pasionat de istorie al Roncea.Ro si Ziaristi Online, mai atent chiar decat noi la observarea intregii vieti cotidiene nationale, ne-a atras atentia asupra unei nerozii: vrand sa omagieze “Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale” (!), Romfilatelia a gafat nepermis, printr-o emisiune postala care o reprezinta pe savanta romanca Stefania Maracineanu cu figura polonezei Marie Curie. Practic, in aprilie a.c., Romfilatelia a emis o marca postala in care este onorata si marea noastra fiziciana Stefania Maracineanu, neonorata cu un Premiu Nobel, desi ea este de fapt autoarea descoperirii radioactivitatii artificiale, inca din 1924. Premiul Nobel pentru aceeasi descoperire (!) a fost luat in 1935 de Irène Joliot-Curie, fiica lui Pierre Curie si a Mariei Curie, in laboratoarele careia lucrase, la Paris, romanca noastra nedreptatita, care a mai realizat si prima ploaie artificiala din lume, in 1931. Nedreptatita atunci, nedreptatita si acum, de data aceasta de o institutie a statului roman, respectiv Romfilatelia, autoarea neroziei in cauza, si anume a prezentarii la nivel international a Stefaniei Maracineanu (fotoArt-zone.ro aici) prin fotografia… Mariei Curie (fotoNobelprize.org aici), pe marca postala consacrata.
Am solicitat atunci, in mai, un raspuns oficial de la Posta Romana, tinand cont ca este vorba de o marca postala iar Posta Romana este acționar unic la Romfilatelia – societatea specializată în editarea și comercializarea mărcilor poștale românești.
Sesizarea mea a fost foarte simpla:
“Lucrez la un articol privind o problema a Romfilatelia. V-o sesizez si Dvs pentru ca trebuie remediata si chiar va intreb: cum va fi remediata?
Romanca reprezentata in aceasta emisiune, Stefania Maracineanu, nu este Stefania Maracineanu ci… Marie Curie!”. Si prezentam dovezile izbitoare.
Din pacate acest raspuns n-a venit. Dupa vreo doua luni am repetat solicitarea. Degeaba. Atunci m-am indreptat spre faptasi, desi banuiam dinainte ce raspuns voi primi. Intre timp, dupa cum aflu chiar azi, si o revista specializata in filatelie – Philatelica.ro, cinste ei! – a sesizat Ministerul pentru Societatea Informationala.
Intorcandu-ne la faptasi, pana si anuntul oficial de pe site-ul Romfilatelia in privinta marcii dedicate Stefaniei Maracineanu sufera de lacune grave. Dincolo de ridicolul ca aceasta emisiune de marci este introdusa cu ocazia “Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale” (26 aprilie), proprietate incalcata chiar de Romfilatelia prin atribuirea unui alte fotografii savantei noastre, imagine care are drepturile ei de autor, in explicatia “stiintifica” a societatii de stat Romfilatelia se afirma in cazul neatribuirii Premiului Nobel ca “reparaţia morală a fost făcută în 1934 de către fiica Mariei Curie într-un articol publicat în „News Wiener Journal” în care afirma cu tărie că „domnişoara Mărăcineanu a anunţat în 1924 descoperirea radioactivităţii artificiale””. Cu tarie, fara tarie, cum putea fi o reparatie morala un rand dintr-un articol (prezentat fara citarea sursei exacte) aparut intr-un ziar din 1934, cand Premiul Nobel a fost oferit Irinei Curie in… 1935?!
Ignoranta si chiar prostia angajatilor Romfilatelia este asezonata cu un tupeu pe masura, dupa cum veti putea citi singuri mai jos. Ca sa sintetizez: in ciuda tuturor evidentelor ca fotografia prezentata pe emisiunea postala ce ar reprezenta-o pe savanta Stefania Maracineanu este, de fapt, Marie Curie, directoarea Romfilatelia, Cristina Popescu (in atentia ANI – fara declaratie de avere si interese la vedere, pe site-ul oficial), emite catre Ministerul pentru Societatea Informationala un raspuns abracadabrant, plin de rautati nejustificate la adresa autorului sesizarii din Philatelica.ro, profesorul iesean Florin Patapie Raicu, presedinte al Societatii Filatelice “Moldova”, in care “madama timbrelor” sustine sus si tare ca fotografia Mariei Curie o reprezinta pe Stefania Maracineanu si ca ea n-a gresit cu nimic si ţaca – ţaca, ca o ţaţa, il ameteste de cap pe Dan Nica, ministrul comunicatiilor, sustinand in incheiere ca realitatea frapanta este “o speculatie”.
Chiar astazi, Romfilatelia ne anunta, fara a ne oferi insa si o imagine (aceeasi lipsa de profesionalism), ca a “introdus în circulație o emisiune de mărci poștale, dedicată aniversării unui secol de la nașterea Mariei Tănase”. Mi-e si frica sa o caut: o fi Maria Tanase sau Edith Piaf?
Concluzionez: Romfilatelia, Posta Romana si Ministerul Societatii Informationale au o problema. Mai mare chiar decat Cristina Popescu. Si aceasta se numeste neprofesionalismul cras care strabate intreaga noastra societate, de la nivelele cele mai marunte – care au permis acest fals (ziaristi grabiti dupa care s-au luat functionari si mai grabiti) – pana la conducatori de institutii ale statului roman. De fapt, aceasta este expresia generala a prostiei si ticalosiei instaurate in Romania, dupa 1989, pana la cel mai inalt nivel. Cum sa arate sefii unor institutii ale fostului stat roman cand credinta presedintelui Romaniei soptita infatuat la ureche filosofului-sef al tarii este ca “scoala romaneasca naste tampiti”?! Da, poate fi adevarat acest lucru, cu rezerva unui “si” de rigoare, dar grav este ca ei ajung si presedinti. Pestele de la cap se-mpute.
Cu puțin timp înainte de punerea în circulaţie la 26 aprilie 2013 a emisiunii de mărci poştale dedicate celebrării Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, un prieten filatelist din Bucuresti, dl. general de brigadă (ret.) Alexandru Mateescu (un pasionat maximafilist) m-a contactat pentru a-i oferi eventuale informații suplimentare referitoare la activitatea fizicienei Ștefania Mărăcineanu, imortalizată pe marca de 1 leu (Fig. 1) din respectiva serie.
Deoarece – fără excepție – Romfilatelia păstrează un ciudat secret de tip embargo informațional asupra oricărei noi emisiuni până în ziua punerii sale în circulație, filateliștii sunt obligați să apeleze la alte surse pentru a afla care sunt imaginile mărcilor componente. Am căutat pe adresa site-ului www.timisoaraexpress.ro (indicată de prietenul bucureștean) și am găsit descrierea emisiunii în discuție alături de imaginile celor trei timbre. Deși imaginile nu aveau o rezoluție grozavă, am rămas siderat din prima secundă după ce am văzut că treaba nu era deloc în regulă cu persoana prezentată pe marca poștală de 1 leu, aceasta nefiind fiziciana română Stefania Mărăcineanu, ci chimista poloneză, stabilită în Franța, Marie Skłodowska-Curie!
Cei de la Romfilatelia au făcut o gafă imensă, luând fără discernământ niște informații false de pe internet în ceea ce privește imaginea prezentată (preluată și transmisă eronat în timp, din autor în autor și din site în site) ca fiind a româncei Ștefania Mărăcineanu. Pentru a mă convinge pe deplin că nu sunt eu cel care face vreo confuzie și că știu bine ceea ce am adunat în memorie de-a lungul vieții – ca fizician și ca filatelist cunoscător în domeniul tematicilor tehnico-științifice – am intrat pe diverse site-uri pentru a mă autoverifica; ultimul site care m-a convins pe deplin de gafa monumentală (în acest caz chiar o continuare a unui fel de blestem) din partea documentaliștilor de la Romfilatelia (așa se autodenumesc ei, nu documentariști cum aș zice eu) a fost de la Nobel Museum, unde putem găsi imaginea din Fig. 2, cu Marie Curie, la o rezoluție excelentă.
Dacă mergem și mai departe cu căutarea, pe site-ul Arhivelor Institutului Smithsonian ori pe site-ul oficial al Organizației Premiului Nobel, vom găsi o fotografie a Mariei Curie din profil, având aceeași coafură și purtând aceeași rochie inconfundabilă ca în imaginea din Fig. 1, dovadă a faptului că savanta a participat (probabil la cererea Fundației Nobel) la ceea ce astăzi se numește un casting – e adevărat, unul mai mic, așa ca pentru o faimoasă savantă și nu unul… extins ca pentru o efemeră starletă TV din zilele noastre!
Din păcate, eminenta noastră fiziciană Ștefania Mărăcineanu (de la care ne-a rămas o singură fotografie, și aceea doar una tip pașaport) a fost văduvită de un meritat Premiu Nobel, iar actuala așteptată marcă poștală românească – dorită a fi o mică reparație morală, pusă încă de acum 2-3 ani în planul de emisiuni al Romfilateliei și tot amânată – va trebui să fie retrasă din circulație împreună cu FDC-ul și cu întregul poștal Cod 003/2013 (având marca fixă identică cu cea adezivă în discuție), printre altele pentru a nu declanșa vreun anume tip de conflict cu Polonia sau cu Franța.
Poate însă, cum se zice pe la noi, tot răul va fi spre bine pentru că – în mica lume a colecționarilor – o greșeală filatelică recunoscută devine mai faimoasă decât un timbru corect.
Iași, 25 aprilie 2013 Florin Patapie-Raicu
Si acum raspunsul comunistoid al cucoanei Cristina Popescu “stapana tibrelor”, fost referent de specialitate la Intreprinderea de Comert Exterior a Securitatii (ICE “Dunarea”) in perioada 1985-1989, care platea din bugetul Romfilatelia, cu 75 de euro pe ora, casa de avocatura “Sova, Ratiu si Asociatii”, fara a avea nici un proces, despre care aflam din Cancan (cum altfel?) ca: locuieste in “Cartierul Francez”, ce se vrea de fite de lux, si isi construieste o proprietate de mii de metri patrati la Snagov, ca isi aranjeaza ploile la Romfilatelia prin intermediul unui consilier de la Curtea de Conturi, ca foloseste masina de serviciu cu sofer cu tot in interese personale, ca are preferinte pentru blana de vizon si bijuteriile cu briliante Tennis Bracelet, etc, etc, etc. Mai adaug ca “Academia Catavencu”, fostul cuib-mama de subkaghebisti subdezvoltati mintal, avanseaza “informatia” ca actuala directoare ar fi lucrat dupa ’90 in subordinea lui Traian Ciceo (pe care boanghenii de la KKtavencu l-au urat inca de dinainte de a aparea pe piata scursura lor publicistica). Chiar daca ar fi asa, aceasta nu o absolva de nimic incriminand in acelasi timp, dupa cum isi doresc dezinformatorii nostri de profesie, un mare specialist antitero ca generalul Ciceo (intelegand prin terorism si atacurile agentilor de presa ungro-bolsevici).
Aflam de la Politica ta ca Bogdan Oprea, cu exercitiul sau admirabil de purtator de cuvant al infractorilor nationali si internationali, cocotat dis de dimineata pe farul calauzitor din varful Dealului, a luminat natiunea cum ca temutul terorist-berbecar Omar Hayssam, varul mai mic al defunctului Osama ben Laden si imbarligator prin itele afacerilor lui Adrian, fostul adult minune al politicii dambovitene, a fost mutat de pe litoralul Marii Moarte in beciurile de la Cotroceni de unde a fost transferat apoi in arestul Politiei Capitalei (UPDATE: Povestea se complica; cum altfel?! Cica suntem la episodul “Sobo rozaliu vs Dom’ Profesor se intoarce” sau invers 🙂 ). Sigur ca trebuie felicitate toate organele, de la cel mai mare, Comandantul, la cel mai mic si chiar si implanurile din sistem. “Un stat serios îşi aduce acasă toţi infractorii. Mulţi nu vor mai dormi bine vacanţa asta şi anii următori”, a afirmat una dintre extensiile de organe de la Cotroceni.Iata, deci, sunt sanse sa fie adus la ancheta DNA si cercetatul in Jaful de la ICR, numitul Tismaneanu Vladimir.
Celebrul popularizator al operelor orale ale lui Ceausescu, Iliescu si Basescu, in prezent fugit din tara peste Oceanu, se afla, se pare, intr-o stare critica. Dupa cum aflam gratie Focurilor din noapte ale dlui Mircea Platon, in lipsa de rivali pe masura sa, Tismaneanu se bate acum cu nu se stie ce meduze (strict autentic!) dupa ce a stat o viata cu ele, buze in buze.
Dl Mircea Platon observa cum fostul lider al minerilor grevisti de la 1977, Constantin Dobre – pe care Tismaneanu il declarase mort in Raportul sau dar iata ca totusi comenteaza bine-mersi din Marea Britanie, unde a primit azil politic dupa ’90 – ii transmite cercetatului DNA ca abia asteapta sa vada cum va raspunde “provocarii” istoricului american Larry Watts, care il invitase sa-i critice la obiect cel mai recent volum din trilogia sa dedicata istoriei secrete a Romaniei, respectiv “Cei dintai vor fi cei din urma”. Replica posibilului viitor coleg de celula cu Omar Hayssam este, cum altfel?, surprinzatoare: Tismaneanu nu poate comenta recentul volum pentru ca… nu este publicat in engleza.
Nu stim la ce istorici se refera Tismaneanu Vladimir ca ar fi pus sub semnul intrebarii “interpretarea” lui Larry Watts. Pentru ca foarte cunoscutii lui Tismaneanu (cred eu), profesorii Dinu Giurescu, Ioan Scurtu si Mihai Retegan par sa aiba aceeasi parere despre cartea lui Larry Watts ca poate mai putin cunoscutii universitarului de la “Stefan Gheorghiu”, profesorii Keith Hitchens de la Universitatea Illinois si Dennis Deletant de la aspirata Universitate Georgetown sau colonelul Charles W. Van Bebber, director al National Security Policy & Strategy (sursa aici).
Ciudat, faptul ca nu a citit nici primul volum al lui Larry Watts, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni“, nu l-a impiedicat pe Tismaneanu, la aparitia acestuia, sa il comenteze cu suficienta pe aceeasi platforma de colaboratori ai lui Soros din Romania. Comentariul unui cititor l-a lasat, insa, paf, pe celebrul profitor al fondurilor PCR, ICR, IICCMER si RAAPPS:
Concluzia pare sa fie clara: daca Tismaneanu avea traducerea in rusa a volumelor lui Larry Watts i-ar fi venit mai usor la mana. Imediat ar fi publicat, ca pe vremuri, vreun caiet de critici revolutionare… 🙂 Poate-l ajuta tov. Pacepa!