Domnul Larry L. Watts pregateste pentru tipar volumul al doilea al lucrarii “With Friends Like These… The Soviet Bloc’s Clandestine War Against Romania“ (Fereste-ma, Doamne, de prieteni… Razboiul clandestin al Blocului sovietic contra României). In acest al doilea volum sunt înfatisate actiunile coordonate de serviciile secrete sovietice, în colaborare cu cele ale celorlalte state membre ale Tratatului de la Varsovia, contra României, din intervalul 1978 – decembrie 1989. Revista Magazin Istoric, prezinta, in serial, capitolul consacrat „defectiunii Pacepa“. Prin amabilitatea prestigioasei publicatii romanesti si a autorului american Ziaristi Online publica in premiera pentru spatiul liber al internetului al doilea episod dedicat lui “Pacepa-KGB”, dupa ce a reprodus si LARRY L. WATTS DESPRE PACEPA-KGB (I). In acest episod veti putea afla despre cum au demascat serviciile speciale de informatii americane dezinformarile si “masurile active” intreprinse in Statele Unite de agentul Moscovei si Budapestei, Ion Mihai Pacepa. Fotografia a fost imprumutata de Ziaristi Online de pe site-ul Pacepa.ro.
Alertate de insistentele afirmatii ale lui Pacepa si ale adeptilor sai, agentiile americane, inclusiv comunitatea de informatii, au plasat România sub o atenta examinare, atunci când venea vorba despre achizitiile sovietice de tehnologie. Ceea ce au descoperit a fost tocmai opusul celor declarate de Pacepa si foarte aproape de ceea ce se plângeau serviciile de informatii sovietice (1).
La patru ani dupa ce Pacepa a început sa propage mitul operatiunilor de procurare de tehnologie pentru sovietici, agentiile de informatii americane au ajuns, toate, la concluzia ca, spre deosebire de celelalte state membre ale Tratatului de la Varsovia, România „nu raspundea sarcinilor trasate de sovietici pentru colectarea de informatii stiintifice si tehnologice“ (2). La un an dupa aparitia cartii Orizonturi rosii, în care Pacepa repeta afirmatiile, Pentagonul nota ca românii nu actionau „ca un surogat pentru serviciile sovietice“ din cauza „slabelor legaturi cu sovieticii în domeniul informatiilor“, nici nu se observase, din studierea comportamentului lor în Statele Unite, ca aveau ca prioritate culegerea de informatii sensibile din domeniul stiintei si tehnologiei (3).
Afirmatiile lui Pacepa au oferit si dovezi care sugerau ca Bucurestiul avea dreptate sa îl suspecteze ca fiind agent si al Moscovei, si al Budapestei. Pacepa a indicat Germania de Est, România si Polonia – în aceasta ordine – ca fiind statele care desfasurau cea mai intensa activitate de furt de tehnologie din SUA.
Dincolo de includerea României în acest grup, el excludea, în mod inexplicabil, Ungaria (o constanta în scrierile lui Pacepa). În realitate, principala contributie în acest domeniu pentru Moscova a venit din partea acelor natiuni care aveau o puternica comunitate de emigranti, reprezentante oficiale mai numeroase si locatii multiple pe teritoriul american, de unde puteau opera. Dupa cum nota comunitatea de informatii într-una dintre National Intelligence Estimates (Estimari nationale de informatii), „Polonia si Ungaria apar drept participantii est-europeni majori“ la acest proces (4).
Doamna Catrinel Plesu “este cotitulara a Dosarului nr SIE 89 (cota CNSAS). Domnia sa a fost recrutata de Directia de Generala de Informatii Externe, in perioada in care urma sa-si continue studiile de limba si literatura engleza in Anglia. A avut numele conspirativ “Maria””, se afirma in Documentul CNSAS.
De aceea, nu pot să apreciez decât că ori s-a vrut o capcană în care Preşedintele să se repeadă repede cu un decret de instituire a stării de urgenţă, ceea ce ar fi însemnat ca imediat conducerile administraţiilor locale să fie preluate de militari, să se conducă prin ordonanţe militare, ori este vorba de necunoaşterea legii.
Dl Gabriel Andreescu, cunoscutul aparator al tuturor minoritatilor din Romania, de o anumita orientare sexuala sau sectara, eventual transcedentala, dar mai ales, de origine “moldava” si maghiara, a ales sa-si exprime frustrarile de ordin personal atacandu-l pe istoricul american Larry Watts si pe generalul SRI (r) Aurel Rogojan printr-un melanj despre “reabilitarea Securitatii” mixat sub forma unei duble recenzii publicata in Timpul.ro (Revista aparuta cu sprijinul financiar al Primariei Iasi – Primar Gheorghe Nichita, vicepresedinte PSD).
Mircea Popescu: Daca as avea acces la emailul domniei sale, l-as intreba pe domnul Victor Ponta daca doreste la fel de mult ca o minoritate importanta ca cea romaneasca din zonele in care UDMR-ul forteaza maghiarizarea prin toate mijloacele, sa aiba o reprezentare parlamentara. Nu de alta, dar tocmai prezenta parlamentara si guvernamentala a UDMR-ului adanceste tensiunile pe plan local.
Asa cum era de asteptat si asa cum a anticipat si a declarat OSB Bucuresti la lansarea studiului, societatea a perceput acest studiu ca pe o dovada ca basarabenii sunt nepregatiti, incapabili sa asimileze programul romanesc de invatamant si prin urmare ca acestia consuma in zadar bursele oferite de catre statul roman. Probabil crearea acestei perceptii a fost si intentia autorilor acestui studiu incomplet care au folosit eronat sintagma “rata de abandon’’ anume cu acest scop, desi raportul lansat de ei este irelevant dintr-o serie de motive importante.
Domnul Larry L. Watts pregateste pentru tipar volumul al doilea al lucrarii “With Friends Like These… The Soviet Bloc’s Clandestine War Against Romania“ (Fereste-ma, Doamne, de prieteni… Razboiul clandestin al Blocului sovietic contra României). In acest al doilea volum sunt înfatisate actiunile coordonate de serviciile secrete sovietice, în colaborare cu cele ale celorlalte state membre ale Tratatului de la Varsovia, contra României, din intervalul 1978 – decembrie 1989. Revista Magazin Istoric, prezinta, începând cu acest numar, capitolul consacrat „defectiunii Pacepa“. Prin amabilitatea prestigioasei publicatii romanesti si a autorului american Ziaristi Online publica in premiera pentru spatiul liber al internetului acest prim episod, dupa ce a reprodus si primul extras din cel de-al doilea volum al lucrarii lui Larry Watts, aparut la Chisinau in revista Destin Romanesc. In acest episod, Larry L Watts nu se sfieste sa recunoasca faptul ca agenti FBI si CIA au gresit si s-au lasat inselati de agentul KGB Ion Mihai Pacepa si ofera si amanunte de prima mana asupra predarii “defectorului”. Cum ar fi: “Ofiterul german care l-a preluat pe Pacepa din pisoarul de sub catedrala din Köln în 1978 a devenit seful Oficiului Federal pentru Protectia Constitutiei (serviciul intern de securitate) al Germaniei reunificate. În 1996, el i-a spus sefului Serviciului român de Informatii Externe ca germanii l-au predat pe Pacepa americanilor în mai putin de 72 ore pentru ca le era clar ca era omul sovieticilor”. Urmariti Ziaristi Online pentru noi amanunte despre Razboiul Secret contra si in apararea Romaniei.
ROMÂNIA, „PRINTUL HOTILOR“ (Casting Romania as the ‘Prince of Thieves’)
LARRY L. WATTS
La 26 iulie 1978, adjunctul sefului Directiei de Informatii Externe (D.I.E.) Ion Mihai Pacepa defecta în Germania de Vest, la Köln (Magazin istoric, 3/2007), iar serviciile de informatii germane îl predau celor americane. Potrivit unei formule clasice a „masurilor active“ sovietice, Pacepa areîntarit afirmatiile lui Golitîn, potrivit carora România era „calul troian“ al Kremlinului introdus în Occident, iar Ceausescu personal manifesta o ura profunda pentru Statele Unite si dispret fata de presedintele american Jimmy Carter (1). În plus, l-a acuzat pe Ceausescu ca fura tehnologie laser, de satelit si de computer din S.U.A. pentru a le preda Moscovei (2), adica acea tehnologie pe care Washingtonul o facuse disponibila pentru Bucuresti începând din 1976, în cadrul cooperarii militare româno-americane.
Pacepa avea sa acuze conducerea de la Bucuresti ca pacalea nu numai pe israelieni, dar si pe toate statele arabe moderate implicate în procesul de pace din Orientul Mijlociu. Bucurestiul, sustinea el, lucra mâna în mâna cu teroristii arabi, care i se subordonau în secret lui Yasser Arafat (dupa cum afirma Pacepa, agent al KGB) (3). Litania aceasta de acuzatii se suprapunea practic peste telurile „masurilor active“ ale sovieticilor: distrugerea relatiilor româno-americane, împiedicarea procesului de pace si compromiterea relatiilor României cu toti partenerii sai occidentali si cu toti actorii din Orientul Mijlociu.
Descriind actiunile diplomatiei si operatiunile serviciilor secrete din fosta sa tara ca fiind ostile Statelor Unite, defectorul român a gasit aderenti în cadrul sectorului de contrainformatii din CIA si din FBI, cele doua institutii care, prin natura preocuparilor, erau cele mai suspicioase si mai reticente sa distinga între comunistii „rai“ (promoscoviti) si cei „buni“ (cu un grad de independenta fata de Moscova).
Pacepa a convins cel putin un ofiter FBI ca eforturile de a obtine în continuare Clauza natiunii celei mai favorizate care permitea României comertul cu S.U.A. fara taxe prohibitive, cât si cele de a îmbunatati relatiile economice româno-americane în general erau parte a unei actiuni acoperite ostile, în cadrul careia „rezidentura D.I.E. din Washington recruta sau încerca sa recruteze diverse personalitati ale emigratiei române, care primeau apoi sarcina sa faca lobby pentru clauza“ (4). Pacepa a continuat sa argumenteze contra acordarii clauzei pentru România si dupa 1989. În vreme ce toti ceilalti aliati ai Moscovei din cadrul Tratatului au reprimit-o aproape imediat dupa caderea regimurilor comuniste, României, care avea nevoie de clauza si de asistenta economica în mai mare masura decât celelalte state, i s-a interzis în primii ani ai tranzitiei accesul pe pietele americane si la credite.
Un ziarist cu nerv a avut inspiratia sa-i defineasca postarile kilometrice ale bloggerului Vladimir Tismaneanu (aka Volodea), respectiv lupta lui cu lumea si poporul roman, drept un schreib-kampf veritabil: “Tismaneanu este ca forumist chiar mai prolificdecat ca editorialist. Cu comentariile sale ar putea lejer publica o carte ca a lui Watts, si mai smechera decat cele ale lui Cartianu.” scria Mihai Calin intr-un articol despre Larry Watts si schreib-kampful lui Tismaneanu comentat si publicat de noi sub titlul Despre agenti sovietici si post-sovietici. Larry Watts si schreib-kampful lui Tismaneanu.
Initial nu am vrut sa-i mai acordam bloggerului post-sovietic exportat la Washington prea multa atentie. Daca autoritatile responsabile americane nu l-au expulzat inca la Mosocva inseamna ca il vom gasi cand se vor desecretiza arhivele FBI pentru toata lumea pe vreo lista a lui Orwell sau a unui alt Robert E Lee. Cu alte cuvinte, Volodea e “history” deja.
De cand a aparut lucrarea lui Larry Watts,”Fereste-ma, Doamne, de prieteni“, la Editura Rao, inregistrand cele mai bune vanzari in domeniu, dl Vladimir Tismaneanu i-a consacrat (direct sau prin interpusi ca prepusul sau Cristian Vasile) nu mai putin de sase materiale pe platforma lui Georgica Soros Contributors.ro, fara a ne lamuri daca a reusit sa o citeasca pana acum. Intr-o prima sarja trasa din avion dl Tismaneanu recunoaste acest fapt chiar din titlul “ales”: “Intre Pelin, Corut, Karnoouh si “bubuli”: Nu l-am citit (inca) pe Larry Watts…“. Titlul denota insa teza otravita de la care pleaca, din start, dl Tismaneanu, conform invataturilor Directoratului I, Serviciul A: regretatul Mihai Pelin e mort (deci n-are cum sa-i mai traga un sut in fund decat din mormant), Corut e scos din joben pentru a arunca subiectul in desuetitudine iar Karnoouh este doar corespondentul lui Tismaneanu pe partea stanga (cand si-o schimba seful lor de pe-o parte pe alta). De altfel, n-am gasit nici o referire solida a lui Karnoouh la cartea lui Watts alta decat cea dintr-un comentariu de subsol al unui articol de pe CriticAtac, ceea ce demonstreaza, din nou, ca dl Tismaneanu este un mai avid cititor si comentator de forumuri (i.e. “postac”) decat de carti.
Unul dintre putinii comentatori lasati sa se exprime liber in baza articolului vitriolic al dlui Tismaneanu, “Petronius”, observa din primul moment aceasta mitocanie “stiintifica”:
“Mi-ati atras atentia intr-o zi (si pe buna dreptate) ca daca am ceva de comentat sa o fac pe text, nu pe autorul acestuia. Astazi ne vorbiti despre o carte, pe care marturisiti ca nu ati citit-o; in schimb va concentrati pe etichetarea autorului acesteia si inca prin asociere. Astfel, aflam ca scrierile sale suna “precum cele ale politrucilor national-stalinisti”. In continuare, analizati cartea tot prin autorul acesteia, mai precis prin faptul ca este in relatii cu persoane indezirabile: “Roncea, Buzatu, Karnoouh, Talpes. Numai lume buna”, dupa cum ne spuneti.
Mai mult decat atat, mai aflam ca autorul este in relatii cu “zona istoricilor militari din Romania, multi fosti colaboratori ai generalului Ilie Ceausescu”. Adica este vinovat de gradul doi, pentru ca se joaca cu copii dintre care unii se joaca cu copiii rai Chiar asa: etichetati negativ o carte (pe care nu ati citit-o), pentru ca autorul acesteia este apropiat unora care au fost apropiati cu o ruda de-a lui Ceausescu ?!
In final, desi nu ati citit cartea, totusi afirmati urmatoarele: “Concluzia Alinei Pavelescu se cere citita cu atentie”. Cum Dumnezeu, puteti fi de acord cu vorbele cuiva care vorbeste despre o carte necunoscuta pentru Dumneavoastra ?! Ba chiar mai si recomandati “concluziile” ?!”
Evident, raspunsul, ca si intrebarea lui Petronius, a ramas “vanare de vant”. De fapt, dupa parerea noastra, ce pare sa-l deranjeze cel mai tare pe dl Tismaneanu este deconspirarea celui caruia i-a preluat misiunea in Statele Unite ale Americii: agentul sovietic Ion Mihai Pacepa.
Dl Tismaneanu: “Am vazut cartea laudata in Romania la modul superlativ, de-a dreptul ditirambic, dinspre cercuri fata de care am legitime ratiuni de a fi daca nu de-a dreptul suspicios, macar reticent. Nu numai pentru ca s-au specializat in a ma defaima, ci pentru ca sunt experti in “arta” securista a dezinformarii. Unii sunt direct megafoanele secunostalgiei.”
Expert in dezinformarea gri (omiterea adevarului integral, adica minciuna prin omisiuni si amestecarea franturilor de adevar cu minciuni), dl Tismaneanu “uita” sa mentioneze cine sunt, de fapt, cei care au laudat “ditirambic” aceast veritabil manual de istorie a Razboiului Secret. Sa luam, aleatoriu, doar cateva nume: ambasadorul George Maior, director al Serviciului Roman de Informatii, Michael Herman, fondator al Oxford Intelligence Group, Oxford University, fost sef al Comitetului de Informatii Reunit al Marii Britanii, David B. Kanin de la Johns Hopkins University, fost analist principal al CIA pe spatiul balcanic, profesori si diplomati din Statele Unite, Anglia si Suedia, academicienii Dinu C Giurescu, Dan Berindei, Florin Constantiniu, istoricii Ioan Chiper, Ioan Scurtu, Mihai Retegan.
Daca ar putea dl Tismaneanu sa ne spuna, mai exact, care dintre acestia este mai “suspect”, mai “megafon al secunostalgiei“, mai “bubul” decat cei din lista pe care o ofera el, in opoziti cu Larry Watts, ca mari personalitati “amazoniene” cu carti pe masura: “Virgil Nemoianu, Matei Calinescu, Norman Manea, Andrei Codrescu, Ken Jowitt, Gail Kligman, Katherine Verdery, Thomas Pavel, Mihai Spariosu, Daniel Chirot, Andrei Plesu, H.-R. Patapievici, Alina Mungiu-Pippidi, Catalin Avramescu, Radu Ioanid, Aurelian Craiutu, Stelian Tanase, Charles King ori pe ale mele” (adicalea, “cu voia dvs, ultimul pe lista”, Ion Iliescu, pardon!, Volodea Tismaneanu)?
Problema Moldovei se pune cu tot mai mare accent în arena internaţională, iar duşmanii noştri şi-au accentuat propaganda contra curentului prooccidental din Basarabia, în intenţia de a o păstră pe mai departe în orbita rusească, ca şi în cea mai mare parte a ultimilor două sute de ani.
“Pe Mircea Toma, cel cu monitorizarea presei, l-am cunoscut imediat după revoluție, prin anii ’90, când mi l-a adus de mână Volodea Tismăneanu. Ulterior, nu am fost prea surprins să aflu că, pe vremuri, făcea teste psihologice cu piloții lui Ceaușescu. Mai e nevoie de explicații?”
Seria documentarå „MOŞTENIREA CLANDESTINĂ” prezintă în premieră conţinutul unei lucrări ştiinţifice care face lumină asupra relaţiilor României cu SUA şi URSS în perioada Războiului Rece şi dezvăluie războiul clandestin dus de blocul sovietic împotriva României: Fereste-ma Doamne de prieteni! Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania, Larry L Watts, Editura Rao, 2011.
Serialul portalului Ziaristi Online despre spionii Ungariei in Romania – Secretele Serviciilor Secrete – lansat cu dezvaluirile facute in exclusivitate de fosti sefi ai Unitatii speciale “Anti-KGB”, continua. Nu am pornit de la Domokos Geza si Ion Iliescu, fondatorii UDMR, desi poate ar trebui sa facem si acest istoric al tradarii Romaniei pe mainile Ungariei si Rusiei “ex”-sovietice. Dupa prezentarea pionului Alin Teodorescu, fost “sef al Cancelariei” primului ministru Adrian Nastase, documentat drept tradator si agent de influenta in favoarea Ungariei, am ajuns la Guvernarea Tariceanu si, incet-incet, ne apropiem si de Guvernul Boc. Pana acum, atat ultimul sef al Unitatii Speciale “anti-KGB” cat si generalul (r) Aurel Rogojan au reconfirmat datele noastre, cel din urma in cea mai recenta lucrare a sa “Fereastra serviciilor secrete. Romania in jocul strategiilor globale”, publicata de Editura Compania, Bucuresti, 2011 si prezentata si de Ziaristi Online in mai multe materiale. In episodul trecut am devoalat asocierea “si” in afaceri – vorba presedintelui Traian Basescu – a lui Calin Popescu Tariceanu – primul premier din istoria Romaniei casatorit la Budapesta -, cu Rudas Erno, fost consul al Ungariei inainte de 1989, expulzat pentru spionaj, si ulterior ambasador la Bucuresti, considerat de profesionistii serviciilor secrete romanesti seful rezidentei de spionaj maghiar in “bazinul carpatic”, cum ii place agentului Laszlo Tokes sa spuna. Ca si prima parte din ancheta “Toti spionii maghiari ai premierilor romani”, episodul de mai jos este, de asemenea, o ancheta “la cheie” marca reporterul special de investigatii Dan Badea si a fost publicata in 2007 de “Interesul public”. Itele si schema Retelei Rudas Erno – publicata aici – ii implica si pe multimiliardarii Romaniei Verestoy Attila si Dan Costache “Dinu” Patriciu, in prezent inca liberi. Intre timp, asemenea arhivei ziarului “Ziua”, si “Interesul public” a disparut de pe fata internetului. Nu ne mira, tinand cont de ce subiecte au fost tratate in ambele ziare. Articolele au supravietuit insa atacului orwellien asupra presei romane prin blogul anchetatorului public Dan Badea – Adevaruri necesare prin investigatii la cheie -, caruia ii multumim si pe aceasta cale. Continuam asadar prezentarea scandalului de spionaj Erno-Tariceanu in editiile noastre viitoare cand vom publica si cum au fost amenintati de oamenii premierului ziaristii care anchetau afacerea – de la Civic Media, “Interesul public”, “Curentul” si (fostul) B1TV . De asemenea, in editia de azi scoatem la lumina o fotografie rara cu acest personaj altfel atat de infiltrat in spatiul public romanesc. In imaginea de la Ziaristi Online, surprinsa in 1995 la sediul UDMR, apar pe aceeasi canapea Laszlo Kovacs – in prezent comisar european din partea Ungariei, Rudas Erno – spion ungur -, Marko Bela, Francisc Barany, Laszlo Borbely si Gyula Vida, “fruntasi” UDMR. Ii dam cuvantul, din nou, lui Dan Badea, care afirma despre Rudas Erno ca “Din punct de vedere al originii socio-politice, spionul Rudas Ernö, partenerul de afaceri al premierului Tăriceanu, este ceea ce sunt Volodea Tismăneanu, Petre Roman, Bogdan Olteanu, Horia Radu Patapievici, Bujor Sion şi alţi fii sau nepoţi de comunişti pur-sânge”.
A lucrat timp de aproape patru decenii în serviciile speciale româneşti. A cunoscut două regimuri politice, fiindu-i apreciată expertiza pe domenii de interes deosebit de sensibile. A susţinut cursuri de pregătire o perioadă îndelungată în instituţii ce pregătesc specialişti în probleme de informaţii şi contraspionaj. Este autor a numeroase studii şi comunicări, precum şi a mai multor volume foarte apreciate, cea mai recenta fiind “Fereastra serviciilor secrete. Romania in jocul strategiilor globale”, publicata de Editura Compania, Bucuresti, 2011 si prezentata si de Ziaristi Online in mai multe materiale. Un om care nu ezită să arate cu degetul: “Chiar dacă generaţia lui Brucan a dispărut, ea a lăsat în urmă un sistem instituţional perfect adaptat noilor condiţii, în care sunt clonate replici fidele. Exact ca în anii `50, există indexuri negre de persoane a căror imagine trebuie promovată şi a altora care trebuie denigraţi şi interzişi în spaţiul comunicării publice. Dreptul la exprimarea opiniei nu are şi corolarul dreptului de acces la mijlocul de a fi ascultat. Văd zilnic pe ecrane consultanţi, experţi, analişti despre care ştiu că sunt “rezervişti” ai unor structuri speciale străine. Unii au deja loc permanent în “grilă”. Toţi au devenit specialişti în problemele româneşti şi contribuie la bulversarea reperelor axiologice ale omului de rând”. Într-un incitant interviu realizat de Nicolae Balint, Aurel Rogojan, general de brigadă S.R.I. (în rezervă), pune punctul pe „i”, în probleme de interes internațional și național. Intertitlurile apartin redactiei.
(…)
KGB-istul Pacepa, aparat de Tismaneanu si Sorin Rosca Stanescu
Reporter: Vom trece acum într-un alt registru de întrebări. Mi s-au părut deosebit de interesante – chiar incitante aş spune – afirmaţiile dv. dintr-un cotidian central, potrivit cărora Vladimir Tismăneanu, fiu al unei cunoscute notabilităţi comuniste postbelice – şi care acum ne dă lecţii de anticomunism – ar fi plecat în S.U.A., în 1981, graţie sprijinului acordat de K.G.B. Dincolo de întrebările fireşti pe care şi le-ar pune orice serviciu de intelligence pe seama unei atari afirmaţii şi dincolo de reacţia domnului Tismăneanu – dacă a existat – stau şi mă întreb şi vă întreb şi pe dv., cum a fost posibil ca americanii să nu depisteze acest aspect care a fi trebuit să ridice, cu deplin temei, anumite semne de întrebare? Se pare însă că, altfel se va pune problema în viitorul apropiat, după recentele afirmaţii ale domnului Larry L. Watts, specialist pe probleme româneşti al CIA, vis-a-vis de Pacepa, despre care dânsul afirmă că se ştia la Washington că este spion sovietic. Acelaşi Pacepa, arătat cu degetul de dv. şi de regretatul Mihai Pelin, dar care a fost apărat atât de acerb de Sorin Roşca Stănescu şi…chiar de Vladimir Tismăneanu şi arătat drept „erou anticomunist”. Halal eroi cei ca Pacepa…Cred că viitorul ne rezervă încă multe surprinze în ceea ce priveşte – folosind un limbaj familiar dv. – agenţii de influenţă existenţi şi operaţionali în România. Mai spuneaţi dv. într-un cotidian central – şi iarăşi ne puneţi pe gânduri pe cei care mai îndrăznim să gândim cu propriile creiere şi nu după „reţete prestabilite” – faptul că, şi aici vă citez: „în perspectiva întâlnirii de la Malta, un grup de 40 de intelectuali români stabiliţi în străinătate, din care peste 30 de etnie evreiască, au cerut celor doi lideri mondiali, precum şi preşedintelui Franţei, o intervenţie sovietică în România (în 1989 – n.a.).” Întrebarea pe care doresc să v-o pun, aceşti intelectuali – câţi or mai fi trăind dintre ei – mai joacă vreun rol major azi (politic, cultural, financiar, etc.), în străinătate sau aici? Nu cumva, după un „bun”, vechi şi cunoscut obicei, au devenit acum fervenţi pro-americani?
De la Orwell si Brucan la Romania de azi
Aurel Rogojan: Chiar dacă generaţia lui Brucan a dispărut, ea a lăsat în urmă un sistem instituţional perfect adaptat noilor condiţii, în care sunt clonate replici fidele. Cineva mi-a cerut să fac publică lista respectivă. Ea a circulat la începutul anilor `90. Nu cei 40 sunt problema, ci forţa de susţinere a războiului psihologic împotriva identităţii naţionale româneşti. În ceea ce priveste agenţii de influenţă, ca să citez “un clasic în viaţă” :”Nici nu mai ştim câţi suntem!” Exact ca în anii `50, există indexuri negre de persoane a căror imagine trebuie promovată şi a altora care trebuie denigrate şi interzise în spaţiul comunicării publice. Dreptul la exprimarea opiniei nu are şi corolarul dreptului de acces la mijlocul de a fi ascultat. Văd zilnic pe ecrane consultanţi, experţi, analişti despre care ştiu că sunt “rezervişti” ai unor structuri speciale străine. Unii au deja loc permanent în “grilă”. Toţi au devenit specialişti în problemele româneşti şi contribuie la bulversarea reperelor axiologice ale omului de rând. Dacă nu vom avea un minister al informaţiilor publice, dacă posturile publice de radio şi televiziune nu vor deveni cu adevărat naţionale, în condiţiile în care sporeşte şi analfabetismul, în condiţiile în care s-a diminuat unitatea familiei şi rolul educativ al acestei, iar biserica ni s-a “dedulcit” la afaceri, vom rămâne fără valorile morale tradiţionale şi identitiare. Lipsa controlului societăţii asupra informaţiei cu valenţe formaţional – educative este o crimă. Contradictorialitatea dezbaterilor televizate dintre personaje cu comportament şi limbaj huliganic oferă foarte proaste exemple educative şi promovează modelele negative. (Exemple: “Dacă vrei să ajungi preşedinte, chiuleşte de la şcoala şi trişează la examene !” sau “Dacă vrei să-ţi impui punctul de vedere, foloseşte violenţa de limbaj, urlă la interlocutor şi nu mai lăsa pe alţii să vorbească.”) Asemenea “modele” de comportament receptate în primii ani de viaţa se întipăresc în subconştient şi devin stereotipuri. Să nu ne amăgim, acesta este numai unul dintre aspectele războiului psihologic împotriva românilor. Vă confirm, cu vârf şi îndesat, că cei care fac cea mai mare paradă de prooccidentalism sunt foştii propagandişti roşii. Ei nu ştiu să facă altceva, decat agitaţie şi propagandă. De la tribunele Uniunii Studenţilor Comunişti au trecut la microfoanele Europei Libere, iar de acolo în studiourile televiziunilor, în redacţii, în agenţii de consultanţă politică – unele sunt secţii organizatorice si ideologice pentru clone politice – şi alte intreprinderi unde absenţa normelor de muncă le este compensată prin venituri.
Spionajul ungar în România: Tokes, un agent grabit
Exploatând un fapt profesional banal, o investigaţie a „cazului Soare”, supradimensionată ulterior, Virgil Magureanu, atunci sef SRI, a creat din Patapievici un fals persecutat, pentru atitudinea sa, de acum consacrată. Chiar dacă, pe fond, opozantul avea ce avea cu România, nu cu Ion Iliescu în special…
Domnule Ambasador, Inainte să ne dați sfaturi legate de justiție, confiscarea averilor, nu ar fi bine să vă învățați subalternii să respecte legile țării în care ați fost acreditat?
Astazi prezentam asocierea “si” in afaceri – vorba presedintelui Traian Basescu – a lui Calin Popescu Tariceanu, primul premier din istoria Romaniei casatorit la Budapesta, cu Rudas Erno, fost consul al Ungariei inainte de 1989, expulzat pentru spionaj, si ulterior ambasador la Bucuresti, considerat de profesionistii serviciilor secrete romanesti seful rezidentei de spionaj maghiar in “bazinul carpatic”, cum ii place agentului Laszlo Tokes sa spuna.
Pai ati auzitera fratilor mai mare rusine nationala, decat ca armata ungara sa nu aiba voie sa poarte arme?! Si acum sa spuneti voi ca noi romanii nu suntem cei mai ghinionisti membrii ai NATO! Suntem la doi pasi de Rusia, principalul inamic si avem cei mai prosti doi aliati din NATO pe capul nostru, basca Ucraina… Ghinionul este foarte clar…
Faptele sunt urmatoarele: Fostul sef al compartimentului “anti-STASI” al Unitatii speciale “anti-KGB” 0110, ulterior sef sectie SRI Sibiu si sef al Diviziunii Filaj a SRI, col (r) Ioan Rusan, afirma intr-un interviu acordat lui Victor Roncea in 2009 si interzis la ziarul ZIUA ca sociologul Alin Teodorescu, fost informator al Securitatii, primul presedinte al Fundatiei Soros Romania si, in acelasi timp, al Grupului pentru Dialog Social, manipulator de sondaje ca patron al IMAS, fost consilier personal al lui Adrian Nastase si Ion Iliescu, deputat PSD, strateg al campaniei electorale PSD si, cel mai grav, seful Cancelariei primului ministru al Romaniei Adrian Nastase, cu rang de ministru, a fost recrutat de spionajul Ungariei in 1988 si si-a continuat activitatea pe aceasta linie. Ca urmare a interventiilor de retea prin patronul din umbra al ZIUA, inculpatul penal Sorin Ovidiu Vintu, aflat impreuna cu Alin Teodorescu in campanie electorala anti-Basescu, prezentarea interviului catre redactorul sef al defunctului ziar, Roland Catalin Pena – intre timp pripasit la o alta oficina de-a lui Vintu, in galeata de rezervisti de la “Puterea” -, este urmata de demiterea abuziva a subsemnatului, aflat deja in colimatorul patronatului pro-rusesc.
In 2011, intr-o lucrare a generalului (r) SRI Aurel Rogojan, Fereastra Serviciilor Secrete, recent aparuta la Editura Compania, acesta reconfirma informatia si o completeaza cu urmarea: preluarea succesorului lui Adrian Nastase, prim ministrul Aliantei DA si ulterior al Guvernarii PNL-UDMR, Calin Popescu Tariceanu, chiar de catre seful rezidentei de spionaj maghiar, generalul Rudas Erno. Totodata, generalul de brigada in rezerva publica si informatia data chiar de catre comandantul Unitatii “anti-KGB”, generalul maior Victor Neculicioiu:
“Referitor la carierele politice realizate de agenţii serviciilor speciale ale Ungariei în guvernele României, este de remarcat mărturia generalului (r.) Victor Neculicioiu, care era în 1989 director al Departamentului Contraspionaj «Ţări Socialiste» (U.M. 0110) : «[…] era cel puţin pitorească prezenţa la vârf în guvernul român a unui agent maghiar, care lucra şi cu ruşii, iar fiii lui serveau separat informativ pe cei interesaţi.» Iar legătura cu un altul, acesta cetăţean român (criptonim «Sociologul»), recrutat în 1988 de serviciul de spionaj al Ungariei, menţionează : «[…] un prim-ministru român a insistat, după o vizită la Budapesta […], ca „Sociologul“ să fie numit într-o funcţie înaltă în executiv (2002)»1.”
Cazurile intra sub incidenta Art 155 Cod Penal (fapta de tradare se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi).
La sfarsitul anului 2002, Alin Teodorescu a fost numit coordonator al Grupului guvernamental de reforma a Administratiei Publice, in iulie 2003 a devenit consilier personal al Primului-ministru pentru reforma Administraţiei Publice pentru ca de la 1 martie sa ocupe functia de Ministru Cancelar, şeful Cancelariei Primului-ministru. Anuntul promovarii sale – in ciuda tuturor avertismentelor prezentate primului ministru de catre SRI privind agentul cu nume de cod “Sociologul” – a fost facut inca din februarie. Pe 13 februarie, Alin Teodorescu dadea “Primul interviu al sefului cancelariei primului-ministru” in “Jurnalul National“. Miza politica a numirii sale statea, in mare parte, in ce priveste partea ungara, in finalizarea Tratatului romano-maghiar, impotmolit ca urmare a opozitiei unor experti romani fata de pretentiile Ungariei, printre care se numara si trecerea uriasului patrimoniu al Fundatiei Gojdu in custodia Guvernului ungar, care planuia astfel stingerea misiunii de peste veacuri a Testamentului Gojdu – impartirea averii sale in aur, estimata la mai multe miliarde de euro de azi, catre tinerii romani ortodocsi saraci ai Transilvaniei -, cat si vanzarea Curtilor Gojdu din centrul Budapestei unui firme imobiliare israeliene. Desigur, in pozitia de “Nr 2″ in Guvernul Romaniei, cu acces la informatii clasificate si parghiile pentru a influenta decizii politice si economice, un spectru larg de actiune statea in fata “Sociologului” si a stapanilor lui de la Budapesta. De la aparitia OTP Bank pe piata romaneasca prin achizitia controversatei RoBank la Afacerea Rompetrol, care debuteaza, ce coincidenta, chiar in aprilie 2004. Plus, sa nu uitam: 1. Spionajul ungar este de cele mai multe ori, conform istoriei si expertilor in materie, doar un “front” pentru spionajul rusesc (seful serviciilor de informatii maghiare a absolvit “Scoala KGB”); 2. La data aceea se hotarase deja ca candidatul prezidential al PSD, cotat de altfel cu cele mai mari sanse de reusita, sa fie Adrian Nastase. Practic, in cazul victoriei acestuia in alegeri, agentul Ungariei Alin Teodorescu devenea automat “Seful Cancelariei Prezidentiale a Romaniei”. Tare, nu?!
Astazi vom prezenta, pentru aducere aminte, prima sa reusita in noua sa calitate de agent “Ministru Cancelar”, urmand sa revenim cu schema de actiune a Ungariei pentru finalizarea intereselor sale primordiale prin Reteaua lui Rudas Erno.
Asadar, pe 1 martie 2004 isi “intra in paine”, oficial, “Seful Cancelariei Primului-ministru”, membrul de frunte al GDS Alin Teodorescu, nume de cod “Sociologul”. Dupa numai alte trei zile, pe 4 martie, in urma unei sedinte a Guvernului PSD-UDMR, Adrian Nastase aproba reinstalarea la Arad a statuii celor 13 generali maghiari autori ai genocidului a peste 40.000 de tarani romani. Statuia criminalilor maghiari fusese dezansamblata in urma cu 80 de ani de Regele Ferdinand si Ionel I.C. Bratianu. Efectul simbolic al reamplasarii statuii este, la randul lui, ucigator. Prima incercare a ridicarii monumentului anti-romanesc pe locul crimei a avut loc chiar in 1990, prin Ministerul Culturii condus la acea vreme de un alt membru de vaza al GDS, Andrei Plesu, nume de cod “Tulceanul”. In ciuda reactiilor romanesti venite inclusiv din partea unor senatori PSD, Nastase, supranumit “Bombone”, care el insusi, in 1999, in timpul Guvernarii CDR-UDMR, milita impotriva ideii ridicarii acesteia, ramane pe pozitie in infaptuirea pana la capat a gestului antiromanesc. “E, pur şi simplu, de necrezut că un om care scria cele de mai jos acum doar 4 ani a putut săvîrşi azi oribila trădare a demnităţii naţionale prin instalarea în România a statuii unor ucigaşi de români. Textul care urmează şi, mai ales, pasajele evidenţiate, vădesc abisul de duplicitate, fariseism, inconsecvenţă la care duc politicianismul searbăd, mercantil şi lipsa de caracter”, scria regretatul George Pruteanu la vremea respectiva.
Dar iata un mic extras din Adrian Nastase: “Nu discut, aici şi acum, tertipurile la care s-a dedat actuala Putere[1999; n. GP] pentru a da satisfacţie cel puţin componentei sale UDMR-iste, pentru a putea da viaţă unui deziderat important a iredentismului maghiar. Condamn însă stilul antidemocratic în care această măsură a fost luată în secret, fără consultarea opiniei şi voinţei locuitorilor din Arad şi, de-a dreptul incredibil, fără consultarea şi înştiinţarea autorităţilor locale, care au aflat vestea prin „bunăvoinţa” unui membru al Guvernului maghiar. Indiferent dacă eu consider că ne confruntăm, în acest caz, cu o sfidare dispreţuitoare a actualilor guvernanţi adresată întregului popor român şi cu o provocare intolerabilă şi inconştientă din partea unor forţe revanşarde maghiare“.
Exact ceea ce a facut chiar el, peste alti cinci ani. Pe 25 aprilie 2004 a avut loc, în prezența oficialităților române și maghiare și a șefului delegației Comisiei Europene în România, noua dezvelire a monumentului. Un gest simbolic care, in timp, nu a facut decat sa atrofieze demnitatea nationala a oficialilor “statului roman” pana la nivelul dramatic de astazi.
Iata istoria acelui moment in doua materiale de presa, insotite de articolul lui Adrian Nastase (text si facsimil) anterior tradarii sale mana in mana cu agentul Ungariei Alin Teodorescu, publicat in ziarul “Dimineata” sub titlul “Un visul al iredentismului unguresc: Reamplasarea la Arad a “Monumentului Libertatii maghiare””, republicat de ziarul “Ziua” si preluat de la Pruteanu.ro pentru ca arhiva “Ziua” a fost stearsa de pe internet de angajatii lui Sorin Ovidiu Vintu, la randul lui un agent ratat al Rusiei.
February 14th, 2012 
VR 
Domnul Larry L. Watts pregateste pentru tipar volumul al doilea al lucrarii “With Friends Like These… The Soviet Bloc’s Clandestine War Against Romania“ (Fereste-ma, Doamne, de prieteni… Razboiul clandestin al Blocului sovietic contra României). In acest al doilea volum sunt înfatisate actiunile coordonate de serviciile secrete sovietice, în colaborare cu cele ale celorlalte state membre ale Tratatului de la Varsovia, contra României, din intervalul 1978 – decembrie 1989. Revista Magazin Istoric, prezinta, in serial, capitolul consacrat „defectiunii Pacepa“. Prin amabilitatea prestigioasei publicatii romanesti si a autorului american Ziaristi Online publica in premiera pentru spatiul liber al internetului al doilea episod dedicat lui “Pacepa-KGB”, dupa ce a reprodus si LARRY L. WATTS DESPRE PACEPA-KGB (I). In acest episod veti putea afla despre cum au demascat serviciile speciale de informatii americane dezinformarile si “masurile active” intreprinse in Statele Unite de agentul Moscovei si Budapestei, Ion Mihai Pacepa. Fotografia a fost imprumutata de Ziaristi Online de pe site-ul Pacepa.ro.
Posted in 
Tags: 
