Posts Tagged ‘CNA’

Despre homosexuali si “nunta” lor de la ProTv, in spatele usilor inchise de la CNA. Cine ce a zis si cum a votat: pentru sau din contra. STENOGRAMA sedintei CNA in urma careia ProTv nu a fost sanctionat nici macar cu 1 leu. EXCLUSIV RONCEA RO

CNA ProTv 4 nunti si o provocareConform unui comunicat oficial al Consiliului National al Audiovizualului (CNA), la data de 31.11.2013, CNA a amendat cu 10.000 de lei postul de televiziune ELECTRON M BIT Paşcani, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei audiovizuale referitoare la protecţia minorilor şi la protecţia demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine (art. 39 alin. 1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 raportat la art. 21 lit. f, art. 34 alin. 1 şi art. 40 alin.1 din Codul audiovizualului). Nu stiu ce valuri a facut postul Electron M Bit prin Pascani dar stiu ca emisiunea “4 nunti si o provocare” a ceva mai cunoscutului post al concernului Central European Media Enterprises, Pro Tv, a atins un record de audienta in ziua difuzarii, 12.09.2013: doua milioane de telespectatori, conform Adevarul. In urma emisiunii prin care conducerea ProTv si-a propus sfidarea Romaniei normale, peste 2000 de romani au protestat la CNA solicitand aplicarea Legii si sanctionarea postului companiei inregistrate in Insulele Bermude, detinuta de omul de afaceri Ronald Lauder, care manageriaza si postul international Israeli TV. Vedeti: IPS Teofan si credinciosii romani ortodocsi protesteaza la CNA fata de atentatul homosexual al Pro Tv la adresa familiei si copilului, si a crestinismului. Protestati si Dvs! FORMULARUL AICI

La data analizarii celor 2000 de reclamatii, 1.10.2013, din cei 11 membri ai Consiliului – persoane cu rang si beneficii de secretari de stat – au participat la activitatea pentru care sunt retribuiti 1o membri, conform extrasului din procesul verbal al sedintei publicat pe site-ul CNA. A fost o zi de lucru destul de lunga. Sedinta a inceput la ora 10 si de abia spre finalul ei, la orele 17.00, s-a atins si subiectul celor 2000 de reclamatii. Conform sursei citate, la sedinta au luat parte următorii membri ai Consiliului: Laura Georgescu, Viorel Vasile Buda, Cristina Trepcea, Rasvan Popescu, Monica Gubernat, Narcisa Iorga, Lorand Turos, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea, Valentin Alexandru Jucan. A lipsit Christian Mititelu, cunoscutul jurnalist BBC si activist civic. Pentru sanctionarea postului cu 10.000 de lei au votat doar patru membri ai Consiliului. Cinci s-au impotrivit si al saselea – Rasvan Popescu, fost beneficiar al unor sume importante de la Trustul Media Pro -, in aparenta s-a abtinut, daca nu a disparut de la vot, contribuind insa la decizia de nesanctionare a postului ProTv, potrivit normelor legale ale CNA.

La sedinta CNA a fost chemat pentru explicatii un reprezentant al televiziunii in cauza insa, din nefericire, nu a fost invitat nici unul dintre cei 2000 de petitionari, pentru a putea sa prezinte pe larg argumentele legale si morale pentru care se impunea sanctionarea postului ProTv. In vederea unei cereri pentru reaudierea si reanalizarea cazului, in conditii de respectare a drepturilor tuturor cetatenilor Romaniei, am solicitat CNA stenograma sedintei in cauza, pentru a ne documenta, cu totii, asupra modalitatii in care (nu) a fost aplicata Legea romana. Lectura este instructiva si ramane sa intre in analele istoriei propagandei homosexuale antiumane din Romania. Prezint asadar extrasul stenogramei discutiei, in care are loc dezbaterea pe subiect, si va invit – pe cei care doresc sa apere Legea si drepturile copiilor din Romania – sa veniti cu sugestii in vederea formularii unei Contestatii legale pe adresa CNA.

Va multumesc,

Victor Roncea

Motto:

„Eu cred că, încetul cu încetul, poate că şi minorii din România ar trebui să privească asemenea emisiuni şi în măsura în care părinţii lor sunt normali şi acceptă diversitatea în toate exprimările ei, să accepte şi o asemenea idee – casatoria intre homosexuali – care poate că, explicată raţional şi convingător, ne introduce într-o normalitate. (…) Eu cred că CNA-ul, ca instituţie, ar trebui să meargă uneori înaintea mersului societăţii româneşti, a realității româneşti, care de multe ori este conservatoare, este retrogradă, asimilează greu nişte modele, pe care apoi le preia într-un mod excesiv”(?!) – Radu Calin Cristea, membru CNA (propus de Guvern – recte PNL-PSD), fost director ilegal si prezumtiv delapidator-sef al Muzeului Literaturii Romane, fost turnator la Primarie, fost amploaiat la „Europa libera”, fost propus ilegal de catre unii (fosti) angajati de la Cotroceni ca sef al TVR (Parlamentul nu Presedintia numeste presedintele Televiziunii publice; desigur, intr-o democratie normala, nu… anala)

„Eu chiar nu consider că e vreo abatere pe care noi ar trebui s-o sancţionăm şi cred că să sancţionăm o asemenea abatere sau să considerăm că s-a făcut o abatere ne-ar pune pe noi într-o poziţie în care eu personal n-aş vrea să fiu.” – Cristina Trepcea, membra CNA, fosta angajata a lui A. Sarbu la ProTv si fosta consiliera „pe imagine” a lui A. Nastase (nu specifica in ce pozitie n-ar mai vrea sa stea…)

patru-nunti-si-o-provocare-gay-2

CONSILIUL NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

Direcţia Monitorizare

Serviciul Monitorizare Radio-TV

 

Transcrierea înregistrării şedinţei CNA din data de 01.10.2013

 

Postul: Pro TV
Emisiunea: 4 nunţi şi o provocare
Data: 11 și 12 septembrie 2013
Reclamaţia: 10762/14.10.2013
Monitorizat: Adela Stancana

 

Prin adresa nr. 10762 din 14.10.2013 domnul Victor Roncea a solicitat Consiliului Naţional al Audiovizualului strenograma şedinţei publice din 1 octombrie 2013.

Ca urmare a solicitării sale a fost transcrisă înregistrarea şedinţei CNA din data de 01.10.2013 – analiza pe tema reclamațiilor primite la CNA, privind emisiunea 4 nunţi şi o provocare, difuzată de poatul PRO TV.

 

Adresa nr. 10762/14.10.2013: In calitate de reprezentanti ai presei dar si in numele mai multor petenti, va multumim foarte mult pentru raspunsul Dvs privind chestiunea difuzarii emisiunii ProTv “4 nunti si o provocare” in care s-a perfectat, in direct, un act interzis si, ca atare, ilegal, in Romania, potrivit Constitutiei tarii si prevederilor legale, respectiv “casatoria” unor homosexuali.

Ne pare rau ca nu ati sesizat, tototodata, ca prin aceasta emisiune, dincolo de propaganda pentru un act impotriva legii si atingerile grave aduse drepturilor minorilor, au fost ofensate toate cultele din Romania si discriminate drepturile si credintele a 99,8% dintre romani, conform datelor recensamantului populatie din 2011, incalcandu-se toate prevederile europene mentionate de Dvs in comunicarea oficiala fata de petenti, respectiv nediscrimarea pe baza de religie sau credinta.

Nediscriminarea drepturilor minoritatilor sexuale nu poate fi nici invocata nici aplicata in acest caz deoarece casatoria intre persoane de acelasi sex nu este un drept al homosexualilor, in Romania.

Invocarea unui cadru european si international al emisiunii nu are asadar nici o valoare in acest sens.

Sunt tari in Europa in care, la presiunea partidelor comuniste sau ale grupurilor de lobby homosexual, varsta la care se poate face sex prin consimtamant a scazut la un ni vel care este incadrat in Romania la pedofilie. Chiar in Marea Britanie. tara invocata de Dvs si reprezentantul ProTv ca exemplu, Partidul Comunist sustine abolirea legii care pedepseste pedofilia (http/en.wikipedia.org/wiki/ Age_of_ consent_reform). Data viitoare, cand se va difuza la Pro TV un act sexual cu un copil, “pe formatul unei emisiunii din Marea Britanie”, veti invoca aceleasi prevederi “europene”?

In vederea elaborarii unui raspuns pe puncte, pentru a vedea in ce masura au fost aparate in dezbaterea Dvs, in mod egal, drepturile tuturor cetatenilor Romaniei, va solicitam, conform Legii 544/2001  (Art. 8/ Alin. 5 – solicitarea a fost facuta si verbal), sa ne transmiteti, stenograma intregii sedinte publice din 1 octombrie 2013 (https://www.cna.ro/Extras-din-procesul-verbal-al,6406.html), la care nu a participat nici unul dintre petenti pentru a isi putea spune cuvantul in contrapartida cu reprezentantul postului, fara a fi intrunite astfel toate conditiile unei audieri echilibrate, plangerea individuala neoferind posibilitatea unei aprofundari a problematicii grave, in interesul copilului si al cetateanului roman pe care il reprezentati si care va retribuie.

In acest sens, vom solicita reaudierea părților, conform practicii deontologiei profesionale si respectarii normelor statului de drept.

Totodata, ne intrebam si va intrebam in ce masura un membru al CNA retribuit substantial (15.000 Euro) in trecut de postul ProTv si Trustul Media Pro poate judeca echidistant o cauza in care este implicat acelasi post, in ciuda unei decizii extrem de clare a Agentiei Nationale de Integritate.

Nu in ultimul rand ii felicitam pe cei patru membri ai CNA care au sustinut penalizarea postului in cauza.

Cu aceeasi stima,

VictorRoncea
Jurnalist
Roncea.Ro
Editor Ziaristi Online.Ro

 

Răspunsul CNA nr. 10762 RF /11.10.2013 la petiţiile referitoare

la emisiunea,,4 nunţi şi o provocare”, difuzată de Pro TV în zilele de

11 și 12 septembrie 2013

 

Având În vedere numărul foarte mare de reclamaţii primite la CNA În luna septembrie 2013 (aproximativ 2000) cu privire la ediţiile emisiunii,,4 nunţi şi o provocare”, difuzate de Pro TV, în care a participat la concurs şi un cuplu de homosexuali, facem public răspunsul instituţiei, neavând capacitatea administrativă de a răspunde fiecărui petiţionar în parte.

Întrunit în şedinţa publică din data de 1 octombrie 2013, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul de monitorizare, întocmit de direcţia de specialitate ca urmare a sesizărilor mai sus-menţionate.

Membrii Consiliului au vizionat înregistrările relevante şi au audiat punctul de vedere exprimat de reprezentantul postului, prezent la şedinţă.

Conform radiodifuzorului, formatul emisiunii a fost achiziţionat de la un partener din Marea Britanie, ţară în care a fost difuzat din anul 2009. Ulterior, emisiuni realizate în baza acestui format, au fost difuzate în ţări din întreaga lume, cum ar fi SUA, Canada, Franţa sau Finlanda.

În urma dezbaterilor din şedinţă a fost făcută o propunere de sancţionare a postului de televiziune cu amendă În cuantum de 10.000 de lei, pentru încălcarea unor prevederi referitoare la protecţia minorilor, dar aceasta nu a întrunit numărul legal de voturi pentru a fi aprobată. Art. 15 alin. (1) din Legea audiovizualului stipulează: “În îndeplinirea funcţiilor şi a atribuţiilor ce îi revin potrivit prezentei legi, Consiliul emite decizii, instrucţiuni şi recomandări, în prezenţa a cel puţin 8 membri şi cu votul a cel puţin 6 membri.”

Menţionăm că CNA are ca obligaţie stabilită prin Legea audiovizualului şi pe cea privind respectarea principiului nondiscriminării pe considerente de rasă, religie naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie în cadrul programelor audiovizuale.

În domeniul audiovizualului în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt aplicabile dispoziţiile Directivei Serviciilor Media Audiovizuale.

Punctual, cu privire la tema nediscriminării pe criterii de orientare sexuală în cadrul serviciilor de programe media audiovizuale, la art. 9, alin.c), pct. (ii) din Directivă se stipulează angajamentul statelor membre “de a nu include și de a nu promova orice discriminare bazată pe sex, origine rasială sau etnică, naționalitate, religie sau credință handicap sau orientare sexuală, în cadrul comunicărilor comerciale audiovizuale”.

La art. 3 alin. 1) al Directivei se arată că: Statele membre garantează libera recepționare și nu restricționează retransmisia serviciilor mass-media audiovizuale pe propriul teritoriu din alte state membre din motive care se încadrează în domeniile reglementate de prezenta directivă.

În aceste condiţii, formatul din România construit pe tiparul celui din Marea Britanie nu poate fi restricţionat de la difuzare pe criteriul orientării sexuale în cazul unui cuplu aflat în concurs.

Art. 40 din Legea audiovizualului precizează că “Este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală.”, iar art.47, alin. 2 din Codul audiovizualului prevede că “Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.

Menţionăm, de asemenea, că dreptul la liberă exprimare este protejat de art. 10 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Cu deosebită consideraţie,

Laura GEORGESCU

Preşedinte

 

Şedinţa din 01.10.2013

                                                            -extras-

 

Laura Georgescu: Mulţumesc frumos. Doamna Păpureanu… Avem şi un punct de vedere de la post. Da… da… da… da. Aveţi întrebări pentru invitată? Doamna Gubernat?

Monica Gubernat: A fost o nuntă simbolică sau o nuntă reală?

Reprezentant post: A fost o ceremonie religioasă.

Monica Gubernat: Adică doamna aceea era pastor… pastor.

Reprezentant post: Da.

Monica Gubernat: Nunta a fost pe bune, cei doi au fost căsătoriţi în acel rit creştin, cum se autodeclară?.

Reprezentant post: Da.

Monica Gubernat: Deci, căsătoria e reală.

Reprezentant post :Da.

Monica Gubernat: Mulţumesc.

Laura Georgescu: Doamna Iorga?

Narcisa Iorga: Vroiam să întreb şi eu pentru că emisiunea este… genul emisiunii e declarat reality şi nu văd unde e realitatea aici. Sincer!. Deci nu ştiu ce e real şi ce e scenariu din această…. din acest episod ca să zic aşa. Vă rog să-mi daţi mai multe detalii. Cum aceşti doi protagonişti s-au căsătorit deja şi dumneavoastră i-aţi găsit şi aţi reluat procesiunea pentru această emisiune sau ce e reality aici că nu înţeleg. Nu… chiar nu… vreau să-mi dau seama,.. detalii.

Reprezentant post: Nu i-am găsit noi. În urma anunţului  de preselecţie, s-au prezentat la preselecţie. Este un concurs în care cuplurile îşi programează nunta şi se întrec în realizarea acestui eveniment. Care face cea mai frumoasă, mă rog care face cea mai frumoasă nuntă câştigă un premiu. Asta era miza. Iar imaginile sunt reale, sânt nunţile lor.

Narcisa Iorga: În România nu poţi să faci o nuntă dacă nu eşti căsătorit. Eu aşa ştiu. Că ţi se  cere certificatul de căsătorie la biserică. Păi când mă gândesc la nuntă şi la cununie, la asta mă refer. La biserică, oricare ar fi ea… Da, daţi-mi voie să vorbesc, dacă nu vă supăraţi. Deci dumneavoastră spuneţi că aţi dat un anunţ de preselecţie la care se prezintă cuplurile şi se întrec pentru cea mai frumoasă nuntă. Asta presupune că dumneavoastră aşteptaţi cupluri care urmează să se căsătorească civil şi religios poate în aceeaşi… sau care s-au căsătorit civil şi urmează să se căsătorească religios. În cazul acesta nu există căsătoria civilă, da, există doar una imaginară ca să zic aşa sau una reală în faţa lui Dumnezeu, care-o fi el, că n-am înţeles. Este vorba despre o biserică recunoscută în România, nu înţeleg unde e, din nou spun unde este realitatea şi unde este ficţiunea aici. Unde vedeţi dumneavoastră realitatea că eu văd numai ficţiune de exemplu.

Reprezentant post: Conform legii române căsătoria  între persoane de acelaşi sex nu este recunoscută, cei doi s-au prezentat la preselecţie spunând că vor să se căsătorească, asta este, nu le puteam refuza nici accesul, apoi se poate vedea că sânt persoane decente  şi aşa aveți declaraţia doamnei care a oficiat ceremonia. Ei au contactat –o, ei deja plănuiseră acest lucru. Pentru noi devine convenţie dacă vreţi faptul că nu este recunoscută de legea română şi atunci au participat la concurs în calitate de oameni care au oficiat o căsătorie într-un alt rit decât cel al nostru.

Narcisa Iorga: Şi să vă întreb mai departe dacă de acum încolo, după această emisiune, vor fi mai multe căsătorii de acest tip, dumneavoastră cum le veţi trata, le veţi trata ca un fapt normal, sau ca o ştire care  să poată intra într-un jurnal de ora 19.

Reprezentant post: Asta este văzând şi făcând. Nu îşi propune nimeni să le trateze într-un fel, nu există o politică în această  direcţie.

Narcisa Iorga: Din ce spuneţi dumneavoastră că i-aţi tratat ca pe ceva obişnuit. Au venit la preselecţie, au spus că se căsătoresc şi dumneavoastră aţi considerat că sunt un cuplu ca oricare alt cuplu din celelalte prezente în emisiunea dumneavoastră, de aceea v-am întrebat, nu întâmplător. Deci dumneavoastră consideraţi asta o normalitate pentru societatea de azi şi pentru legea română.

Reprezentant post: O realitate, nu o normalitate.

Laura Georgescu: Domnu Jucan…

Valentin Jucan: La un moment dat cei doi au semnat nişte documente. Ce… ştiţi ce anume? Erau angajamente unul faţă de celălalt sau…

Reprezentant post: Conform slujbei religioase, asta era finalitatea ritului religios pe care-l reprezenta preoteasa.

Valentin Jucan Cu ghilimelele de rigoare, un document cu antetul, cu ghilimele, repet, acelui rit în care şi-au scris jurămintele şi le-au semnat şi le-au dat unui altuia. Nu?

Reprezentant post: Da!

Laura Georgescu: Doamna Gubernat…

Monica Gubernat: Vroiam să vă întreb dacă, nu ştiu, vi se pare normal ca o minoritate, care luptă pentru drepturile ei, admirabil din punctul meu de vedere este OK, este normal să jignească majoritatea spunând că te învârţi că… ai o învârteală de asta sinistră, referindu-se la obiceiurile ortodoxe de căsătorie. Să primesc o cruce sau vi se pare normal să jigneşti sentimentele unei majorităţi când tu te lupţi pentru drepturile tale? Adică unde este decenţa aici?

Reprezentant post: Cu tot respectul cuvenit este… Cu tot respectul cuvenit, cu… În emisiunea anterioară, participase la nunta unui alt concurent undeva lângă Suceava. Şi acolo participanţii au avut reacţii destul de dure la adresa lui. La un moment dat, el a început să mintă când a fost întrebat unde este soţia, a spus că nu a putut să vină. Până când s-a aflat de orientarea lui sexuală şi toate și au fost reacţii. Ceea ce a spus el acum e de fapt reacţie la ce se întâmplase la celelalte nunţi la care participase. Este doar aşa în context, poate să pară gravă, dar este reacţie la ceva ce se întâmplase, la ceea ce îi  spusese publicul. Participanţii au reacţii diferite la orientarea lui.

Monica Gubernat: Vă mai întreb  ceva, am văzut că la celelalte cupluri s-au afişat cheltuielile. Cheltuielile de nuntă ale acestui cuplu au fost suportate de către compania dumneavoastră? Pentru că am văzut foarte mulţi membri sau angajaţi ai companiei dumneavoastră acolo. Cine le-a suportat cheltuielile de nuntă?

Reprezentant post:Aşa cum era afişat şi pe ecran, cheltuielile de 20.000 de euro au fost suportate de către cuplu, în acest caz fiecare cuplu şi-a suportat cheltuielile, compania nu a pus la dispoziţie decât locaţia. Toate cuplurile au beneficiat de ajutor financiar. Toate cuplurile.

Monica Gubernat: Deci Loredana a fost plătită de ei, nu de dumneavoastră. Am văzut-o pe Loredana acolo.

Reprezentant post: Şi nu numai acolo, au fost şi în alte părţi, la alte nunţi.

Monica Gubernat: Eu ce am văzut… n-am urmărit emisiunea… ce-am văzut pe monitorizare.

Reprezentant post: Deci toate cuplurile au beneficiat de ajutor financiar cele mai multe, aici nu a fost cazul, pentru că a fost vorba de locaţie, din partea companiei.

Florin Gabrea: Aş vrea eu să vă întreb. Această cununie religioasă pe care au trăit-o cei doi a fost şi pentru celelalte cupluri în vigoare? Adică toate cuplurile au avut la vedere sau cel puţin în cunoştinţă  sau la cunoştinţă de cununia religioasă? Toate cuplurile.

Reprezentant post: Toate cuplurile, toţi  au beneficiat de aceeaşi expunere de la toate cuplurile s-a prezentat ceremonia religioasă, numai ceremoniile religioase au fost prezentate.

Florin Gabrea: Acum, sigur, cum spunea doamna Gubernat, e o minoritate care are toate drepturile. Iar noi ca societate putem fi extraordinar de toleranţi şi să acceptăm. Întrebarea este, la ora la care s-a difuzat aceasta, la 20.25 până la 22.30, dacă nu cumva atinge un punct foarte sensibil din Codul audiovizual. Dumneavoastră aveţi acolo doar ca caracteristică a emisiunii doar că e reality show. N-aveţi niciun fel de restricţii de vârstă.

Reprezentant post; A fost cu încadrarea de 12.

Florin Gabrea: Cât?, 12?

Reprezentant post: 12.

Radu Călin Cristea: Eu am nevoie de o precizare… e posibil să fi fost o neatenţie de vizionare a mea. Spuneaţi că restul ceremoniilor religioase, exceptând aceasta a cuplului gay, au fost prezentate în emisiune. Fiind vorba, din câte am putut deduce, de nişte cupluri creştin-ortodoxe sau creştine, ele nu puteau avea loc decât în biserică. Ori nu cred că am văzut imagini cu acelea invocate de domnul Jucan. Şi atuncea având loc în aer liber, automat dacă vreţi, caracterul lor legal conferit de pecetea bisericii ortodoxe, nu putea să fie, nu putea să existe. Avem chiar un caz recent când o superbă divă dorea să-şi oficieze căsătoria religioasă într-un restaurant. Şi biserica ortodoxă a respins această cerere, s-a dus în biserică, s-a căsătorit, după care şi-a văzut de treburile ei.

Reprezentant post: A fost scandal inclusiv cu slujba de înviere de pe malul mării, după, după evenimentul ăsta.

Laura Georgescu: Domnu Turos…

Lorand Turos: Stimaţi colegi foarte sincer, cred că această emisiune a atins anumite… nu, nu, vreau să spun şi doamnei, anumite subiecte tabu. Pe mine m-a deranjat, nu această cununie m-a deranjat, m-a deranjat expresia unei concurente, cu băiatul, acel băiat negru, care credeam că e o maimuţă. M-a deranjat foarte mult, da şi mai tare. Eu aş dori să, să, să-i interpretez într-un fel anume, poate mă ajutaţi, să confirmaţi sau nu, această expresie şi reacţia noastră la această expresie, era cumva în contrast cu reacţia noastră şi ca societate faţă de acea cununie. Adică ne revoltăm când vedem că spune despre băiatul negru – arată ca o maimuţă şi ne revoltăm pe drept fiind o expresie de discriminare şi ne revoltăm şi atunci când vedem o căsătorie, o cununie gay.

Laura Georgescu Dumneavoastră vorbiţi de preo…  pastoră, de doamna pastor?

Radu Călin Cristea: Pot spune şi eu ceva?

Laura Georgescu: Da, domnu’ Cristea.

Radu Călin Cristea: Deci eu cred că ar fi chiar bine să… cu acceptul nostru, să rupem puţin tabuurile şi poate că ar fi bine să rămâneţi la masă pentru că şi eu aş vrea să vă adresez un mesaj care e bine să nu fie tradus. Nu cred că va schimba cu nimic votul. În ceea ce mă priveşte nu pot decât să vă felicit din tot sufletul, aşa cum aş fi făcut-o în cazul oricărui alt radiodifuzor, pentru curajul de a vă apropia de o temă hiper, hiper sensibilă pentru societatea noastră, societate care este ultraconservatoare, aici îl contrazic pe colegul Lorand, ce înseamnă normalitate pentru societatea românească… E un concept foarte greu de definit. Dar peste vreo 30 de ani când CNA-ul o să fie oale şi ulcele, cu siguranţă că nişte căsătorii între cuplurile gay, dar făcute ca la carte şi respectând nişte legi, vor ţine de o, cum să zic, de o normalitate a acelor vremuri, care acuma sigur pare foarte greu de asimilat. Acuma eu vorbesc în calitate,  să nu mă suspectaţi de mai ştiu eu ce, sunt vreo 11 preoţi ortodocşi în familia mea, am un copil deci e în regulă din punctul ăsta de vedere. Ce am perceput eu, e următorul lucru: n-aş lua foarte în serios ca şi colegii mei Narcisa şi Jucan partea ţinând de legalitate, de legalism, pentru că atuncea ne-am încurca. Acest Metropolity Community Church, bănuiesc că e o sectă, dar care nu credeam, am serioase îndoieli că este recunoscută ca sectă ca atare de către… în România, OK. Nu ştiu dacă există un pastor creştin care este şi episcop, aicea e o încurcătură terminologică, se bat în cap nişte concepte care trimit la religii diferite, în speţă baptist, ortodoxie, catolicism. Când am vorbit despre acea căsătorie, despre acel ceremonial petrecut în natură, aveam în consideraţie acea decizie a BOR-ului, referitor la faptul că, cel puţin în spaţiul ortodox, căsătoriile pot să fie oficiate doar în biserică. Sincer să vă spun şi alte căsătorii care au avut loc şi care să spunem că ar fi corespuns unor căsătorii heterosexuale în sensul curent al cuvântului, nu cred că au avut validitate din punct de vedere legal atâta vreme cât ele nu se încheiau cu acea patalama la mână din partea bisericii. După o căsătorie primeşti un asemenea act în mână. Vă spun eu,..vă arăt pe-al meu. Cereţi-mi şi-o să-l primiţi. Este cu siguranţă. După fiecare botez, după fiecare nuntă, se dau asemenea… se dau asemenea hârtie. Deci, rezumând, părerea mea este că ar trebui să fim şi noi oarecum în ritm cu curajul unor radiodifuzori, pe unul îl avem aici în faţă, care încearcă să apropie societatea de o temă cu focos nuclear. Pe de altă parte să ne amintim că în ultimii doi ani parlamentul dintr- o ţară ultracatolică cum este Franţa a legalizat căsătoriile gay, la fel s-a întâmplat în Anglia, la fel s-a întâmplat în Scoţia. Şi atunci mă întreb că, poate cine ştie, că nu-mi imaginez că Biserica Ortodoxă va fi atât de flexibilă într-un viitor apropiat sau îndepărtat dar e posibil ca într-un timp incert asemenea căsătorii să fie valide şi din punct de vedere al, eu ştiu, al unor secte acceptate de România şi care să admită, să admită aşa ceva. Deci eu cred că ce am reţinut e mai degrabă partea de ceremonie pe care n-aş, repet, încadra-o într-un tipar care să ţină foarte mult de legi, de acte şi de validitatea lor, înglobat într-o emisiune de tip reality show. Cât priveşte ora de difuzare eu cred că, încetul cu încetul, poate că şi minorii din România ar trebui să privească asemenea emisiuni şi în măsura în care părinţii lor sunt normali şi acceptă diversitatea în toate exprimările ei, să accepte şi o asemenea idee care poate că, explicată raţional şi convingător, ne introduce într-o normalitate.

Laura Georgescu: Doamna Trepcea….

Cristina Trepcea: Eu pot să înţeleg sensibilităţile celor care ne-au trimis nouă scrisori,  dar, în acelaşi timp, din poziţia în care judecăm noi, noi trebuie să ţinem cont de ceea ce scrie la, la legea noastră, că în legea noastră ca şi în toate celelalte legi ale statului român, este interzisă orice fel de discriminare în programele audiovizuale, o scrie foarte clar, pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie. Dacă aş fi înţeles ca cineva să se sesizeze în legătură cu ceea ce m-a deranjat şi pe mine şi pe Lorand, a fost calificat un om ca fiind nu ştiu, cioară sau ceva de genul ăsta şi maimuţă. Nu, că s-a vorbit despre faptul, negrotei, da, scuzaţi, am reţinut greşit. Pe mine aia m-a deranjat mult mai tare şi la fel şi eu consider că într-adevăr este un gest curajos, dar este un gest pe care mai devreme sau mai târziu cineva ar fi urmat să-l facă şi în funcţie de asta oamenii să se poziţioneze corect faţă de ceea ce a devenit normalitatea în spaţiul european în care noi ne aliniem încet-încet la foarte multe lucruri la care ne e mai greu sau mai uşor să ne aliniem. Eu chiar nu consider că e vreo abatere pe care noi ar trebui s-o sancţionăm şi cred că să sancţionăm o asemenea abatere sau să considerăm că s-a făcut o abatere ne-ar pune pe noi într-o poziţie în care eu personal n-aş vrea să fiu.

Laura Georgescu: Poftiţi doamna Iorga, vă rog.

Narcisa Iorga: Eu înţelesesem că se adresează întrebări reprezentantului postului, nu deliberăm. Da’, mă rog, pot înţelege. Da, da’ ne dăm cu părerea la deliberări, dar nu în prezenţa reprezentantului postului.

Laura Georgescu: Eu mai am o întrebare vă rog frumos. Nu ştiu pe ce algoritm a fost declarată în ediţia din 12 septembrie perechea câştigătoare. Perechea de gay.

Reprezentant post: Nu ştiu, pot să mă interesez, să vă spun în câteva minute de algoritmul declarării, nu ştiu să vă spun dar pot să mă interesez  şi să vă răspund în câteva minute.

Laura Georgescu: Că mă gândesc că e important să înţelegem formatul, cum declara câştigătoare perechea respectivă. Ok, mulţumesc frumos, dacă nu mai aveţi întrebări…

Reprezentant post: Mă interesez şi răspund în câteva minute.

Laura Georgescu: Vă mulţumesc. Îmi cer scuze, mi se face semn de la banca tehnică. Doamna director, ştiţi cumva cum a fost declarată, nu, nu, să nu spuneţi ce s-a difuzat. Fiindcă una e ceea ce vinde formatul şi alta este ceea ce presupune bucătăria din spate. Îmi cer scuze, având în vedere că telespectatorii ne-au sesizat anterior difuzării emisiunii, fiindcă s-a dat o ştire ca tocmai a avut loc filmarea primei nunţi gay din România, acesta este motivul pentru care am pus întrebarea. Şi am consumat în direct programul. Care deşi a fost producţie şi se putea edita, a ieşit în formula pe care cu toţii am văzut-o astăzi. Da, mulţumesc frumos. Suntem în momentul deliberărilor. Să ne îndreptăm spre o propunere. Doamna Iorga…

Narcisa Iorga: N-am cum să-mi dau cu părerea dacă suntem la deliberări. Eu nu felicit în nici un caz acest post, dimpotrivă, pot să spun că îmi pare foarte rău să constat că un post care şi-a schimbat de curând managementul, abordează astfel de subiecte cel puţin sensibile la nivelul religiozităţii poporului român. Eu consider personal, că, prin difuzarea acestui episod, cu toate detaliile pe care n-aş fi dorit să le văd pe ecran, acest episod, deci, este în măsură să afecteze dezvoltarea minorilor. Deci eu cred că încalcă art. 39 din lege. Doi la mână, aşa cum spuneam, asta e părerea mea, nu trebuie să fiţi de acord cu ea, eu îmi exprim punctul de vedere, îmi dau cu părerea, dacă deliberăm. Nu există o recunoaştere legală a unei căsătorii gay, deci nu există niciun element de realitate în acest show. Ca atare, conform noului Cod al audiovizualului, cred că trebuia prevăzut ce anume este realitate şi ce anume e ficţiune. Trei. Aspectele legate de discriminare încalcă evident art. 47 alin. 2, care interzice orice fel de discriminare, inclusiv cea rasială. Apropo de fraza unei concurente referitoare la cel care aducea preoteasa pe mal. Sau preotul cum vreţi să-i ziceţi. În corelaţie cu art. 39 cu 2 din lege, eu cred că s-a încălcat şi art. 19 alin. 2 lit.f din Cod referitor la psihologia personajelor şi reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenţilor şi aicea nu sunt chiar atât de tolerantă cu drepturile pe care le au minorităţile sexuale întrucât dreptul  de a se căsători şi de a se săruta în public în costume de miri nu este recunoscut legal. Nu este, este în afara legii domnule Cristea. Asta-i părerea mea. Nu, deci pot să vă, atenţie! Pot să vă provoc repulsie, asta e părerea mea. Este ilegală căsătoria între persoane de acelaşi sex, iar o televiziune care transmite un show, reality între persoane de acelaşi sex este în afara legii. Din punctul meu de vedere. Şi tocmai pentru că se arată în detaliu sărut între persoane de acelaşi sex căsătorite în afara legii româneşti, cred că intră şi la art. 18 lit b, nu pot fi difuzate în intervalul 6-23 producţii care prezintă un comportament obscen. Aşa consider eu. Şi pentru toate aceste încălcări eu propun amendă de 10.000 de lei. Mulţumesc.

Radu Călin Cristea: Eu cred că  Narcisa, dacă a acceptat să fie întreruptă de câteva ori, poate că număra pasaje, invoci o lege dar nu spui care este acea lege (Nota mea, VR: Este vorba chiar de Legea Audiovizualului. RCC nu cunoaste Legea CNA!    Art. 39. – “(1) Este interzisă difuzarea, în cadrul serviciilor de programe de televiziune şi de radiodifuziune, de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conţin pornografie sau violenţă nejustificată.

(2) Difuzarea în serviciile de televiziune şi de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare, prin codare sau ca efect al altor sisteme de acces condiţionat, se asigură faptul că minorii din zona de transmisie, în situaţii normale, nu pot auzi sau vedea emisiunile respective.”)

… au fost nişte marşuri gay şi prin România, e adevărat că uşor prigonite şi fiind oarecum contrate de alte marşuri ale extremei drepte în special, nu ştiu dacă acolo vreun, nişte cupluri participante la acea paradă s-ar fi sărutat ar fi încălcat vreo lege în România. Habar n-am dacă există asemenea lege, ba chiar cred că nu poate exista o asemenea lege.

(Nota mea, VR: Codul Civil:

Art. 258. – “(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora, precum şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea şi educarea copiilor lor.

(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.

(3) Statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi dezvoltarea şi consolidarea familiei.

(4) În sensul prezentului cod, prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie.

Art. 277. – “(1) Este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex.

(2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

(3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

(4) Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile.”)

Asta e o problemă mai veche, dacă într-adevăr acceptăm argumentele tale, care respectă un anumit canon pe care eu îl respect, asta ar însemna că noi membrii CNA-ului vorbim ca nişte creştini ortodocşi practicanţi. Şi din această perspectivă totul e OK. Părerea mea este că noi nu putem să judecăm speţele care ne, împotriva cărora există plângeri în CNA din această postură. Şi strict respectând legea audiovizualului, acea referitoare la faptul că nu se pot admite discriminări în materie de sex şi dacă vreţi, eu am mai spus în câteva rânduri asta, o spun şi acum pentru că e o temă sensibilă, eu cred că CNA-ul, ca instituţie, ar trebui să meargă uneori înaintea mersului societăţii româneşti, a realității româneşti, care de multe ori este conservatoare, este retrogradă, asimilează greu nişte modele, pe care apoi le preia într-un mod excesiv şi atuncea dacă noi am da câteva semnale măcar pe câteva, repet, subiecte sensibile, părerea mea este că şi din punct de vedere al unor mici orgolii legate de faptul că într-o anumită perioadă am fost membrii ai acestui Consiliu ar fi satisfăcute. Asta-i perspectiva mea care este una cred că nu doar liberală ci şi dacă vreţi ancorată într-o anumită realitate care va veni şi în România mai devreme sau mai târziu indiferent dacă va mai exista CNA-ul şi dacă noi vom fi sau nu vom mai fi membri în această instituţie.

Narcisa Iorga: Îmi permit să vă clarific declaraţia mea sau afirmaţia de mai devreme: nu sărutul este în afara legii domnule Cristea, nu la asta mă refeream. Eu m-am referit la căsătoria între persoane de acelaşi sex că este în afara legii. Iar prezentarea de către un post de televiziune a unei căsătorii între persoane de acelaşi sex este în afara legii şi prezentarea detaliilor de la căsătoria şi anume sărutul între persoane de acelaşi sex la căsătoria aia care e în afara legii este comportament obscen. Dar aţi rupt cumva sau n-aţi fost atent la toată fraza şi pot să vă înţeleg, de aceea am vrut să clarific chestiunea asta. Codul civil nu permite căsătoria între persoane de acelaşi sex. Iar comportamentul respectiv este obscen, n-am spus că sărutul între două persoane este ilegal. Este obscen. Din punctul meu de vedere.

Radu Călin Cristea OK, din punctul dumneavoastră de vedere dar trebuie argumentat, ancoraţi-l în legislaţie. Ok, repet, din punct de vedere al unei, repet viziuni creştin-ortodoxe foarte aplicate, aveţi dreptate. Aşa este.

Laura Georgescu: Îmi cer scuze, domnul Turos, imediat, doamna Gubernat dorea să mai… doamna Gubernat, vă rog… domnul Turos, până se pregăteşte selecţia, vă rog frumos aveţi cuvântul. Da…

Viorel Buda: O să fac eu un comentariu doamna preşedintă, până găsesc selecţia. Stimaţi colegi, o astfel de emisiune este teatru. Este o invenţie. Nu are nicio legătură cu religia nu este vorba de o căsătorie, este vorba de o poveste. Acum că noi vrem sau nu, acest lucru se va întâmpla din ce în ce mai des. Este un format care funcţionează în ţări  mai din vest mai de multă vreme, vine încoace. Zilele acestea, maximum de o săptămână, fotografia care a făcut înconjurul lumii este între două baschetboliste care joacă un meci pe viu cu spectatori şi care în timpul meciului se sărută pătimaş în faţa arbitrului. Deci încă noi încă n-am ajuns acolo în România, dar ne apropiem. Deci nu are legătură, asta vindem. Şi la asta ne aşteptăm, exact cum spunea colega noastră, s-a schimbat managementul, ne putem aştepta la acest lucru. În sensul ăsta se schimbă şi nu are legătură cu biserica nu are legătură cu biserica ortodoxă şi nu are legătură cu fibra noastră a poporul român de care suntem atât de mândri.

Laura Georgescu: Dacă sunteţi pregătiţi cu selecţia, nu. Ce vă rog, da, îmi cer scuze, vă rog frumos, n-am făcut-o intenţionat, domnul Jucan, vă rog.

Valentin Jucan: Eu recunosc că nu sunt extrem de încântat de… de conţinutul acestei emisiuni având în vedere – şi am mai folosit această sintagmă -, corupţia spirituală care ne învăluie poporul. Nu consider că e binevenită această emisiune din cauza slăbiciunii coloanei noastre vertebrale. Şi când mă refer la coloana noastră vertebrală  mă refer la puterea de a sta drepţi în faţa propriilor noastre persoane. Dar, înţeleg pe de altă parte, în sensul recunoaşterii statului român a unei căsătorii, că o căsătorie înseamnă starea civilă care este reprezentată de autoritatea locală sau de orice autoritate a statului urmată de o oficiere în una dintre bisericile care reprezintă o religie  mare în România, iar ceea ce avem aici de fapt nu este o căsătorie în acest sens, în care-l înţeleg eu, pentru că nu este implicată o autoritate a statului, cred că legea interzice nu faptul că poate eu îmi pun pe deget o aţă de mărţişor şi fac acelaşi lucru cu iubitul meu, ci ca noi doi să mergem într-o autoritate a statului și o autoritate a statului să ne recunoască instituţia căsătoriei. Asta înţeleg, da şi drepturile, asta înţeleg că legiferează statul. Şi anume că nu poţi să faci aşa ceva sub recunoaşterea statului. Dar faptul că doi oameni şi-au semnat ceva, că eu de aceea am întrebat, ce au semnat şi-au semnat acolo un jurământ, nu ştiu de care, s-au dus pe marginea lacului şi dând un exemplu în extrem, asta cred că făceam şi noi când eram mici şi ne scrijeleam numele pe copaci, în grădina botanică din Cluj. Eu am făcut asta şi cred că-s vreo 50 de copaci pe-acolo cu numele meu. Nu judec. Asta nu înseamnă că m-am căsătorit. Repet, nu-mi pică bine să văd, nu ştiu dacă astea sânt subiectele cu care să furi, cu ghilimele, să furi, să furi audienţă, sunt nişte subiecte sensibile dar, ca să mă simt împăcat cu ceea ce spun, nici de cealaltă parte acel, de partea cealaltă a opiniei şi anume acelor care au făcut aceste reclamaţii, nu mă simt confortabil. Pentru că ştiu foarte bine faptul că dacă suntem în această situaţie şi-mi asum ceea ce spun şi nu vreau s-o luaţi ca pe o declaraţie politică sau nu ştiu cum deşi n-are legătură  cu politica, dacă noi ca naţie ne aflăm în această situaţie, asta se datorează exclusiv bisericii ortodoxe. Care este biserica majoritară în România. Dacă spiritualitatea noastră este atât de închistată, atât de îmbrăcată în neajunsuri şi de deficitară în a înţelege sau nu a înţelege, în a accepta şi aicea nu mă refer neapărat la homosexualitate ci la orice ar fi nou în religie, dacă există aceste lucruri, aceste lucruri sânt datorate exclusiv modului în care biserica ortodoxă a ştiut să îşi păstorească credincioşii. Fac această remarcă,  pornind de la conceptul de deschidere care-l avea un om care mi-a fost ca şi părinte. Și e vorba de Mitropolitul Bartolomeu al Clujului. Culmea, că un cap al Bisericii Ortodoxe avea o deschidere față de… nu față de asemenea gesturi de a oficializa, ci de a încerca să explice că nu avem cum, noi, să ne punem dea curmezişul unui fenomen până una alta un fenomen provocat de nişte creaturi ale lui Dumnezeu. (Nota mea, VR: Membrul CNA in cauza, propus de PDL si banuit dupa exprimare de un usor retard, abereaza pe banda: Regretatul Mitropolit Bartolomeu Anania avea o parere extrem de clara despre bolile si intentiile homosexualiilor, calificate drept „monstruoase” – vedeti interviu cu IPS Anania la RRA aici). Deci nu, repet, nu-mi place că o vedem la televizor aşa expusă în toată goliciunea ei această manifestare, dar este o manifestare firească, nu o văd ca pe o încălcare de lege, mai mult avem art. 17 alin. 7 unde se spune și de, se face referire şi la orientările sexuale deci politici nediscriminatorii, este adevărat că radiodifuzorul poate ar fi putut să, ar fi putut să prevină cumva, marcând emisiunea să zicem cu 15. Dar dacă ar fi dorit să fie… ei, da, nu putea să dea, dacă ar fi dorit să fie mai, să ofere mai multă protecţie minorilor. Da, asta pot să spun, dar eu nu văd o încălcare, alta decât am putea să observăm acele remarci legate de negri şi de…

Laura Georgescu: Vă rog frumos aţi găsit selecţia şi apoi şi eu ,…da, doamna Gubernat…

Monica Gubernat: Foarte scurt. Să ştiţi că nici biserica catolică nici musulmanii nu au recunoscut şi putem spune că biserica catolică poate e un pic mai deschisă, mai open mind,  faţă de biserica ortodoxă, dar nici ei n-au recunoscut, iar eu cred că, dacă vrem într-adevăr să ajutăm minorităţile, indiferent de care sunt, nu trebuie să impunem brusc societăţii majoritare asemenea tipuri de emisiuni, de imagini, de… nu ştiu, adică te joci exact cu tradiţiile profunde ale unui popor: căsătoria, biserica. Nu-i ataci, dacă vrei într-adevăr să-i ajuţi, nu promovezi asemenea gest de emisiuni.

Narcisa Iorga: Dacă se încheie un contract din ăsta fictiv, cum spuneţi dumneavoastră, o înţelegere între… aşa, putem face, sau putem asista, mâine, la o emisiune în care două persoane încheie o înţelegere de asta fictivă ca în ziua următoare să omoare pe cineva. Sau să pună la cale un jaf. Sau mă rog, tot, tot… Bine… Ba-i exact acelaşi lucru. Este ceva în afara legislației românești, prezentat la TV ca fiind o chestie de amuzament.

Lorand Turos: Doamna Iorga, dacă-mi permiteţi, eu de vreo 5 minute vreau să iau cuvântul… Există o mare diferenţă. Deci dacă noi doi punem la cale că vrem să omorâm pe cineva este ilegal, da? Căsătoria, căsătoria între persoane de acelaşi sex, nu e interzisă în România. (Nota mea, VR: Fals! Membrul CNA in cauza, propus de UDMR, nu cunoaste sau ridiculizeaza Legislatia Romaniei) Nu e oficială. Nu există. Adică dacă eu mă duc cu un bărbat la starea civilă, vreau să mă căsătoresc, o să-mi zică: nu se poate, dar nu mă arestează. Deci asta-i marea, marea diferenţă. Nu e o ilegalitate, aşa cum nici sărutul nu e ilegalitate. Am văzut aceste imagini. Dacă ar fi fost o femeie şi un bărbat, da, eu cred că era o ceremonie foarte frumoasă, decentă, singura problemă a noastră sau a reclamanţilor e că era vorba de două bărbaţi, de doi bărbaţi. Încurc genurile, da? Mă scuzaţi. Deci asta e singura problemă. Dacă vedem un sărut între un bărbat şi o femeie, e un sărut decent, după cununie. Nu-i nicio problemă. Singura problemă că sunt doi bărbaţi. Pe de altă parte, dacă-mi permiteţi încă ceva, aţi vorbit despre biserica catolică care este şi mai sever. Acum două săptămâni, acum două săptămâni  Papa Francisc a dat un interviu după ce a sosit din vizita din Brazilia. Ne-a spus: cine sânt eu să condamn un homosexual… să judec… să judec un homosexual. Asta doar ca o paranteză.

Viorel Buda: Vreau două comentarii să fac. Unu. Nici nu se pune problema de biserica catolică fiindcă era un preot femeie. Preoteasa în limba română fiind nevasta preotului. Deci în biserica catolică, niciodată nu veţi vedea o femeie. Sunt biserici protestante şi mai ales din nordul Europei, unde exact aşa se întâmplă. Doi. Asta era tema emisiunii. Ăsta era meciul Steaua-Chelsea. Ăştia doi. Restul era umplutura. Nu poate deseară să ne arate PRO TV-ul sau oricine meciul Steaua–Chelsea dacă arată numai spectatori, numai terenul numai nu ştiu ce. Trebuie să arate jocul. Jocul era ăsta.

Valentin Jucan: Diferenţa între exemplu acesta şi ce spunea colega mea este de fapt că dacă eu cu Lorand am plănui, am semna aşa ceva ar produce efecte juridice. Pentru că noi ne-am duce practic să comitem o acţiune care este pedepsită de legea civilă sau de legea penală. Pe când dacă eu m-am dus şi… ei şi-au semnat acolo, nu produce nici un efect, statusul lor social nu s-a schimbat cu nimic. Sunt aceeaşi.

Laura Georgescu: O secundă. Mă lăsaţi…

Valentin Jucan: Singurul lucru care s-a schimbat, e că pe copacii din grădina botanică  de la Cluj J-ul s-a făcut mai mare de când am scrijelit eu.

Narcisa Iorga: Ştiţi că asta e ilegal, mai ales dacă era un monument al naturii.

Valentin  Jucan: Nu era un monument al naturii.

Laura Georgescu: Deci, sunt şocată că ne-am mutat  aşa, de pe Edgar Quinet pe Academiei, nu judecăm domnu’ Turos, nu ne interesează nimic din ce-a fost acolo, nu ştiu de ce ne împiedică să luăm, că e Ioana Tufar, că doi bărbaţi au vrut să se facă remarcaţi şi au acceptat să joace în aşa ceva. Mi se pare corect, nu? Ce vreau să vă aduc la cunoştinţă este că formatul emisiunii, care în România s-a numit „Patru  nunţi şi o provocare” este construit pe cel din Marea Britanie …, care a fost difuzat şi în Finlanda în 2011. În ambele ţări nu a avut niciodată participarea unui cuplu gay deşi acolo este, în Marea Britanie, a fost validată prima femeie preot. Doi, domnule preşedinte, domnule vicepreşedinte, nu, m-am speriat deja, biserica catolică, este o cacofonie dar general acceptată, nu că nu e o cacofonie. Exact. Deci este o cacofonie, să nu ne ferim şi să mutăm lucrurile aşa, numai ca să ne iasă cum vrem noi mănuşă. Numai o secundă vă rog frumos. În Franţa, da, TF1 transmite cea de-a doua serie a acestui format sub denumirea „Quatre mariages pour une lune de miel„. Nu vă supăraţi, nici aici nu am avut participarea unui cuplu gay. N-am nicio problemă să judec pe nimeni, sunt ultima persoană capabilă să fac aşa ceva, rugămintea mea este să–mi răspundeţi dumneavoastră, ca să nu plec de aici neelucidată. Fiind vorba de producţie filmată înainte de difuzare, de ce n-a fost prelucrată, procesată, adică dat frumos, conform art. 27: Acest format este o ficţiune, sau dat crol: Persoanele şi faptele nu sânt reale, sau din contră: Căsătoria este doar un scenariu, ceva care să securizeze persoanele mai slabe de înger şi cu o atitudine mai netolerantă şi nedeschisă faţă de aceste fenomene, nu ştiu, ale vieţii reale, nereale. Aşa putem să asistăm mâine în fuga după rating, de ce nu, să ne întoarcem la Ioana D’Arc, că tot s-a pronunţat acest termen, aici, odată, un nume. Haideţi s-o incinerăm, să facem un format să incinerăm oameni în piaţa publică și să scriem pe jos: Acest format este o ficţiune. Mai departe, vă rog să-mi explicaţi de ce au fost definiţi, sau  declaraţi câştigătorii ediţiei, de ce ora de difuzare n-a fost securizată, ca să nu existe nicio problemă atâta vreme cât populaţia a avut o reacţie înainte de difuzare. Şi nu în ultimul rând să-mi explicaţi dacă totul este posibil şi v-aţi cramponat doar de căsătorie, ce facem cu exhibiţionismul în locuri publice şi cu comportamentul contra bunelor maniere.

Lorand Turos: Doamna preşedinte, aceste întrebări trebuia să le puneţi reprezentantului postului, nu mie.

Laura Georgescu: N-a încercat femeia să mă convingă că ceea ce am văzut eu e perfect normal şi că vrea să o felicit. Nu dumneavoastră, ferească sfântul, nu dumneavoastră personal.

Viorel Buda: Douăzeci de secunde, pe procedură, că mi-aţi rostit numele. Sigur că în Anglia, în Danemarca, în Finlanda o astfel de emisiune n-ar fi avut succes. Fiindcă acolo nu şochează, să arate o astfel de porcărie. La noi au găsit altele, adaptate României, dar tipul de emisiune este aceeaşi şi formatul acelaşi. Ceva care şochează. Ca să atragă atenţia, să se uite oamenii la televizor. Asta era ideea.

Monica Gubernat: Trebuie să respecte nişte rigori. Cu privire cel puţin la protecţia minorilor.

Laura Georgescu Nu, la audiovizual, la nimic altceva. La audiovizual, nu intră nimeni să judece pe nimeni, suntem departe de aşa ceva. Nu facem altceva decât să aplicăm legea audiovizualului.

Radu Călin Cristea: Am un răspuns la una din nelămuririle dumneavoastră.

Laura Georgescu: Vă rog frumos…

Radu Călin Cristea: E chiar din titlu” Patru nunţi şi-o provocare.” Deci de la bun început, această a patra nuntă între ghilimele să-i spunem, este considerată de autorii emisiunii o provocare, deci nu i se conferă calitatea de nuntă. Apoi, din câte am văzut eu pe script, apare mereu cuvântul ceremonie. Şi nu este o nuntă în sensul propriu al cuvântului nici varianta gay nici varianta hetero.

Laura Georgescu: Eu am înţeles că e reality tocmai fiindcă  am avut de-a face cu căsătoriile la ele acasă, desfăşurate de familiile respective.

Narcisa Iorga: Îmi permiteţi, eu cred că am… e cinci şi douăzeci şi două. Deci am discutat mai mult despre analiza oportunităţii căsătoriilor între persoane de acelaşi sex în România, decât despre audiovizual. Noi ce discutăm, despre ce s-a întâmplat, ce s-a văzut pe ecran. Îmi cer scuze faţă de colegii care au divagat, pot să spun asta. Eu cred că trebuie să ne restrângem zona de pricepere la audiovizual. Am venit cu nişte articole pe care eu consider că le-a încălcat această emisiune, din legea audiovizualului şi din codul audiovizualului. Nu e treaba mea să-mi dau cu părea despre  oportunitatea căsătoriei sau când va fi şi dacă va fi în România. În momentul de faţă, din punctul de vedere al legislaţiei audiovizualului şi din punctul meu de vedere, s-au încălcat nişte prevederi referitoare la protecţia minorilor. Putem să ne referim la legislaţia audiovizualului sau, dacă nu, putem vorbi despre orice se întâmplă chiar afară, dacă au acţionat bine autorităţile statului când plouă şi ninge afară. Dar nu cred că-i treaba noastră.

Valentin  Jucan : Eu zic să ziceţi, să zicem mersi, că n-a fost patru nunţi şi o înmormântare. Că dacă înmormântarea era gay, păi atuncea să fi văzut eu ce se întâmplă (Nota mea, VR: Semnele despre care vorbeam mai sus…).

Laura Georgescu: Deci eu am reţinut aşa: 39 cu 2 din Lege, coroborat cu art 19 alin. 2 lit. f, mă urmăriţi, da? Am reţinut şi un articol 29 din Cod. Poftim? Asta s-a dus, nu sunteţi atentă. A fost deja. Aşa, 47 alin. 2… Staţi un pic să le şi vedem, 47 alin. 2, introduc şi asta: 14-1 cu 1, s-o punem şi pe asta şi art. 18 litera… și 24 cu 1. Care a fost ultima sancţiune pe protecţia minorilor şi… Propunerea doamnei Iorga, da? 10.000, da?

Radu Călin Cristea: … în măsura în care sunt şi eu parte în acest Consiliu, vreau să mă asigur, totuşi, că dumneavoastră luaţi în consideraţie art. 47 din Cod, cu 2. Păi, noi ce facem, pentru că ai spus că divagăm. Părerea mea este că eu m-am referit direct sau subliminal, tacit, la acest articol.

Narcisa Iorga: Păi, eu m-am referit la prezentarea extrem de vastă pe care ai făcut-o cu privire la viitorul comunităţii gay în România. Că nu-i treaba mea asta.

Radu Călin Cristea: Ei, acuma stai puţin, şarjezi.

Narcisa Iorga: Păi, nu, dar te-ai supărat degeaba, eu m-am referit la 47 cu 2.

Radu Călin Cristea: … tu îmi spui că un sărut gay e obscen şi e în afara legii şi că, pot să te întreb care lege, aia a fost…

Narcisa Iorga: Nu, nu, nu, hai că ştii foarte bine.

Radu Călin Cristea: OK, deci dacă din punct de vedere  al juridicului e ok cu art. 47, 2…

Laura Georgescu: Nu, da era vorba de discriminare rasială, de apelativul maimuţă şi negrotei. La acest aspect face trimitere invocarea lui 47 cu 2 care este prins în propunere.

Radu Călin Cristea: Păi atuncea iertaţi-mă, vorbim de o oră despre gay şi pedepsim pentru maimuţă.

Laura Georgescu: Nu… nu.. 47 cu 2 de acum 50 de minute, a fost în propunerea doamnei Iorga. Secretariatul, vă rog să confirmaţi acest lucru. Deci s-a făcut referire la el la începutul discuţiei, în secunda în care a făcut propunerea, colega Iorga invoca 47 cu 2, exact citând cele două apelative: maimuţă şi negrotei.

Narcisa Iorga: „Negrotei… Am crezut că e maimuţă când i-am văzut mâinile alea negre”. Astea ce-au fost? Aceste două citate le-am prezentat.

Laura Georgescu: Intrăm în procedură de vot? Cine este pentru propunerea doamnei Iorga?

Maricela Mierlea: Domnul Florin Gabrea, doamna Narcisa Iorga, doamna Monica Gubernat, doamna Laura Georgescu. Unu, doi, trei. Patru voturi pentru.

Laura Georgescu: Împotrivă

Maricela Mierlea: Împotrivă: Domnul Lorand Turos, domnul Valentin Jucan, domnul Viorel Vasile Buda, doamna Cristina Trepcea, domnul Radu Călin Cristea. Cinci voturi împotrivă.

Laura Georgescu: Mulţumesc frumos, închidem şedinţa. O seară bună.

Monitorizare: Adela Stancana Data: 24.10.2013
Director Şef Serviciu Monitorizare Radio-TV

Sursa: Roncea Ro

Foto: Agentia de Presa Mondena si Nasul Tv

 

Am contestat decizia jenanta a CNA cu privire la emisiunea Pro TV de propaganda homosexuala “4 nunti si o provocare”. Solicitam reevaluarea ei, conform Legii

CNA homosexuali Pro Tv 4 nunti si o provocare
In atentia Presedintelui si membrilor CNA:
Stimata Doamna Presedinte,

Stimati membri ai Consiliului National al Audiovizualului,

Stimati colegi ai Biroului de Presa al CNA,

In calitate de reprezentanti ai presei dar si in numele mai multor petenti, va multumim foarte mult pentru raspunsul Dvs privind chestiunea difuzarii emisiunii ProTv “4 nunti si o provocare” in care s-a perfectat, in direct, un act interzis si, ca atare, ilegal, in Romania, potrivit Constitutiei tarii si prevederilor legale, respectiv “casatoria” unor homosexuali.

Ne pare rau ca nu ati sesizat, tototodata, ca prin aceasta emisiune, dincolo de propaganda pentru un act impotriva legii si atingerile grave aduse drepturilor minorilor, au fost ofensate toate cultele din Romania si discriminate drepturile si credintele a 99,8% dintre romani, conform datelor recensamantului populatie din 2011, incalcandu-se toate prevederile europene mentionate de Dvs in comunicarea oficiala fata de petenti, respectiv nediscrimarea pe baza de religie sau credinta.

Nediscriminarea drepturilor minoritatilor sexuale nu poate fi nici invocata nici aplicata in acest caz deoarece casatoria intre persoane de acelasi sex nu este un drept al homosexualilor, in Romania. Invocarea unui cadru european si international al emisiunii nu are asadar nici o valoare in acest sens. Sunt tari in Europa in care, la presiunea partidelor comuniste sau ale grupurilor de lobby homosexual, varsta la care se poate face sex prin consimtamant a scazut la un nivel care este incadrat in Romania la pedofilie. Chiar in Marea Britanie, tara invocata de Dvs si reprezentantul ProTv ca exemplu, Partidul Comunist sustine abolirea legii care pedepseste pedofilia (https://en.wikipedia.org/wiki/Age_of_consent_reform). Data viitoare, cand se va difuza la Pro Tv un act sexual cu un copil, “pe formatul unei emisiunii din Marea Britanie”, veti invoca aceleasi prevederi, “europene”?

In vederea elaborarii unui raspuns pe puncte, pentru a vedea in ce masura au fost aparate in dezbaterea Dvs, in mod egal, drepturile tuturor cetatenilor Romaniei, va solicitam, conform Legii 544/2001 (Art. 8/ Alin. 5 – solicitarea a fost facuta si verbal), sa ne transmiteti stenograma intregii sedinte publice din 1 octombrie 2013 (https://www.cna.ro/Extras-din-procesul-verbal-al,6406.html), la care nu a participat nici unul dintre petenti pentru a isi putea spune cuvantul in contrapartida cu reprezentantul postului, fara a fi intrunite astfel toate conditiile unei audieri echilibrate, plangerea individuala neoferind posibilitatea unei aprofundari a problematicii grave, in interesul copilului si al cetateanului roman pe care il reprezentati si care va retribuie.

In acest sens, vom solicita reaudierea partilor, conform practicii deontologiei profesionale si respectarii normelor statului de drept.
Totodata, ne intrebam si va intrebam in ce masura un membru al CNA retribuit substantial (15.000 Euro) in trecut de postul ProTv si Trustul Media Pro poate judeca echidistant o cauza in care este implicat acelasi post, in ciuda unei decizii extrem de clare a Agentiei Nationale de Integritate.
Nu in ultimul rand ii felicitam pe cei patru membri ai CNA care au sustinut penalizarea postului in cauza.
Cu aceeasi stima,

Victor Roncea

Victor Roncea
Jurnalist
Roncea.Ro
Editor
ZiaristiOnline.Ro

Mai jos decizia contestata:

Răspunsul CNA nr. 10762 RF / 11.10.2013 la petiţiile referitoare

 la emisiunea „4 nunţi şi o provocare”, difuzată de Pro TV în zilele de

11 şi 12 septembrie 2013

 

Având în vedere numărul foarte mare de reclamaţii primite la CNA în luna septembrie 2013 (aproximativ 2000) cu privire la ediţiile emisiunii „4 nunţi şi o provocare”, difuzate de Pro TV, în care a participat la concurs şi un cuplu de homosexuali, facem public răspunsul instituţiei, neavând capacitatea administrativă de a răspunde fiecărui petiţionar în parte.

Întrunit în şedinţa publică din data de 1 octombrie 2013, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul de monitorizare, întocmit de direcţia de specialitate ca urmare a sesizărilor mai sus-menţionate.

Membrii Consiliului au vizionat înregistrările relevante şi au audiat punctul de vedere exprimat de reprezentanul postului, prezent la şedinţă.

Conform radiodifuzorului, formatul emisiunii a fost achiziţionat de la un partener din Marea Britanie, ţară în care a fost difuzat din anul 2009. Ulterior, emisiuni realizate în baza acestui format, au fost difuzate în ţări din întreaga lume, cum ar fi SUA, Canada, Franţa sau Finlanda.

În urma dezbaterilor din şedinţă a fost făcută o propunere de sancţionare a postului de televiziune cu amendă în cuantum de 10.000 de lei, pentru încălcarea unor prevederi referitoare la protecţia minorilor, dar aceasta nu a întrunit numărul legal de voturi pentru a fi aprobată. Art. 15 alin. (1)  din Legea audiovizualului stipulează: „În îndeplinirea funcţiilor şi a atribuţiilor ce îi revin potrivit prezentei legi, Consiliul emite decizii, instrucţiuni şi recomandări, în prezenţa a cel puţin 8 membri şi cu votul a cel puţin 6 membri.”

Menţionăm că CNA are ca obligaţie stabilită prin Legea audiovizualului şi pe cea privind respectarea principiului nondiscriminării pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie în cadrul programelor audiovizuale.

În domeniul audiovizualului în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt aplicabile dispoziţiile Directivei Serviciilor Media Audiovizuale.

Punctual cu privire la tema nediscriminării pe criterii de orientare sexuală în cadrul serviciilor de programe media audiovizuale, la art. 9, alin.c), pct. (ii) din Directivă se stipulează angajamentul statelor membre “de a nu include și de a nu promova orice discriminare bazată pe sex, origine rasială sau etnică, naționalitate, religie sau credință, handicap sau orientare sexual, în cadrul comunicărilor comerciale audiovizuale”.

La art. 3 alin. 1) al Directivei se arată că: Statele membre garantează libera recepționare și nu restricționează retransmisia serviciilor mass-media audiovizuale pe propriul teritoriu din alte state membre din motive care se încadrează în domeniile reglementate de prezenta directivă.

În aceste condiţii, formatul din România construit pe tiparul celui din Marea Britanie nu poate fi restricţionat de la difuzare pe criteriul orientării sexuale în cazul unui cuplu aflat în concurs.

Art. 40 din Legea audiovizualului  precizează că “Este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală.”, iar art.47, alin. 2 din Codul audiovizualului prevede că Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.”

Menţionăm, de asemenea, că dreptul la liberă exprimare este protejat de art. 10 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Cu deosebită consideraţie,

Laura GEORGESCU

Preşedinte

Petitia noastra aici:

IPS Teofan si credinciosii romani ortodocsi protesteaza la CNA fata de atentatul homosexual al Pro Tv la adresa familiei si copilului, si a crestinismului. Protestati si Dvs! FORMULARUL AICI

IPS Teofan la Inmormantarea Parintelui Justin Parvu - Foto Cristina Nichitus RonceaÎnaltpreasfințitul Teofan ne îndeamnă să completăm un formular de sesizare la CNA cu privire la emisiunea de pe PRO TV ”patru nunți și o provocare” unde a fost promovată căsătoria unui cuplu de homosexuali.

Pentru ca emisiunea aceasta să fie scoasă din program e nevoie să semnăm o sesizare la CNA. Aveți aici link-ul: https://www.cna.ro/Formular-de-sesizare-Radio-TV.html. Trebuie doar să se compleze fiecare căsuță care are în paranteze ”(necesar)”, iar la secțiunea conținutul reclamației să se insereze un text care sa prezinte protestul nostru personal. Spre exemplu:

“În data de 12 septembrie, începând cu ora 20:30 postul PRO TV a difuzat emisiunea “Patru nunți și o provocare“, în cadrul căreia s-au difuzat imagini de natură a bulversa dezvoltarea psiho-socială a copiilor și a persoanelor cu probleme de relaționare socială. Mai precis, în emisiunea în cauză s-a oficiat o “căsătorie” între doi homosexuali, lucru care contravine Codului Civil românesc aflat în vigoare, și s-a pus un accent excesiv pe momentele de tandrețe, (sărutări, mângâieri etc) arătate în prim-plan.

Mai mult, în cadrul aceleiași emisiuni s-au făcut remarci ofensatoare la adresa Bisericii Ortodoxe Române, comunitate al cărei membru sunt, împreună cu familia mea.

Consider emisiunea ca făcând parte dintr-un proces de reeducare prin divertisment, pentru ca reperele după care a funcționat societatea și familia până astăzi să fie distruse.

În numele copiilor mei, precum și al legislației CNA care pune pe primul plan protecția fizică, morală și mentală a minorilor, vă cer să opriți de la difuzare această emisiune și sa dispuneți sancționarea drastică a postului PRO TV.”

Nu durează mai mult de 2 minute să se completeze sesizarea.

Îndemnați cât mai multe persoane apropiate să facă lucrul acesta!

Pr. Bogdan Frăsilă

Subsemneaza: Victor Roncea

Vedeti si:

PRO TV atacă şi jigneşte BOR

Din cauza unei nunţi de homosexuali, Nicuşor de la MasterChef, „executat” de televiziunea care l-a făcut celebru, ProTV

CNA Sesizare Pro Tv homosexuali

Basescu sufera de boala vacii nebune? Pentru ca s-a intors la dragostea din t(r)ei, cu Monica Macovei si Alina Mungiu Pipi di pipi pipi di pipipipipipi di, pipi di pipi pipi di pipipipipipi di

Tatiana-Alina-Mungiu-Pippidi-Ana-Pauker-Time-Sub-steag-strain - Basescu TraianDupa ce s-a fript cu boul Kobe si a alunecat pe doua virgule, Basescu s-a intors la vita autohtona, fara sa tina cont de riscurile (re)inbolnavirii cu boala vacii nebune. Alina Mungiu, plugara societatii civile multilateral si latifundiar dezvoltata, fara deosebire de sex (ca n-are), religie (ca n-are) si nationalitate (ca n-are), a inceput sa-i faca din nou discursurile lui Basescu, Lazarici Pogonici fiind, se pare, prea preocupat cu mobilatul apartamentului de 90 de metri patrati primit de consiliera consilierului, Boboaca ca Zapada lui, si cu consiliatul lui Vintu, Gusa, Bondrea, Andronic, Silberstein, Paunescu, etc. Dupa “Rapaportul” contrafacut pe generoasele coapse ale celor doua gretze, Macacaovei si Pipida, ultima perla din monologul infestatului national (limbrici, oxiuri si alti agenti), cu CNA-ul care trebuie sa taie si spanzure – plagiata din Mungioaica – este dovada cea mai certa ca Basescu s-a molipsit deja de boala vacilor nebune.

BASESCU - CONSTANTA - SARSi cand te gandesti ca Alina Tatiana Mungiu Pipiddi – cea care i-a bagat in cap ca 20% dintre romani sunt homosexuali – l-a pus pe sub-consilierul Monicai Macovei Gherghescu, Danutz Tapalaga de la in-dependentul Hotnews, recompensat de Elena Udrea cu doar cateva sute de mii de euro (mai precis 268.360 euro), sa scrie despre fiica lui, Elena Basescu, ca este “o martoaga chiara si tampa“. Sa mai amintesc ce zicea chiar ea intr-un interviu despre fiica presedintelui: “Elena Băsescu a câştigat cum câştigă întotdeauna beizadelele, cu cost mare.” Etc, etc, etc, vorba lui A. Plesu.

Sau: “Eu nu prea dau telefoane la presedinti, asta e un obicei al oamenilor care au de solicitat ceva. Si cred ca nici cand nu au, sunt perceputi ca ar avea. Presedintele ma suna el cand are nevoie de mine. Dar, ca sa n-o lungim, i-am trimis un mesaj pe 2 martie, simplu si clar. Si am transmis si tuturor celor care se vedeau cu el zilele acelea sa ii atraga atentia asupra lui. (…) Mesajul meu spunea doar ca e probabil un zvon si ca se subestimeaza impresia dezastruoasa interna si externa a unei asemenea candidaturi – la Parlamentul European -, pentru ca in Europa de Vest nu se face asa ceva”.

Intrebare: Daca 80% dintre romani nu-l mai vor, in ce categorie a ramas Traian Basescu? Cea de 20% a Alinei Mungiu Pippidi?

Remember: FRUSTRATA TATIANA Alina Mungiu Pipidi o ataca din sant pe Elena Basescu si ii da lectii tatalui ei, Traian Basescu. Se vede ca sotul Mungiei e…pasiv

La zi: Motivul pentru care Tariceanu a inceput sa clontane: a fost avansat in grad de Basescu

Foto avertisment: Nu va speriati! E Monica Macovei, fantoma de la opera si comisara “Noii Republici”; Republica “Gaozarilor” (Aviz CNA-ului: termen prezidential – (c) Traian Basescu)

monica-macovei-noua-republica

 

Al cui este premiul pentru scenariu dat la Cannes? “Dupa dealuri”, cu Tatiana Niculescu Bran: filmul lui Cristian Mungiu este “aproape o ecranizare” a cartilor „Spovedanie la Tanacu” şi „Cartea Judecătorilor”. Al treilea plagiat?

După dealuri“, în regia lui Cristian Mungiu – filmul care ar putea aduce anul acesta al doilea Palme d’Or pentru lungmetraj României premiat la Cannes pentru interpretare feminina si scenariu, premiu acordat lui Cristian Mungiu, este inspirat din romanele non-ficţionale ale Tatianei Niculescu-Bran, „Spovedanie la Tanacu” şi „Cartea Judecătorilor”, conform informaţiei publicate pe site-ul oficial al Casei de producţie Mobra Film. După dealuri este aproape o ecranizare”, completează scriitoarea, într-un interviu acordat în exclusivitate publicaţiei Cinemagia.

Iata ce ne mai spune Tatiana Niculescu Bran in interviul cu pricina:

Succesiunea scenelor urmează cu fidelitate desfăşurarea evenimentelor din ‘Spovedanie la Tanacu’, iar al doilea roman şi filmul documentar – făcut de autoare – au fost folosite pentru informaţii de background şi psihologia personajelor”, declară Tatiana Niculescu Bran.

“Ce-mi lipseşte mie în film, poate, e ceea ce nu mi-a lipsit în piesa lui Andrei Şerban, dramatizare a ‘Spovedaniei la Tanacu’, anume ‘un dincolo’, o dimensiune spirituală”, spune Tatiana Niculescu Bran.

Dincolo de dealuri se apropie de o ecranizare a cărţii „Spovedanie la Tanacu”. Dar de ce nu este întru totul o ecranizare, explică pentru Cinemagia scriitoarea însăşi: „Personajele și locurile se numesc altfel, iar biografia personajelor nu e urmărită în detaliu. Replicile lor sunt, în mare, altele, păstrând sensul celor din “Spovedanie…” Scene pe care eu le-am reconstituit în carte din documente, mărturii şi interviuri, sunt refăcute în film în limbajul imaginii și cu privirea fină din spatele camerei, care îi e caracteristică lui Cristi Mungiu. Pe de alta parte, există detalii vizuale ori replici preluate ca atare. De pildă, când m-am dus să vorbesc cu doctorul de la Psihiatrie, el avea în cabinet – şi asta m-a amuzat la vremea respectivă, şi apare şi în piesa de teatru – o icoană de carton cu Maica Domnului, şi o reproducere, tot pe carton, a Monei Lisa. Regăsim decorul într-una dintre scenele filmului. Pe urmă, în carte dau detalii de interioare, chilia, curtea, biserica, paraclisul, care au fost folosite cu mare dibăcie în reconstituirea lumii personajelor din film. Dar de ce zic că e aproape o ecranizare? Fiindcă filmul urmează firul epic al cărţii, pas cu pas, dupa cum urmează şi principalele linii biografice ale personajelor; urmează scene pe care eu le-am presupus şi reconstituit în carte. Spune, în limbaj cinematografic, aceeaşi poveste…”

„Filmul urmează cartea, în sensul că este despre bune intenţii care duc la un rezultat dezastruos. Este o neînţelegere generală a celuilalt, care e diferit, şi rezultatul final este moartea cuiva”, concluzionează T. Niculescu Bran.

Multe cereri de ecranizare a cărţii „Spovedanie la Tanacu”

Modul în care a fost scris scenariul lui După dealuri a făcut-o pe scriitoare să accepte colaborarea cu Cristian Mungiu, anterior ea refuzând mai multe propuneri de aducere pe ecran a poveştii. Romanul „Spovedanie la Tanacu”, dramatizat de autoare, a devenit în 2007 piesa de teatru cu titlu omonim, în regia lui Andrei Şerban, şi în 2008, un film documentar – Cazul Tanacu – realizat de Tatiana Niculescu Bran, Ionuţ Teianu şi Mirel Bran. Se pare că primul care a avut intuiţia că această carte e un film a fost Andrei Şerban. După ce a citit cartea, i-a scris autoarei că ar vrea să facă pe baza romanului primul lui film, dar ulterior a optat pentru un spectacol de teatru.

Aproape în acelaşi timp, Lucian Pintilie a vrut să facă o ecranizare a cărții, dar Tatiana Niculescu Bran a declinat oferta, din cauza diferențelor de viziune asupra scenariului. Apoi Radu Gabrea a vrut să facă filmul, după care Corneliu Porumboiu a cochetat cu ideea.

Singurul regizor cu care scriitoarea spune că a colaborat foarte bine este Andrei Şerban, pentru că el a avut viziunea cea mai apropiată de adevăr. Aşa s-a născut piesa de teatru care a avut premiera la New York în 2007, cu titlul Deadly Confession, a fost apoi jucată la Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Paris şi Lodz, în Polonia. În 2011, Tatiana Niculescu Bran era contactată de Cristian Mungiu.

„Scenariul lui Cristian Mungiu mi-a plăcut imediat. Era bine scris, cu mult talent, urmărea firul epic din ‘Spovedanie la Tanacu’. Descurajasem tentative anterioare cu sentimentul că nu aveau nicio legătură cu ce scrisesem eu, cu versiunea faptelor la care ajunsesem după aproape trei ani de documentare”.

Cum a ajuns Mungiu sa faca filmul:

În 2007, la New York, Cristian Mungiu îşi promova filmul „4,3,2″, după succesul de la Cannes, unde filmul luase Palme d’Or.

Andrei Şerban l-a invitat la repetiţiile piesei de teatru ‘Spovedanie la Tanacu’. Tatiana Niculescu Bran se afla şi ea acolo, pentru că dramatizase textul cărţii şi juca propriul rol.

Aşa lua Cristian Mungiu contact cu povestea – altfel decât o citise toată lumea din ziare… Mungiu a asistat la una dintre repetiţii şi a vorbit cu Andrei Şerban despre caz, despre piesă, despre cum s-ar putea face film.

Regizorul şi scriitoarea s-au reîntâlnit în toamna lui 2011, când Cristian Mungiu se pregătea să depună scenariul la concursul organizat de CNC.

Articolul integral la Cinemagia

Nota mea, VR: Nimeni nu l-a intrebat niciodata pe parintele Daniel Corogeanu daca este de acord sa ii fie jucata drama, cu interpretari “artistice” anticrestine, pe scene de teatru sau in filme de prost gust. Nici Tatiana Niculescu Bran, nici Andrei Serban, nici Cristian Mungiu.

Cititi si: DOVADA PLAGIATULUI in Cazul Cristian Mungiu. Sesizare oficiala facuta Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN) si Centrului National al Cinematografiei (CNC). “Legenda activistului în inspecţie” din “Amintiri din epoca de aur” plagiata dupa “Povestiri din Bocsa” de Ioan Carmazan

“Deceptia Mungiu” (Le Point) merge mai departe: dupa ce a plagiat doua scenarii, Cristian Mungiu este premiat “dupa dealuri”, la Cannes, pentru scenariul bazat in totalitate pe cartile Tatianei Niculescu Bran si pe tragedia de la Tanacu

De ras daca n-ar fi de plans, pentru cinematografia “romaneasca”, cel putin. Mungiu, cel cu doua scenarii plagiate la activ, a fost premiat acum la Cannes pentru… scenariul filmului “Dupa dealuri”, scenariu care reproduce de fapt cartile Tatianei Niculescu Bran, “Spovedanie la Tanacu” si “Cartea Judecatorilor”. Dar impostura merge mai departe: stirea Mediafax nu o aminteste nicaieri pe autoarea cartilor si, de fapt, nici cartile 🙂 ! Inainte de premiera parca stiau, totusi, ceva, stiristii Mediafax:cărţile Tatiana Niculescu-Bran au inspirat scenariul peliculei”. Bravo, Cristian Mungiu! Ai copiat frumos! Mai ales ca e preluata tragedia unor oameni si rescrisa in nota anticrestina, cu calugarite lesbiene si o crima inventata. Scarbos, de-a dreptul. Adevarul despre Tanacu, aici.

Plagiatele (cunoscute) ale lui Mungiu, aici: DOVADA PLAGIATULUI in Cazul Cristian Mungiu. Sesizare oficiala facuta Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN) si Centrului National al Cinematografiei (CNC). “Legenda activistului în inspecţie” din “Amintiri din epoca de aur” plagiata dupa “Povestiri din Bocsa” de Ioan Carmazan

Mai bine citim si ce scrie Le Point despre “Deceptia Mungiu“: “Doua ore si jumatate pentru a ne bate la cap cu aceasta ideea [ca religia e proasta] e prea mult.”


Imnul lui Mungiu – Plagiati, Plagiati, Plagiati… de ZiaristiOnlineTV

FASCINANT: Episodul plagiat de Cristian Mungiu dupa Ioan Carmazan a fost regizat de Ioana Uricariu, fiica lui Eugen Uricariu, presedintele COPY RO, organizatie care lupta pentru drepturile autorilor si contra plagiatului. O epoca “de aur”

Afacerea plagiatelor lui Cristian Mungiu pare din ce in ce mai groteasca. Roncea.Ro a publicat pana acum doua articole intesate de dovezi:

Cristian Mungiu acuzat de plagiat si de regizorul Ioan Carmazan. Anticrestinism: “Dupa dealuri” este cel mai putin amuzant dintre filmele cu calugarite lesbiene si ex iubite psihopate – Hollywood Reporter. O fundatura – Paris Match

DOVADA PLAGIATULUI in Cazul Cristian Mungiu. Sesizarea oficiala a Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN) si a Centrului National al Cinematografiei (CNC). “Legenda activistului în inspecţie” din “Amintiri din epoca de aur” plagiata dupa “Povestiri din Bocsa” de Ioan Carmazan

Iata ca povestea nu se termina aici. Un cititor avizat ne atrage atentia asupra unui aspect si mai ridicol. Dar mai intai sa o prezentam pe Ioana Uricariu (foto sus si dreapta), care este regizoarea episodului “Legenda activistului in inspectie”, al carui scenariu a fost plagiat de Mungiu dupa regizorul Ioan Carmazan, profesor de regie film la Universitatea de arta Mediapro si membru al CNA si CNC:

“Ioana Uricaru povesteşte despre cum a influenţat-o fostul său coleg de generaţie în producţiile pe care le regizează. Cu filmul „Legenda activistului în inspecţie“, coordonat de Cristian Mungiu în proiectul „Amintiri din Epoca de Aur“, regizoarea Ioana Uricaru (39 de ani) a debutat în 2009”, scrie ziarul Adevarul intr-o articol promotional in care, insa, ii greseste numele “promovatei”. Corect: Uricariu.

Alte citate din articolul din Adevarul care poarta titlul “Mungiu m-a invatat cum se face un film” (Halal!):

“Regizoarea a debutat în 2009 cu filmul „Legenda activistului în inspecţie”, în proiectul „Amintiri din Epoca de Aur”, coordonat de Cristian Mungiu, fostul său coleg de generaţie.  „Am învăţat foarte multe de la Cristian Mungiu – să scrii un scenariu, ce înseamnă să faci film, cum se «simte» un film”, mărturiseşte Ioana.

De 10 ani, ea trăieşte la Los Angeles, unde a obţinut un master în producţie de film, la prestigioasa University of Southern California, cotată drept cea mai bună şcoală de film din Statele Unite.

Ioana Uricaru a fost selecţionată la rezidenţa Cinefondation, un program al Festivalului de la Cannes pentru tineri regizori, şi a fost voluntar în campania electorală a lui Barack Obama. Tătăl ei este scriitorul Eugen Uricaru, Ioana fiind influenţă de faptul că a crescut într-o casă plină de cărţi, unde se vorbea şi despre filme.”

Am incheiat promovarea :).

Interesant, nu? De ce? Pentru ca, asa cum ne informeaza la obiect un cititor, caruia ii multumim pe aceasta cale, poate si mai “interesant este faptul ca episodul cu tiribomba, cel bazat pe scenariul plagiat dupa nuvela lui Carmazan, a fost regizat de IOANA URICARIU. IOANA URICARIU, fiica prozatorului EUGEN URICARIU.

Eugen Uricariu, fost informator al Securitatii ce a fost deconspirat de Doina Cornea, este in prezent presedinte la COPY RO. Printre altele COPY RO este chemat sa vegheze la protejarea scriitorilor impotriva plagiatorilor.”

Iar de la Alexandru Petria aflam ca la COPYRO – Societatea de Gestiune Colectiva a Drepturilor de Autor, locul de munca al lui Eugen Uricariu, conform unui control al ORDA – Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, sunt Nereguli grave!

“Ioana, fiica scriitorului Eugen Uricariu, a crescut într-un mediu literar. A văzut de mică artişti şi a învăţat să separe celofanul de adevăr.”, se scrie intr-o revista de femei. Problema e ca a ramas cu celofanul in mana.

Foto: Adevarul si COPYRO

DOVADA PLAGIATULUI in Cazul Cristian Mungiu. Sesizare oficiala facuta Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN) si Centrului National al Cinematografiei (CNC). “Legenda activistului în inspecţie” din “Amintiri din epoca de aur” plagiata dupa “Povestiri din Bocsa” de Ioan Carmazan

Catre: Conducerea Uniunii Cineastilor din Romania

Consiliul de Administratie al Centrului National al Cinematografiei

Re: Cazurile de Frauda si Plagiat ale lui Cristian Mungiu

FRÁUDĂ, fraude, s. f. Înșelăciune, act de rea-credință săvârșit de cineva, de obicei pentru a realiza un profit material de pe urma drepturilor altuia; hoție. ♦ Sumă sustrasă prin înșelăciune, prin defraudare. [Pr.: fra-u-] – Din fr. fraude, lat. fraus, fraudis.
Sursa: DEX ’98 (1998)

PLAGIÁT, plagiate, s. n. Acțiunea de a plagia; plagiere. ♦ (Concr.) Operă literară, artistică sau științifică a altcuiva, însușită (integral sau parțial) și prezentată drept creație personală. [Pr.: -gi-at] – Din fr. plagiat.
Sursa: DEX ’98 (1998)

In anul 2007, filmul “4 luni, 3 saptamani si 2 zile” scris si regizat de Cristian Mungiu primea, dupa cum stiti, premiul Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes. Cu toate acestea, filmul lui Mungiu nu a fost nominalizat pentru Globul de Aur conferit de Academia Americana de Film, nu a fost inclus nici printre filmele nominalizate la premiile BAFTA, ale Academiei Britanice de Film si Televiziune, pentru film in alta limba decat engleza si nu a fost nominalizat nici pentru Leul de Aur al Festivalul de Film de la Venetia. Luata de propriul val creat in urma succesului de conjuctura de la Cannes, presa din Romania nu a luat in seama o acuza grava: filmul lui Cristian Mungiu a fost plagiat dupa scenariul scriitorului Dan Mihu, “Sa iubesti si sa tragi apa”, prezentat – culmea! – cu un an inainte, la un concurs HBO din al carui juriu facea partea chiar Mungiu. Atasam mai jos cele doua scrisori edificatoare, catre public si catre Cristian Mungiu, ale dlui Dan Mihu (Anexa 4).

Din pacate, nu numai presa nu a aprofundat acest caz de frauda ci nici comunitatea din care faceti partea Dvs, a cineastilor din Romania. Aceasta i-a permis lui Cristian Mungiu sa mearga mai departe pe calea plagiatului cand a solicitat de la Centrul National al Cinematografiei finantare pentru o productie de grup, intitulata “Amintiri din epoca de aur”, “un film de lungmetraj” care, conform afisului, prezentarilor promotionale si propriilor afirmatii, este “un film scris de Cristian Mungiu si regizat de Ioana Uricaru, Hanno Hoefer, Razvan Marculescu, Contantin Popescu si Cristian Mungiu”. (Anexa 3). Aici se deschid doua probleme:

1. Suspiciunea de frauda materiala: dubla finantare.

Conform unor informatii din cadrul CNC, filmul “Amintiri din epoca de aur”, in realitate nu un lung-metraj, dupa cum afirma Cristian Mungiu, ci un lung-colaj, realizat din mai multe episoade independente regizate de alti colaboratori, a primit finantare atat ca “lungmetraj” dar, in acelasi, timp, cateva dintre episoadele lui au beneficiat la randul lor de finantare tot de la CNC, separat, inainte de a se realiza “lungmetrajul”. Va rugam sa cercetati acest caz si sa edificati publicul si organele abilitate.

2. Frauda intelectuala, etica si morala: vinovatia de plagiat, pe care o dovedim aici.

In prima parte a “lungmetrajului” numit, intitulata “Tovarasi, frumoasă e viata!”, se gaseste episodul “Legenda activistului în inspecţie” al carui sinopsis suna asa: “Un activist de la centru porneşte să inspecteze traseul vizitei de lucru care urmează să aibă loc în ziua următoare şi insistă ca ordinele să-i fie respectate întocmai. Absurdul e la el acasă, iar totul devine grotesc atunci când autorităţile locale se văd blocate toată noaptea în laţurile de la bâlci şi se învârt până în zori.” In realitate, episodul, centrat pe scena caruselului, este furat/plagiat la virgula, daca putem spune asa, din cartea regizorului Ioan Carmazan, “Povestiri din Bocsa”, publicata in 1983 la Editura Facla si republicata dupa 1990 la Editura Tim Resita (foto). Intr-o declaratie publicata ieri, 21.05.2012, regizorul Ioan Carmazan, profesor de regie film la Universitatea de arta Mediapro si membru al CNA, a reiterat aceasta acuzatie (Vedeti: Cristian Mungiu acuzat de plagiat si de regizorul Ioan Carmazan. Anticrestinism: “Dupa dealuri” este cel mai putin amuzant dintre filmele cu calugarite lesbiene si ex iubite psihopate – Hollywood Reporter. O fundatura – Paris Match). Publicam mai jos extrasul din cartea de povestiri a regizorului Ioan Carmazan (Anexa 1) si furnizam episodul in cauza spre vizionare si comparatie (Anexa 2). Nu exista nici un dubiu: scenariul este furat.

Ce solicitam:

1. Sa luati masurile care se impun: analizarea si judecarea cazului.

2. Sa retrageti toate finantarile obtinute de catre Cristian Mungiu prin intermediul unor fraude intelectuale.

Respectiv: prin Hotărârea nr. 260/30.11.2011 a Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei, Cristian Mungiu primeste sprijin financiar nerambursabil suma totala de 1.630.996 lei (aproximativ 400.000 de euro) “pentru calitatea artistică” si “succesul de public” rezultate prin doua fraude: “a filmului ,,4 luni, 3 saptamani si 2 zile’’” si “pentru succes de public a (sic) filmelor ,,4 luni, 3 saptamani si 2 zile’’.’’ ,,Amintiri din Epoca de Aur 1 – Tovarasi, frumoasă e viata!’’ + Amintiri din Epoca de Aur 2 – Dragostea în timpul liber’’ producător SC Mobra Film SRL, regia Cristian Mungiu, sprijin ce ii revine producătorului si regizorului filmelor”. (Observati cum frauda intelectuala se extinde intr-un document oficial: “Amintiri din epoca de aur” are in realitate cinci regizori, nu unul singur – Sursa: https://www.cncinema.abt.ro/Files/Documents/fls-1302.pdf)

Dl Cristian Mungiu, aflat zilele acestea la Cannes, afirma ca “nu intelege de ce se construieste o catedrala ortodoxa intr-o tara saraca care n-are decat 5000 de scoli si mai putin de 500 de spitale” (interviu THR).

Nici noi nu intelegem de ce trebuie sa primeasca dl Mungiu fonduri nerambursabile de sute de mii de euro, din buzunarul acelorasi romani saraci, in baza unor fraude de cea mai joasa speta.

Asteptam un raspuns care tine de deontologia si demnitatea profesiei Dvs.

Cu deosebit respect,

Victor Roncea

Asociatia Civic Media

www.civicmedia.ro

Iata Dovezile:

Anexa 1: Extrasul din cartea lui Ioan Carmazan “Povestiri din Bocsa” (Editura Facla, 1983 / Editura Tim Resita)

“Povestea lui Vili Tuscan”

(…) Si Pătru a inceput domol sa povesteasca:
– Stiti ca Ina pe vremuri umbla cu ringhispilul (caruselul) din sat in sat. Ajutor il avea pe Moise, se zice ca ar fi fost copilul ei din flori, dar nimeni nu stia precis. Ea cu Moise aveau cocia mare cu doi cai si cu asta umblau prin sate. Acu’, intr-o iarna, cam pe la vremea Craciunului, nimeresc intr-un sat pe langa Bozovici. Se duce Ina la primarie sa-i semneze primarul ordinul sa instaleze ringhispilul. Ala nici nu vroia sa auda. Se roaga Ina. Primarul, nimic si nimic. Ii spune sa vina maine ca pana maine are treaba pana peste cap.

Vine Ina a doua zi si cand colo la primarie era un chef mare. Acu’ Ina, daca vede ca e petrecere se duce si cumpara o damigeana de rachie, niste carnati ca, deh, era femeie umblata, si intra si ea. De cum o vad cu damigeana si carnati se schimba povestea. O invita pe Ina sa bea cu ei, ca Ina era si ea cam betiva. Se incinge chef mare. Si la un moment dat Ina scoate hartia de aprobare sa i-o semneze careva. Primarul, se cam imbatase; ii spune “Uite ce-i, eu ti-o semnez dar te duci, montezi ringhispilul si vii sa ne iei si pe noi, noi ne urcam primii, noi si cu tine!” Bun, zice Ina. Gata, s-a facut!

Pleaca Ina fericita. Cand ajunge la cocie, Moise se imbatase de suparare si dormea dus. Ce sa faca femeia: se apuca noaptea si monteaza singura ringhispilul. Dupa vreo doua ceasuri de munca, fiindca, ce crezi, era lucru greu mai ales pentru o femeie, termina Ina treaba si asa, murdara si transpirata, hop inapoi la primarie. Cand a intrat ea, aia se imbatasera asa de tare ca dormeau cu totii. Si atunci Ina n-a mai vrut sa-i scoale.

S-a asezat intr-un colt, a luat cativa carnati ca i se facuse foame si catva tuica. Tacuta, manca si bea. Numa’ ce se trezeste primarul si-o vede. Da cu tine ce-i aici? Nu o mai tinea minte. Pai sa vedeti, ii spuse Ina repede totul, ca se speriase ca nu-i mai da autorizatia. Primarul incepe sa rada. Bea cu Ina cativa deti si se imbata la loc. Acu’ i se infierbanta sangele si zice: “Gata, l-ai montat?” Da, zice Ina. Si numai ce mi ti-i scoala primarul pe toti si hai la ringhispil, sa ne dam in lanturi. Au strambat unii din nas, s-au sculat cu chiu cu vai dar primarul nimic, ca imediat toti pana la unul sa porneasca.

Ajung, se urca in ringhispil. Ina, deh saraca, se urca si ea ca primarul io zis “Fara tine eu nu ma urc”. Ce sa faca femeia? Bun, sunt toti urcati dar cine sa dea drumul la motor? Se duce Ina si-l scoala pe Moise, care era beat mort. Ii toarna o vadra de apa-n cap si-l trezeste. Ina se urca si-i spune sa porneasca ringhispilul. Da drumul Moise la tiribomba si se duce sa se culce la loc.

Dupa un timp, unuia i se face rau. Primarul tipa la Ina sa opreasca. Ina tipa dupa Moise, dar Moise doarme tun. Incep cu totii sa tipe, dar ala parca murise. De la un timp, de invarteala, primarului i s-a facut rau si a inceput sa vomite. Cu totii tipau la Ina dar ea ce sa faca?! Ea stiuse ca umpluse rezervorul de benzina si stia ca acum tiribomba nu se mai opreste decat cand s-o termina benzina. Unii varsau, altii lesinau. Ina, de suparare, a inceput sa cante. Si vezi, asa s-au invartit pana dimineata in tiribomba.

Dimineata cand s-a trezit Moise si a iesit de sub paie a vazut ringhispilul ca se invarte. La inceput a crezut ca viseaza dar pana la urma s-a dus si l-a oprit. Cei din lanturi erau pe jumatate morti. Numai Ina adormise bine in scaun. Cand a sculat-o Moise a inceput sa-si smulga parul din cap. Si vezi, de atunci, din ziua aia i-au confiscat si ringhispilul si i-au luat si autorizatia.” (Pag 85-87)

Anexa 2: Episodul “Legenda activistului în inspecţie” din filmul ,,Amintiri din Epoca de Aur 1 – Tovarasi, frumoasă e viata!’’

Anexa 3: Cristian Mungiu: Un prozator care face filme de mihaifulger

(interviu inclus în volumul „Noul val” în cinematografia românească, Grup Editorial ART, Bucureşti,2006)

“(…) Al doilea tău lungmetraj (de fapt prima parte dintr-un proiect colectiv) a obţinut o subvenţie de la CNC, sub numele Amintiri din Epoca de Aur. Despre ce amintiri este vorba? Se va alinia filmul trendului nostalgic, prezent nu doar în cinematografia, ci şi în literatura noastră recentă?

În bună măsură, atmosfera e nostalgică, dar nu ştiu dacă e un trend. Nostalgia e, de fapt, pentru tinereţea noastră, cea de care ne face plăcere să ne amintim. Copii fiind, noi nu am experimentat pe pielea noastră ororile comunismului, fiind martori şi cobai, ca generaţie de „decreţei”, doar la neajunsuri minore, ca învăţatul la bateria auto sau defilatul de 23 August. Dar comunismul târziu avea un fel de derizoriu al lui, nimeni nu se mai lua în serios. Ca orice perioadă de restricţii, el a generat în noi mai multe lucruri demne de povestit decât orice perioadă de bunăstare.

De ce îţi scrii singur scenariile?

Le scriu singur pentru că nu mi s-a întâmplat să întâlnesc pe cineva cu care să le scriu sau care să le scrie în locul meu. Eu nu sunt doar regizor, pentru mine, povestea e esenţială şi felul în care aleg să o spun contează în cea mai mare măsură. Şi, din păcate, nu există o şcoală românească de scenaristică, care să formeze oameni pe care să te poţi baza, iar nivelul multor scenarii româneşti, chiar dintre cele care ajung să primească finanţare, e adesea penibil.

Scenariile tale dovedesc reale calităţi literare. Te-ai gândit vreodată la o carieră de prozator?

Mă consider un fel de prozator care face filme. Sunt foarte multe lucruri pe care am să le povestesc, dar care nu sunt potrivite pentru film, şi, ca atare, le voi povesti în scris la un moment dat. Scrisul are pentru mine un mare avantaj. E locul în care îmi stăpânesc cel mai bine mijloacele şi în care rezultatul nu depinde de nimeni altcineva. De multe ori, mă gândesc că, într-o bună zi, voi ajunge numai să scriu, dar sper ca până atunci să mai fac nişte filme. (…)”

Pentru alte afirmatii privind paternitatea asumata a scenariului vedeti si site-ul productiei: www.amintiridinepocadeaur.ro

Anexa 4. Cazul Dan Mihu

Să iubeşti şi să tragi apa

Cîştigător lung metraj HBO

Motivaţia juriului: Un scenariu care nu pierde timpul, original prin subiectul ales, frust, fără a fi melodramatic şi modern ca demers prin felul în care-şi conţine tensiunea interioară.

Autor, Dan Mihu, membru al Uniunii Scriitorilor din 1997

Buna ziua,

Acesta este un mail colectiv, de aceea, celor care nu ma cunosc le spun ca numele meu este Dan Mihu, sunt jurnalist si scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (din 1997). Incepand din 1992 am publicat o serie de piese de teatru, lucrari de proza si scenarii de film, am luat mai multe premii literare la concursuri nationale si o simpla cautare pe Google ar trebuie sa va spuna restul istoriei mele.

Stiu ca pare greu de crezut, acum ca dl Mungiu este eroul zilei, insa sustin ca domnia sa a preluat exact tema propriului meu scenariu, premiat chiar de domnia-sa in vara anului trecut la concursul de scenarii originale HBO 2006.

Contand pe o reactie rece din partea dumneavoastra, va prezint direct faptele:

– anul trecut in aprilie, trimiteam la concursul HBO scenariul “Sa iubesti si sa tragi apa”, drama unei femei simple, care face un avort ilegal, in ultimii ani ai comunismului si este silita sa scape cumva de avortonul ei, expus in mod brutal si socant

– in juriul concursului de anul trecut se afla si dl Mungiu

– in luna mai eram declarat finalist cu sus-numitul scenariu

– in iunie, la TIFF, primeam premiul pentru lungmetraj; motivatia juriului: “Un scenariu care nu pierde timpul, original prin subiectul ales, frust, fără a fi melodramatic şi modern ca demers prin felul în care-şi conţine tensiunea interioară.”

– in mai anul acesta, dl Mungiu ia la Cannes un Palme d’Or cu “4 luni…”; conform presei internationale, filmul sau trateaza aceeasi tema a avorturilor ilegale si prezinta imagini socante cu un avorton in baie

– in cadrul ceremoniei de premiere dl Mungiu declara franc ca “acum un an nici nu visam la acest proiect.” Mai exact, intr-un interviu acordat Evenimentului zilei sustinea ca a terminat versiunea finala in luna iulie, asta dupa ce (conform Re:Publik), scrierea integrala a scenariului a durat sub doua luni

Pentru comparatie, scenariul meu, premiat (si) de dl Mungiu, poate fi descarcat liber de la adresa https://editura.liternet.ro/carte/222/Dan-Mihu/Sa-iubesti-si-sa-tragi-apa.html , impreuna cu un scurt comentariu al unui alt membru al jurului, dl Cretulescu. Dupa ce veti citi premisa scenariului, va rog sa rememorati cate scenarii sau carti pe aceasta tema ati citit in ultimii 10 ani?

Nu incerc sa confisc subiectul avorturilor ceausiste, dar:

– dezaprob faptul ca dl Mungiu s-a prevalat de pozitia sa in juriu pentru a cauta idei proaspete apte de a fi rescrise ulterior de domnia sa

– sunt uluit de viteza neobisnuita (remarcata si de el insusi) cu care a rescris un scenariu pe exact aceeasi tema, l-a finantat, l-a filmat, l-a montat si l-a prezentat in premiera la Cannes

– mi se pare total nedrept faptul ca a fortat (pe ascuns) finalizarea propriei sale productii, intuind probabil faptul ca noi ne vom confrunta cu greutati in gasirea finantatorilor/producatorilor – atitudinea sa mi se pare cel putin neloiala

Culmea cinismului este ca juriul punctase tocmai originalitatea temei si partitura tragica a principalului rol feminin. De acum, adio originalitate… Cine isi imagineaza ca anul viitor la Cannes va fi selectat un al doilea film despre avorturi ceausiste e cel putin naiv.

Ma bucur ca in acest an HBO Romania a renuntat la serviciile domniei sale in calitate de jurat. Din punctul meu de vedere, prestatia sa a fost de-a dreptul descalificanta si sper ca abuzul lui sa aiba drept consecinta macar evitarea invitarii domniei sale in alte jurii viitoare.

Asteptand o atitudine obiectiva din partea dumneavoastra, nu pot decat sa deplang faptul ca anul acesta a castigat Palme d’Or-ul un film ce si-a obtinut finantarea prin scandal si tema prin furt, fiind prezentat pe furis direct la Cannes, in speranta ca invingatorilor li se iarta totul.

Al dumneavoastra,

Dan Mihu

PS: Sunt constient ca prin aceasta contestatie spun adio participarii la alte concursuri similare in tara, dar sper ca viitorii competitori sa se bucure de un tratament mai cinstit decat cel de care am avut eu parte.

Iată şi mailul trimis de Dan Mihu lui Cristian Mungiu:

Domnule Mungiu,

Legat de luarea mea de pozitie, tin sa va fac cunoscut ca NU va acuz de plagiat. Nimic mai fals. Observ insa faptul ca, daca n-ati fi fost in juriul HBO de anul trecut, nu ati fi scris acum un scenariu socant pe tema avorturilor din Romania ceausista. pentru ca “acum un an nici nu va gandeati la acest proiect”. Iar eu as fi facut propriul meu film pe aceasta tema inaintea dumneavoastra. Si asa ar fi fost normal, pentru ca – intre noi doi – eu am scris (asa cum m-am priceput) primul pe aceasta idee. Care nu e nici Revolutia Romana, nici caderea turnurilor gemene, nici alt eveniment public.

Acum nu pot decat sa astept urmatoarea sesiune de finantare de la CNC (de fapt, sincer, n-o mai astept pentru ca maine dimineata cred ca voi fi anuntat ca nu mai avem nici co-producatori). Prezenta unui regizor in juriu ne-ar fi indreptatit pe noi scenaristii sa visam ca sunteti acolo pentru a cauta un scenariu pe o idee care sa vi se potriveasca. Nu tineam cu tot dinadinsul sa facem un film impreuna. M-as fi multumit insa cu un simplu mail amical in care sa-mi spuneti ca veti scrie pe tema asta. Astfel avertizat, sa zicem ca ar fi fost o competitie corecta. Faptul ca ati facut filmul pe ascuns si l-ati dus direct la Cannes, nu mi-a lasat nicio alta optiune de reactie.

Socul a fost prea mare…

Iar deziluzia a fost totala. Nu ma asteptam la un astfel de gest de la un regizor tanar, aflat la al doilea sau lung-metraj. Credeam ca ideile incep sa se “imprumute” mai incolo, cand ai cam spus ce aveai de spus si incepi sa te uiti prin ograda vecinilor.

Acum astept filmul.

Pastrand aceeasi atitudine decenta Dan Mihu isi exprima dezamagirea ca reactia sa a fost interpretata tendentios.

O ultima precizare

” Eu am prezentat faptele cat am putut de rece. Sunt dezamagit ca reactia mea a fost interpretatat tendentios si expusa brutal si inexact drept o acuzatie de plagiat. In luarea mea de pozitie nu m-am lansat in injurii si am incercat sa verific si sa ras-verific tot. Amavut la dispozitie un intreval de timp foarte scurt. Va rog sa rememorati singuri cand ati aflat dumneavoastra despre subiectul filmului sau. Cam tot atunci am aflat si eu. La cateva zile dupa prezentarea la Cannes.

Cei interesati sa judece la rece aceasta situatie o vor face. Pe ceilalti nu am cum sa-i conving de nimic. Raman insa la opinia mea ca daca nu participam la concurs, probabil ca dl Mungiu nu si-ar fi scris inca scenariul (“acum un an nici nu visam la acest proiect”). Deasemenea, poate ca nu-l scria daca nu era in juriul care l-a citit si premiat.

Sunt sigur ca filmul e o capodopera, a obtinut totusi un Palme d’Or. Spun doar ca l-ar fi putut obtine altfel. I-a fost probabil teama sa iasa al doilea cu un film despre avorturi, dupa filmul nostru. Chiar daca ar fi fost mai bun. E o teama fireasca. Dar asta nu-l scuza.

Singurul lucru care ma dezamageste este atitudinea unei bune parti a publicului si chiar a unor critici si scriitori. Atata vreme cat genul asta de practici sunt socotite normale, nu vom lua la Cannes niciunpremiu pentru scenariu original. Pentru ca nu vom avea niciodata scenaristi, ci doar regizori plecati la shopping de idei si capabili sa rescrie in mod adecvat orice tema li se potriveste.

Dan Mihu

Sursa: Civic Media

Imnul lui Mungiu – Plagiati, Plagiati, Plagiati… de ZiaristiOnlineTV

NU RATATI AZI la Roncea.Ro: Dovada plagiatului lui Mungiu prezentata Centrului National al Cinematografiei (CNC) si Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN). Unde duce patologia anticrestinismului de Dupa dealuri – Inside Movies

Dincolo de dealuri ne spune că frica de homosexualitate a creştinilor reprezintă o formă incoştientă de violenţă” (!?), scrie un personaj asemenea lui Mungiu in Inside Movies. Detalii aici: Nimic despre Cristian Mungiu, creştini şi homosexuali

In rest, nu ratati azi: Dovada plagiatului lui Mungiu prezentata Centrului National al Cinematografiei si Uniunii Cineastilor din Romania. Si, bineinteles, cititorilor Roncea.Ro.

Vedeti si: Cristian Mungiu acuzat de plagiat si de regizorul Ioan Carmazan. Anticrestinism: “Dupa dealuri” este cel mai putin amuzant dintre filmele cu calugarite lesbiene si ex iubite psihopate – Hollywood Reporter. O fundatura – Paris Match

Cristian Mungiu acuzat de plagiat si de regizorul Ioan Carmazan. Anticrestinism: “Dupa dealuri” este cel mai putin amuzant dintre filmele cu calugarite lesbiene si ex iubite psihopate – Hollywood Reporter. O fundatura – Paris Match


“‘După dealuri’ este cel mai puţin amuzant dintre filmele cu călugăriţe lesbiene şi foste iubite psihopate.”The Hollywood Reporter via Mediafax

“Filmul lui Mungiu, “Dupa dealuri”, primul film huiduit la Festivalul de la Cannes de anul acesta” – titra presa online de sambata consemnand faptul ca mai multi ziaristi si spectatori au huiduit si fluierat la premiera lui Mungiu. Intre timp, titlul in cauza a fost eliminat de pe net, fiind inlocuit cu mai ternul “Filmul lui Mungiu, “După dealuri”, fluierat şi aplaudat la Cannes, susţine o publicaţie franceză”, facandu-se trimitere la L’Express (foto sus).

Inainte de a analiza aceasta noua “creatie” a lui Cristian Mungiu, in care anticrestinismul visceral al familiei Mungiu este impachetat in poleiala senzationalismului ieftin obtinut prin introducerea homosexualismului feminin intr-o manastire, condimentat cu celebrul caz al exorcismului de la Tanacu, este, insa, necesara o retrospectiva asupra personajului.

Regizorul-vedeta are grave carente de profesionalism, fiind deja acuzat in doua cazuri de plagiat de catre doi reputati scenaristi si regizori. Pe langa istoria mai veche expusa de scriitorul Dan Mihu imediat dupa aparitia pe piata a filmului “4-3-2” (foto), se mai adauga astazi si cea a cunoscutului regizor Ioan Carmazan, profesor de regie film la Universitatea de arta Mediapro si membru al CNA si CNC. Ioan Carmazan il acuza in premiera pe Cristian Mungiu, prin intermediul site-ului Roncea.Ro, ca i-a plagiat cu nerusinare una dintre povestirile sale, publicata inca din 1983 in volumul “Povestiri din Bocsa” si transpusa de Mungiu in filmul de grup “Amintiri din epoca de aur”,  pe care acesta nu uita sa mentioneze ca este “Un film scris de Cristian Mungiu”. Pe deasupra, printre toate aceste decaderi de la etica si morala se iteste o afacere de frauda la Centrul National al Cinematografiei-CNC realizata prin intermediul “Amintirilor”.

Intr-o declaratie facuta ieri pentru Roncea.Ro, profesorul Ioan Carmazan a subliniat ca trebuie lamurit o data pentru totdeauna mitul acesta al “geniului” Mungiu, intemeiat pe plagiat, conjuctura si frauda. Amintind de cazul lui Dan Mihu, care, dupa ce a prezentat scenariul sau – Să iubeşti şi să tragi apa – unui juriu HBO din care facea parte Mungiu, s-a trezit anul urmator ca povestea i-a fost copiata grosier in filmul “4-3-4”, regizorul Ioan Carmazan ne-a prezentat si cazul sau. Concret, fragmentul principal din “Povestea lui Vili Tuscan”, una dintre povestirile sale din Bocsa, publicate in urma cu 29 de ani la Editura Facla, despre un carusel si mai multe personaje, a fost reprodus intocmai in filmul de grup semnat de Mungiu “Amintiri din epoca de aur” (vezi foto dreapta si dr jos). Regizorul il someaza pe Mungiu sa ia nota oficial de aceasta acuzatie. Consultand volumul ni s-a confirmat intrutotul afirmatia respectatului regizor. Ioan Carmazan nu exclude actionarea lui Mungiu in judecata urmand ca suma solicitata ca prejudiciu moral si material sa fie donata unui camin de copii si unui azil de batrani ale Bisericii Ortodoxe Romane. De remarcat ca Mungiu s-a aflat in proces si cu muzicianul Cornel Constantiniu, care l-a acuzat ca a furat muzica din “4-3-2”.

Mai mult, conform unor surse din lumea cinematografiei se pare ca nivelul de infractor al lui Mungiu nu se restrange la plagiat si coloane sonore subtilizate, existand suspiciuni solide ca filmul “Amintiri din epoca de aur” a fost dublu-finantat, comitandu-se o frauda care poate fi dezvaluita prin cel mai banal control al unor procurori avizati. Practic, Mungiu a obtinut finantare de la Centrul National al Cinematografiei pentru intregul film de grup format din patru episoade in timp ce alti doi regizori beneficiasera deja de finantare de la stat pentru doua dintre episoade. Afacerea necesita interventia organelor abilitate.

“Nu pot decat sa deplang faptul ca anul acesta a castigat Palme d’Or-ul un film ce si-a obtinut finantarea prin scandal si tema prin furt, fiind prezentat pe furis direct la Cannes, in speranta ca invingatorilor li se iarta totul. Sunt constient ca prin aceasta contestatie spun adio participarii la alte concursuri similare in tara, dar sper ca viitorii competitori sa se bucure de un tratament mai cinstit decat cel de care am avut eu parte.”, scria Dan Mihu in scrisoarea sa deschisa despre Cazul Mungiu.

Pentru a intelege mai bine profilul celui incriminat de plagiat si suspectat acum de infractiuni si mai grave este necesara o vedere de ansamblu asupra mediului sau de formare.

Cristian Mungiu este fratele mai mic al Alinei Tatiana Mungiu, actuala sefa SAR si fosta activista UASCR (ca sefa a Asociatiei Studentilor Comunisti pe UMF Iasi si redactor-sef la „Opinia Studenteasca“, ziarul Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti din Romania – UASCR, patronat de CC al UTC), casatorita de forma cu Andrei Pippidi, cunoscut drept homosexual in cercurile istoricilor de la Iasi, suspectat in aceleasi cercuri ca agent dublu al Securitatii si, respectiv, al unui alt serviciu secret strain. Tatal lor, Ostin Mungiu, in perioada comunista ocupa la UMF Iasi postul de sef al Biroului organizatiei de baza a PCR si, conform marturiilor locale, era insarcinat cu supravegherea studentilor straini, pe modelul Mona Musca. Familia lor este originara din Balti.

Alina Tatiana Mungiu a fost prima din familie care a indraznit sa se faca remarcata si dupa 1989 printr-o pronuntata aversiune fata de crestinism, in special fata de ortodoxie, ura exprimata prin piesa “Evanghelistii”, jucata pentru prima oara in Ungaria si beneficiara premiul UNITER pentru “cea mai bună piesă românească a anului 1992”. Piesa a fost pusa in scena si la noi, in decembrie 2005, la Ateneul Tatarasi din Iasi, in regia unui oarecare Benoit Vitse. Conform marturiilor autoarei, piesa a fost conceputa in 1988, deci in plin elen comunist creator.

Scriitorul Radu Negrescu – Sutu, fost detinut politic ca urmare a semnarii Apelului Goma din 1977, compara piesa “Evanghelistii” cu practicile macabre ale tortionarilor din cadrul “Experimentului Pitesti”. Iata cum descrie el desfasurarea actiunii “artistice” a Mungiei de pe scena Ateneului Tatarasi: “Fecioara Maria apare goala pe scena, in chip de tarfa, iar evanghelistul Ioan, prezentat ca un homosexual potential, isi tot expune fesele dezgolite publicului. Dar toate acestea s’au vazut si la Pitesti. Nici relatia dintre Maria Magdalena, personificata in piesa de curtezana Elena (preoteasa-prostituata, ibovnica lui Cherintos), si Domnul Iisus, nu este noua. Aceasta culmineaza cu sugerarea unei felatiuni, urmata de comentarii de genul: “- Ai simtit natura divina din madularul lui dumnezeiesc?”, sau “- Dimpotriva… e un amant cu totul incapabil…”

Vulgaritatea erotica ostentativ afisata tradeaza cu siguranta frustrarile doamnei Mungiu in acest domeniu, dar acest lucru nu priveste pe nimeni decat pe domnia sa. Fiecare are viata sexuala pe care o poate avea sau pe care si-o doreste. A face insa din Sfanta Evanghelie un spectacol cvasipornografic, prin desacralizarea Domnului Iisus pentru a sacraliza vulgaritatea, este oare o dovada de curaj din partea autoarei acestei nedemne “opere de arta” teatrala?… Spre deosebire de atitudinea antievreiasca sau antimusulmana, cea anticrestina nu prezinta astazi niciun risc, permitand frustratei autoare o gama cat mai larga de blasfemii, inspirate de cele proferate de tortionarii din puscariile comuniste”, consemna dupa premiera de la Iasi Radu Negrescu – Sutu.

Piesa a fost considerata de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist drept o blasfemie si “o jignire adusa Bisericii Ortodoxe Romane”. “Este o blasfemie la viata si la credinta noastra”, a afirmat la vremea respectiva si Arhiepiscopul Ioan Robu al Bisericii Catolice din Romania.

Textul blasfemiator al Alinei Mungiu l-ar fi interesat si pe Andrei Serban, acelasi regizor care a montat piesa despre Cazul Tanacu, preluata si de Cristian Mungiu ca tema pentru noul sau film, “Dupa dealuri”, ambele interpretari “artistice” ale unei drame reale fiind inspirate dupa cele doua carti ale fostei jurnaliste BBC Tatiana Niculescu Bran, “Spovedanie la Tanacu” si “Cartea Judecatorilor” (aparute la Humanitas, la fel ca si mai recentul atac la Biserica Ortodoxa Romana al aceleiasi autoarea, “Noptile Patriarhului”). Intr-o paranteza deschisa este de notat si faptul ca Tatiana Niculescu este sotia lui Mirel Bran, corespondent pentru Le Monde, la randul lui un anticrestin convins, observat ca atare si in timpul campaniei pentru salvarea icoanelor din scoli, fiind un critic constant al Bisericii Ortodoxe Romane si un sustinator al propagandei homosexuale stradale. Cu toate acestea, in contrast cu modul “hitru” in care este prezentat regretatul Patriarh Teoctist si IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, in cartea sotiei sale, “Noptile Patriarhului”, Mirel Bran considera ca actualul Patriarh Daniel este “un modernist, reformator, ecumenist si european”.

De observat ca atat Cristian Mungiu cat si Andrei Serban au ignorat – chiar cu acceptul tacit al Patriarhiei, din cate se pare – drepturile la propria imagine, viata si credinta ale parintelui Daniel Corogeanu de la Tanacu, inchis pe nedrept pentru moartea Irinei Cornici si intre timp eliberat din inchisoare. Scenele relevate de Mediafax despre atmosfera de la repetitii denota si o alta fateta a realizatorilor unui spectacolul dintr-o drama reala, care implica persoane neconsultate: “Unii actori spuneau «nişte oameni suferă şi noi mergem să ne plimbăm pe Broadway». Ne-am dat seama atunci că nu trebuie să ne luăm prea mult în serios. Distanţa s-a produs când am putut să râdem de cazul acesta”, a mărturisit regizorul Andrei Serban, citat de Mediafax. “Totodată, Tatiana Niculescu-Bran apreciază că momentul cel mai amuzant a fost când Andrei Şerban le-a cerut actorilor să joace piesa pentru trei culturi diferite, din Somalia, Japonia şi Mongolia.”, mai noteaza Mediafax din amuzamentul de la repetitii, facut pe seama mortii unei tinere si incarcerarii altor maicute si a preotului Daniel.

Nu stim cum a fost atmosfera la filmarile lui Cristian Mungiu dar, in tot cazul, anticrestinismul sau nativ, am putea spune, a fost remarcat deja de presa straina. “Regizorul este mai interesat în demonstrarea metodică a potenţialului distructiv al credinţei rigide decât de legătura fragilă dintre cele două femei şi, deşi acest unghi ambiţios este mai intelectual, nu sunt sigur că este şi cel mai potrivit.”, scrie unul dintre jurnalistii acreditati la Cannes ai portalul postului France 24, citat de Mediafax, fara sa stie ca tanarul merge pe urmele tatalui si surorii sale mai mari.

Nu este nimic nou, de fapt. Mult-aclamatul “4-3-2” a fost considerat de presa serioasa a lumii drept o facatura cu aceeasi tenta, de anticrestinism grotesc. “Si avortul devine spectacol intr-un film sordid si plin de vorbarie”, titra cotidianul Vaticanului, L’OSSERVATORE ROMANO. Asociatia “Alege Viata” din Franta l-a considerat “un film care promoveaza cultura mortii”, cineastul Andrzej Zulawski a spus-o pe sleau ca “nu vreau să văd aşa ceva cum nu vreau să mănanc mancare proastă sau să vorbesc cu proşti” iar presedintele Asociaţiei Criticilor de Film din New York, Armond White, a dat sentinta: “Cand un film e atat de obtuz ca “4,3,2”, simti ca si cum a inceput numaratoarea inversa pentru sfarsitul cinematografiei”.

Desi ii scapa informatia ca “in mod inexplicabil, premiera filmului “Dupa dealuri” nu are loc in 19 mai seara, asa cum se cade pentru un regizor care are un Palme d’Or acasa, ci dupa-amiaza, pe zi”, daca citesti corespondentele HotNews ale Iuliei Blaga ai putea crede ca Festivalul de la Cannes de anul acesta se desfasoara pentru si cu un singur film: al lui Mungiu. Ziaristii normali sunt insa mult mai rezervati.

“Paris Match“ noteaza, de exemplu: “Cat despre personaje, de la tanara calugarita care ii spune ‘tati’ preotului, trecand prin iubita isterica si monomaniaca si prin stareta cu inima de sfanta, personajele nu reusesc in niciun  moment sa ne emotioneze. Nu intram nici in empatie, nici in antipatie cu ele, avem doar putina pofta sa le manam de la spate ca sa iesim odata din fundatura in care ne-a dus acest lungmetraj mult prea lung. (…) O fi Mungiu un cineast major, dar ‘Dincolo de dealuri’ nu i-ar putea seduce decat pe cinefilii integristi.”

Anticrestinismul vomitiv al lui Cristian Mungiu, boala de familie dupa cum se vede, se spuzeste oral la Cannes, unde pionierul fruntas al “Noului Cinema” repeta fara jena cliseul ca “nu intelege de ce se construieste o catedrala ortodoxa intr-o tara saraca care n-are decat 5000 de scoli si mai putin de 500 de spitale” (interviu THR).

Nici noi nu intelegem de ce trebuie sa fie platit Mungiu din banii nostri, plus pensiile si alocatiile taiate, ca sa ne injure, asa ca vom solicita Parchetului sa faca investigatia necesara in ce priveste frauda de la CNC pe care o semnalam, corpului cineastilor din Romania ramanandu-i obligatia sa se autosesizeze in cele doua cazuri de plagiat reclamate, pentru a le judeca si condamna conform Legii.

Victor Roncea

Vedeti si: Imnul lui Mungiu: Plagiati, Plagiati, Plagiati!


Imnul lui Mungiu – Plagiati, Plagiati, Plagiati… de ZiaristiOnlineTV

Foto Ioan Carmazan: Cristofor Lazarescu / CineFan.ro

Foto Cristian Mungiu: Ovidiu Micsik / MediafaxFoto/Gandul.Info

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova