July 24th, 2012 
VR 
Interviu cu un suspendat
Pe lângă dificila perioadă în care a trebuit să guverneze, PDL a fost reticent la adoptarea unor modificări la statut în sensul celor prezentate de Monica Macovei, ca standardele de integritate. Nu credeţi că şi de aici vine o parte din căderea în sondaje?
T.B.: Vreau să fim foarte clari: de aici vine cea mai mare parte a căderii. Pentru că populaţia ar fi fost pregătită să înţeleagă o situaţie de criză economică sau mesajul „este criză economică şi am luat aceste măsuri, dar imediat ce se poate le vom îndrepta”, dacă ei aveau un comportament aşa cum le cereau Monica Macovei şi Cristi Preda. N-au înţeles la vreme, sper să înţeleagă în perioada următoare.
Ce i-ar face să înţeleagă acum?
T.B.: Exact rezultatul unui asemenea comportament. Pentru că nimeni nu i-a iertat de actele de corupţie. Primarii PDL au fost executaţi fără menajamente de instituţiile statului, şi asta a însemnat prejudiciu uriaş pentru partid. Funcţionarii PDL care au fost corupţi au fost arestaţi, primarul de la Vâlcea, de la Craiova, de la Cluj, directorul acela de la Ministerul Muncii (Silviu Bian, fost preşedinte al ANOFM, arestat – n.r.) care-şi lua şpăgile de la Braşov, doamna de la Timiş (Cornelia Corescu, fosta şefă a ITM Timiş, arestată – n.r.). Nu i-a iertat nimeni. Iar de suferit n-au suferit numai cei corupţi, dar a suferit o cădere de credibilitate tot partidul. PDL nu poate să spună că numai criza i-a făcut să piardă atât de drastic alegerile locale. Şi, în acelaşi timp, nici eu nu pot spune că numai din cauza crizei am avut o cădere atât de mare în încrederea populaţiei. Pentru că PDL a fost lipit de mine prin geneza lui şi toţi mi-au reproşat şi mie situaţiile de corupţie din PDL. Toţi am plătit un cost pentru comportamentul în neregulă al PDL. Sigur, la mine mai adăugaţi şi EBA.
Sursa: Romania libera
Inapoi in timp
de Eugen Mihaescu
Zilele aceste, fiind pironit in fata sticlei televizorului, am trait impresia ca ma intorc inapoi in timp, nu in perioada lui Ceausescu — asa cum am crezut pana de curand —, ci mult inaintea lui, pe la sfarsitul anilor patruzeci.
In primavara anului 1990 — sa fi fost prin aprilie — am cunoscut-o pe Alexandra Sidorovici, faimoasa “acuzatoare publica” din perioada teribililor ani ’46-’47, cand tancurile sovietice huruiau inca pe caldaramul strazilor bucurestene. Era o batranica incovoiata, fragila, cu niste ochi albastri ca sineala, care ii tradau originea britanica (maica-sa era englezoaica). De meserie inginer petrolist, Alexandra a activat in Partidul Comunist inca din ilegalitate. Era cocheta si purta numai pantofi cu toc inalt si blana de vulpe argintie neglijent aruncata pe umeri. Asta n-a impiedicat-o, dupa ce a devenit procuror al puterii bolsevice in 1945, sa trimita la moarte sau la ani grei de temnita tot ce a avut mai bun Romania interbelica. Am cunoscut-o acasa la Tache Brucan — sotul Alexandrei Sidorovici — in timp ce ma imbia cu o felie de tarta. Batranica din fata mea nu mai amintea cu nimic de “hiena” de altadata.
Acum cativa ani, pe strada Tudor Arghezi fosta Snagov, nu departe de unde locuiesc, am zarit-o (in carne si oase) pe fosta procuroare — si ea bolsevica — Monica Macovei. Cu parul sever strans intr-o coada de cal, imbracata in pantaloni negri sifonati, stropiti cu noroi si zdrentuiti pentru ca ii tara pe jos si ii calca la fiecare pas, mi-a lasat impresia ca e lipsita de cochetarie, mai mult, ca e ingalata. Am urmarit-o ca o umbra incercand, din rasputeri, sa ma stapanesc pentru ca mi-am amintit de povestirea unui ospatar care, pe vremea lui Ceausescu, a avut nesansa de a fi anchetat de procuroarea Macovei. Amaratul lucra la bufetul din Gara de Nord si fusese trecut “la ilicit” pentru ca nu-si declarase bacsisul. In timpul anchetei, bestia care il interoga, cuprinsa de o furie proletara i-a aruncat in fata o scrumiera grea din sticla. Zilele trecute eu am auzit-o, intr-o interventie in direct, la televizor. Dadea indicatii pretioase. Ascultandu-i vocea monocorda, parca-i vedeam ochii bovini holbandu-se de sub bretonul care mascheaza fruntea inexistenta. Ca intotdeauna, m-am cutremurat de grozaviile pe care le rosteste monoton, pastrand un aer de vitica inocenta, cu o falsa candoare aidoma Alexandrei Sidorovici in timp ce ma servea cu prajituri. Exista o perenitate a buruienilor otravitoare. Alexandra Sidorovici a avut insa bafta sa-si sfarseasca zilele in patul sau ca o bunicuta anonima, e drept, din cartierul Primaverii. Nu toate uneltele despotilor au sansa asta!
Cu ce drept acuza Monica Macovei? Rolul de acuzator e trist chiar si in fata unei curti de justitie… Cum indrazneste sa ridice “stindardul anti-comunismului”? Cand ea, prin actiunile sale, reprezinta tot ce a fost mai rau in perioada lui Teohari Georgescu, Ana Pauker si Vasile Luca. Pe cine reprezinta Monica Macovei? E membra a unui partid politic care a trimis-o in Parlamentul European la ordinul jupanului Basescu. De ce executa Procuratura si Directia Nationala Anticoruptie intocmai ordinele ei?
“Somnul natiunii naste monstri!”. Dar cine a avut interesul sa adoarma natiunea romana ametind-o cu himera revenirii la comunism? In numele luptei anti-comuniste s-a “inarmat” Basescu impotriva Parlamentului?
Parlamentul este simbolul democratiei pe care Basescu l-a zugravit maselor ca pe un dusman care doreste anihilarea sa, a “cavalerului dreptatii”. In numele acestei dreptati, “uneltele” / armele sale prigonesc acum medicii si politistii care incearca sa-si faca datoria? Basescu conduce lupta impotriva “comunismului” cu mijloacele celor care au instaurat comunismul in Romania in anii ’50.
A sosit momentul sa se mobilizeze fortele democratice, in primul rand Parlamentul, singurul care poate face ordine in haosul creat cu buna-stiinta de presedintele tarii si sa demonstreze ca, intr-adevar, NIMENI nu e mai presus de lege, nici macar Basescu!
Sursa: CorectNews
Cititi si Ziaristi Online:
Eugen Mihaescu: Plesu, Liiceanu si Patapievici s-au instalat la butoanele Securitatii
Brucan s-a asigurat ca progeniturile fostilor nomenklaturisti vor prelua fraiele acestei forte, acestui “arbitru” al democratiei indiferent de formatiunile sau ideologia care se afla la putere: Societatea Civila, un for indispensabil oricarei democratii autentice.
Liiceanu a plagiat pana si “încremenirea în proiect”
Gabriel Liiceanu susţine că a scris pamfletul său pentru a elibera societatea românească de „figura emblematică şi dominatoare a lichelei ieşite din comunism şi care se pregătea acum să facă din nou istorie”. Ceea ce îmi aminteşte de un aforism care spune că revoluţiile sunt declanşate de visători, continuate de naivi, iar de ele profită lichelele. Nu-i cunosc autorul. În orice caz, nu este vorba de Kant…
Mirel Bran: corespondent pentru Le Monde si un anticrestin convins, observat ca atare si in timpul campaniei pentru salvarea icoanelor din scoli, fiind un critic constant al Bisericii Ortodoxe Romane si un sustinator al propagandei homosexuale stradale.
Posted in 
Tags: 
