Dan Tanasă, primul jurnalist român care a anunţat vestea binevenită: Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi, 25 februarie a.c., recursul formulat de europarlamentarul ungar László Tőkés împotriva sentinței Curții de Apel București care a stabilit că retragerea decorației „Steaua României” a fost legală.
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins în data de 20 iunie 2014 contestația europarlamentarului László Tőkésprivind decizia de retragere a decorației „Steaua României”.
Decizia de azi a Înaltei Curți: „DECIZIA Nr.511/25.02.2016. Respinge recursul declarat de Tokes Laszlo împotriva Sentinţei nr.1973 din 20 iunie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 februarie 2016”.
Motivele pentru care i-a fost retrasă decorația „Steaua României” lui Tőkés aici.
“(…) El principi de la fi del règim de Ceauşescu es va produir el 16 de desembre de 1989, quan a Timişoara i coincidint amb una visita del líder romanès a l’Iràn, un pastor protestant d’origen hongarès, Laszlo Tokes,féu una crida a la desobediència civil. Tokes havia patit espionatge electrònic per part de la Securitate i com dirien en l’argot dels espies, “estava en nòmina”. La prudència de Ceauşescu i la seva actitud cap a Tokes s’inscrivien en una pràctica utilitzada des de feia diversos anys: els sospitosos i els dissidents eren vigilats per la Securitate -la majoria de les vegades de forma molt visible perquè ells ho sabessin- però no eren arrestats. El cas més rellevant a Romania, és el de Silviu Brucan qui després de criticar clarament a Ceauşescu per la seva política i ser el responsable dels disturbis de Braşov de 1987, va obtenir un passaport per poder anar als EUA, a la Gran Bretanya o la Unió Soviètica. Després del seu retorn al país, es va convertir en el coautor de “La carta dels 6”, on es criticava l’immobilisme del règim, però no va ser arrestat només va ser posat sota residència vigilada als suburbis de Bucarest.
Curiosament, a la ciutat de Timişoara s’hi va produir per aquelles dates un increment sobtat de “turistes” de nacionalitat hongaresa i soviètica, la majoria agents dels respectius serveis secrets, sense que encara cap autor hagi aclarit quines foren les finalitats de tan sobtada presència d’agents dels serveis secrets hongaresos i soviètics. La crida del pastor Tokes va fer efecte i de sobte una multitud es concentrava primer al voltant de la seva casa i després a la seu del Comitè local del PCR, que va ser assaltada per alguns incontrolats provocant així la intervenció de les unitats locals de la Securitate que van intentar dispersar als congregats amb gasos lacrimògens mentre procedia a detenir una part dels assaltants. Si be és cert que la manifestació fou dissolta, quasi de forma immediata se’n produïa una altra davant de la catedral ortodoxa de la ciutat (copiant les manifestacions que havien fet els germano-orientals a Leipzig de la tardor de 1989 per protestar contra el govern de Honecker), els manifestants marxaren pel centre de la ciutat enfrontant-se de nou a les forces de seguretat que també altra vegada, dissolien la manifestació. Aquell mateix dia començaren a escampar-se per tota Romania rumors sobre les matancesque s’estaven produint a Timişoara, fet abonat per Radio Europa Lliure, que era escoltada per bona part dels romanesos. (…)”
În timpul evenimentelor din decembrie 1989, două seminţii, străine de România, şi, să recunoaştem, neprietene românilor, au produs cele mai bestiale crime ale revoluţiei: ungurii din Harghita-Covasna – prin uciderea şi mutilarea sălbatică a ofiţerilor Securitate şi miliţie din Odorheiu Secuiesc şi Târgu Secuiesc, respectiv locotenent-colonelul Dumitru Coman, linşat de maghiari dezlănţuiţi, şi maiorul Aurel Agache, ambii bătuţi până la moarte şi după -, şi ruşii, care au ordonat prin agenţii lor uciderea militarilor din Grupul Trosca, ale căror cadavre au fost lăsate în plină stradă şi profanate drăcesc. Ucideri ritualice. În ambele cazuri, vinovaţii, deşi cunoscuţi, au rămas nepedepsiţi. Cu sprijinul celui mai înalt for al ţării: Preşedinţia României. Prin doi dintre reprezentaţii ei: Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. În ambele cazuri, victimele au fost ucise, a doua oară, batjocorindu-li-se memoria, de la cel mai înalt for al ţării: Preşedinţia României. Prin grija celui de-al treilea locatar: Traian Băsescu.
Trecerea printr-un timp dat a unui personaj, în speţă mandatul unui preşedinte, trebuie să rămână în istorie printr-un ceva, prin ceea ce-l defineşte. Un lucru emblematic. Aşa-zisa condamnare a comunismului, pe baza unui “raport” mistificator al istoriei României, nu poate fi decât un fals în acte publice. În rest, a rămas ceva concret în urma lui Băsescu, dincolo de informaţiile venite pe final de ultim mandat privind şpăgile de milioane de euro solicitate şi primite de cei care se foloseau în traficul de influenţă în primul rând de asocierea cu persoana sa? Sau de o altă informaţie, la fel de revelatorie, şi anume că în perioada premierului Emil Boc problema Tezaurului României de la Moscova a fost scoasă din programul de guvernare? Asemenea Tezaurului, praful şi pulberea s-a ales de România în ultimii zece ani. Nu este cazul să deschid aici o analiză pe care mi-am refuzat-o, din motive de post. Vreau să mă refer doar la esenţa problemei. A Cazului Băsescu.
Prisma: Cazul Tokes vs Cazul Coman-Trosca, ultimul fiind, după cum se ştie, depozitarul dovezilor că generalul Nicolae Militaru – cel căruia Ion Iliescu şi Silviu Brucan i-au încredinţat conducerea Armatei în 1989 – a fost agent KGB/GRU. La cererea senatorului Raymond Luca, născut în URSS, solicitare neîntemeiata legal dar în care se acuză că cei doi, Coman şi Trosca, alături de alţi ofiţeri USLA, ar fi făcut “poliţie politică”, preşedintele Traian Băsescu semnează la sfârşitul lui februarie 2011 decretele de “demartirizare” a acestor eroi.
La zidul adevărului, din punctul meu de vedere, Băsescu rămâne în istoria turnesolului, în primul rând, prin aceste două gesturi definitorii şi emblematice, care îi marchează cu fierul roşu toată cariera: neridicarea Ordinului National “Steaua României”, acordat chiar de către el antiromânului visceral cocoţat în cele mai înalte funcţii europene cu aportul PDL, agentul Securităţii comuniste a Ungariei Laszlo Tokes – în ciuda tuturor instanţelor morale şi legale care cereau şi permitea acest lucru -, şi batjocorirea luptătorilor din Grupul Trosca, executaţi a doua oară de la uciderea ritualică şi profanarea lor sălbatică, prin ridicarea titlurilor de eroi-martiri, – în ciuda faptului că întreaga acţiune de contestare a lor a fost nelegală, injustă şi imorala, taxată apoi chiar de Avocatul Poporului drept nulă de drept.
Justiţia i-a dovedit lui Traian Băsescu caracterul ilegal al propriei semnături date în 2011 pe decretul de anulare a titlurilor de eroi-martiri pentru Dumitru Coman şi membrii Grupului Trosca. La momentul semnării retragerii titlurilor, sentinţa de “poliţie politică” invocată pentru atacarea eroilor-martiri nu era definitivă, fiind ulterior contestată în Instanţă şi, mai mult, chiar dovedită drept nulă de Avocatul Poporului, deorece actul CNSAS a fost publicat în Monitorul Oficial după ce instituţia fusese declarată ca funcţionând în baza unei legi neconstituţionale. Şi totuşi, cinci eroi-martiri au rămas “demartirizaţi”, soţiile eroilor şi cei 11 copii rămaşi orfani de tată fiind obligaţi să returneze pensia de urmaş cumulată, din 2004 până în 2011.
În 2011 i-am demonstrat preşedintelui că a greşit şi că are posibilitatea şi datoria să repare această “eroare”. În aceeaşi scrisoare către Preşedinţie afirmam că mai bine ar ridica împreună cu SRI-ul un monument in cinstea acestor eroi, la locul crimei. La doar câteva zile, la neagra comemorare, un grup de artişti “teroristi” a ridicat un monument temporar, extrem de sugestiv: pe un cauciuc inscripţionat cu numele TROSCA, un cap strigând către noi, cu ochii larg deschişi, amintind decapitarea şi profanarea şoferului autovehiculului blindat al USLA, ucis prin călcare cu tancul (foto sus – Video aici). Anul următor, în 2012, SRI-ul a ridicat un monument la locul masacrului însă fără a reuşi, până azi, să scape de un panou publicitar cu reclamă la cârnaţi ieftini, proţăpit la mai puţin de 10 metri de monument (foto).
Anterior, SRI reacţionase la gestul preşedintelui Băsescu prin publicarea unui anunţ sobru, comemorativ, în revista serviciului, Intelligence (Nr. 19, martie – mai 2011). Pe două pagine negre, cu imaginea unei lumânări aprinse, alături de portretele luptătorilor antiterorişti căzuţi la datorie se afla textul sec: Eroii nu au nevoie de “Diplome”. Dar familiile lor?
Aşa că, dacă este să judecăm mandatele lui Traian Băsescu dincolo de fumigene şi lăcrămioare, iată, scripta manent – asta rămâne: o semnătură pentru un ungur extremist, apărător înfocat al criminalilor maghiari din decembrie 1989 şi o semnătură împotriva unor eroi-martiri români ucişi de ruşi, ritualic, în acelaşi decembrie negru. Judecaţi singuri.
Şi, în plus, să nu uităm de deservirea clanului de mafioţi culturnici antiromâni în frunte cu Tismăneanu – cu “raportul” său falsificator al istoriei românilor – şi compania lui de zgomote, Liicheanu, Pleşu, Patapievici…
În această noapte, de 23 spre 24 decembrie, se împlinesc 25 de ani de la asasinarea Grupului Trosca, ofiţerii USLA Gheorghe Trosca (colonel, şef de Stat Major în cadrul USLA), Eugen Trandafir Cotuna (locotenent-colonel, şeful serviciului de protecţie apropiată), Andrei Ştefan (sublocotenent), Ion Muicaru (sublocotenent, şofer ABI ucis prin calcare cu şenila tancului. Capul acestuia a fost asezat pe roata unui ABI), Emil Oprea (sublocotenent), Florin-Constantin Suprăţeanu (sublocotenent), Teodor Neagoe (sublocotenent), Ion Costache (sublocotenent).
Dumnezeu să-i ierte!
Fotograful Laurenţiu Gâlmeanu, cel care a surprins şi o serie întreagă de imagini extraordinare din Piaţa Universităţii, în 21 decembrie 1989, a publicat în această noapte de 23 spre 24 decembrie 2014, în premieră, In Memoriam Grupul Trosca, o filmare tulburătoare de la locul carnagiului, realizată în ajunul Craciunului, în urmă cu 25 de ani. Dacă aveţi nervii tari, o puteţi viziona în baza blogului său cu Imagini de la Revoluţia din 1989.
Aceste atitudini nu par sa fie prea onorante pentru un posesor al Ordinului National “Steaua Romaniei” si cred ca nici pentru Presedintele Romaniei nu da prea bine faptul ca, din eroare, probabil dezinformat (?) de personaje din anturajul sau cu tradarea in sange, a conferit ordinul suprem al tarii chiar unui informator al Securitatii regimului condamnat chiar de catre dansul drept “ilegitim si ilegal”, depistat si ca agent al Ungariei (documentul la ASRI).
Va rog sa il informati pe Presedinte despre toate acestea si sa ma informati si pe mine, ca simplu cetatean, cand ii va retrage domnul Traian Basescu personajului in cauza Ordinul “Steaua Romaniei”, conform recomandarii Comisiei Speciale constituite pentru judecarea cazului antiromanului Laszlo Tokes.
Va multumesc si va urez un an nou cu mai multe realizari si pentru cetatenii Romaniei, nu numai pentru agentii Ungariei.
Cu stima,
Victor Roncea
PS: Totodata, atasez aici si documentele (14 pag; copii dupa originale) parvenite pe adresa redactiei Ziaristi Online privind linsarea judecatoreasca a fostei sotii, Joo Edith, si raspunsul acesteia catre Judecatoria Oradea. Din Intampinarea depusa de doamna Joo Edith rezulta ca in 1990 Laszlo Tokes a fost despagubit in fals de statul maghiar pentru un accident al unei masini a securitatii ungare – probabil o forma de plata mascata a serviciilor sale de agent maghiar.
Nu exista personaj in Romania caruia sa i se potriveasca mai bine renumele funest de “omul cu o mie de fete” (in imagine doar doua dintre ele). Traian Basescu este omul care, in mia sa de fete, si-a pierdut chiar si propria sa fata. Cine e el? Mai stie, oare? Azi e “nationalist”, maine federalist, azi, ca primar, sustine ca doar 80% din romani sunt normali, maine, ca “presedinte al tuturor romanilor” ii sustine iar pe homosexuali. Traian Basescu respira prin toate fetele sale. Ca orice marinar de ape tulburi, Traian Basescu are si stomacul tare: Traian Basescu e si Elena Udrea si Monica Macovei, in acelasi timp, Traian Basescu e si ciupercatul Lazaroiu si patibularul Patapievici, sub acelasi chip, Traian Basescu poarta si fata securistului care l-a incadrat si a agentului care l-a recrutat, Traian Basescu e si “Nasul” si “Profesorul”. Nu, nu “profesorul” Tismaneanu; fantomele nu au fete. In armata celor 1000 de maimute fidele carora le poarta fetele, “in suflet” si pe chip, se afla, cum altfel?, si fata lui Tokes Laszlo.
Asadar, Consiliul de Onoare al Ordinului National “Steaua Romaniei” – numit intial “Ordinul Unirii”! – a votat, ca in democratie, “nu-asa?”, vorba lui Brucan: Laszlo Tokes nu merita Steaua oferita cu larghete de pretinsul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, ca o insulta la adresa poporului roman. Dar Traian Basescu, inca presedinte, se mai gandeste. Domnia sa asteapta Raportul Consiliului, care, musai, trebuie sa fie “argumentat”. Ca altfel… Caci, va dati seama, nu vrea sa greseasca, cumva, si sa-l nedreptateasca pe bietul Laszlo Tokes, amicul sau de kosovizare a Transilvaniei. Asa e el: corect. Plus ca intotdeauna i-au placut rapoartele. Dar si raporturile… La taraba Tv pe care i-a dat-o fostul agent DIE Paunescu lautarului Turcescu, Basescu a invocat instanta suprema: “Legea”. Nu vrea sa o incalce.
„Vă aduceţi aminte când am vrut să-i retrag Ordinul „Steaua României” lui Vadim Tudor? S-a emis hotărârea membrilor Ordinului, s-a făcut o argumentaţie pentru asta, un raport. După care Vadim Tudor a atacat în instanţă acel document cu argumentele pentru ridicarea decoraţiei şi Administraţia Prezidenţială a pierdut. Eu emisesem decretul în baza acelui raport al Consiliului. În instanţă a fost anulată aplicarea decretului. Nu o să repet asta fără să fiu foarte atent. A fost singurul decret anulat în Instanţă în 9 ani de mandat“, spune, “doct”, presedintele tuturor ungurenilor.
Ca de obicei, Traian Basescu, ca si celalalte fete ale sale, minte. Prin omisiune, tipul sau de minciuna preferat. De ce: “Curtea de Apel Bucureşti i-a dat câştig de cauză liderului PRM, pe motiv că o decoraţie sau distincţie nu poate fi anulată decât de cel care a conferit-o, în acest caz, fostul preşedinte Ion Iliescu. (…) Precedentul cu Vadim nu s-ar putea repeta şi în cazul europarlamentarului Laszlo Tokes pentru că acesta a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu, iar retragerea distincţiei s-ar face de preşedintele în exerciţiu, care este tot Traian Băsescu.”, explica, simplu, Adevarul.
Problema e cea despre care v-am spus, a omului cu o mie de fete. Si-a bagat Traian Basescu cateva fete si in Parlamentul European? Si-a bagat… Sa ne amintim cum a ajuns Laszlo Tokes – un agent si informator ordinar al doua securitati comuniste, cea a RPU si cea a RSR – europarlamentar, pentru ca apoi sa atace Romania cu toate tunurile din pozitia de vicepresedinte al Parlamentului European: cu voturi din… Insula Mare a Brailei. Orice observator atent al fenomenului informational infractional cu atingere la securitatea statului stie ca Laszlo Tokes a intrat in Parlamantul European cu sprijinul unor structuri informative paralele, cu interese antiromanesti. La fel cum a fost infiintat si Partidul Civic Maghiar, cu liste false, de romanasi care semnasera pentru butelie. In fata dovezilor publice, a unei plangeri penale si a marturiilor celor carora li s-au furat datele personale, Parchetul a inchis ochii, permitand inscrierea, ilegala, a formatiunii maghiare antiromanesti. De ce? Pentru ca asa a vrut “Sefu'”…
“Sefu'”, astazi, se gandeste… Cum ar putea el sa-si retraga siesi Steaua? Doar e “Ordin National”, adica un fel de… ordin de serviciu, nu?… O stea conferita abuziv si care oricum nu-i apartine, fiind a Romaniei, nu a Ungariei si nici a Rusiei, muma tuturor. O stea pe care el, “condamnatorul”comunismului, a dat-o cu manuta lui unui informator si agent comunist, extremist separatist si, pe deasupra, si prelat reformat infidel (Joo Edith: ”Ai fost un pericol veşnic de a mă infecta cu vreo boală venerică”). Un adevarat exemplu de “onoare” pentru Romania. O “onoare”… venerica.
“Legea”, spune domnul presedinte Basescu, “cel mai echilibrat politician din România”, conform aprodului sau, Tokes. “Legea” il obliga sa astepte. De abia a intrat in al 10-lea an de mandat. Ce atata graba?
Dar aceeasi Lege, a Romaniei, nu l-a impiedicat pe Traian Basescu sa dezonoreze eroi post-mortem, ucisi salbatic la ordinele unui KGB-ist in decembrie 1989. In corespondenta pe care am purtat-o cu Administratia Prezidentiala pe aceasta tema – a Cazului Grupului Trosca – presedintele Romaniei a invocat faptul ca nu avea cum sa nu respecte “Legea”. Legea il obliga sa-i “demartirizeze” pe cei “dovediti” colaboratori ai Securitatii ca politie politica, chiar daca si-au dat viata pentru tara. Cand i-am demonstrat ca aceeasi Lege il obliga ca mai intai sa existe o hotarare judecatoreasca definitiva privind acuzatia de colaborare a eroilor-martiri cu Securitate ca politie politica – si nu ca structura de aparare nationala si monitorizare a spionilor sovietici sau maghiari, ca Laszlo Tokes -, aceasta fiind contestata in Instanta la data emiterii decretului prezidential, aceeasi voce oficiala a uneia dintre fetele lui Traian Basescu a amutit.
Dl Traian Basescu este atent mereu sa invoce “Legea”. Niciodata nu spune insa cum se pozitioneaza fata de Lege. In fata sau pe la spatele ei? Deasupra sau sub ea? Sus sau jos?
Atunci, in Cazul Trosca, “Legea” ii era facuta lui Traian Basescu de un “nascut in URSS”, Raymond Luca, care indeplinea, practic, prin manuta tremuranda prezidentiala, razbunarea post-mortem a agentului KGB/GRU Nicolae Militaru: demartirizarea celor care l-au deconspirat ca tradator. Astazi, “Legea” ii este facuta lui Traian Basescu de unul care se crede nascut in “Ungaria Mare”, Ungaria din aburii mintilor lui Horthy si Orban, tovarasul de slugarnicie fata de Rusia al lui Traian Basescu.
Am zis fata de Rusia? Chiar azi, de ziua “maicii Rusia”? Pai da. Cat de ridicol e ca omul cu o mie de fete sa fie deconspirat de o singura voce: “Vocea Rusiei”?!
PS: Aflu de la Politica ta ca consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu – piticul atomic al Negrei ca Taciunele pe care toti “dealerii” cluburilor de fite din oras sunt invidosi ca nu stiu de unde consuma marfa de asa calitate si de ultima generatie -, pe langa faptul ca a incasat ca prestator la Realitatea agentilor filo-rusi Vintu si Gusa vreo 2000 de “coco”, este si amploaiat cu zeci de mii de euro pe an la… tov. Bondrea, unul dintre beneficiarii, cu totul intamplator, ai apartamentelor polivalentei Udrea. Cica ca cadru didactic la Fabrica de diplome “Spiru Haret” Lazariciul lui Basescu incaseaza 120.000 de lei pe an, ceea ce il pune si in Topul celor mai bine platiti profesori din tara, pe langa cel nedetronat, de cel mai “high” oficial consumator si generator de fumigene de pe Facebook. La Universitatea Bucuresti, un profesor cu vechime de peste 40 de ani (!?) primeste la incadrare 3765 lei. Lazarici Pogonici ia in mana de la casieria lui tov. Bondrea 10.000 de lei pe luna (26.953 euro pe an). Pe langa astia, de la postul fantoma al Fabricii “Spiru Haret” ii mai intra la tescherea, basca, inca vreo 138.000 lei (31.076 euro).
Adica: consilierul “terminatorului” comunismului este platit de unul dintre cei mai cei activisti ai PCR, fost – printre multe altele (ii poate sopti Lazariciului prezidential chiar si dl Cioflanga de la “22”) – redactor la ziarul “Secera şi ciocanul” si cadru la Secţia de Propagandă şi Agitaţie a CC al PCR? Ce realizare mai mare poate exista in viata uneia dintre fetele palide ale presedintelui?
Acum ati inteles de ce tine la steaua lui Tokes? Ati vazut secera si ciocan fara stea?
Nota mea: Imi propun sa nu mai scriu editoriale politice. Mi-e prea mare sila. Sa incercam sa vedem si lucrurile bune si frumoase din aceasta tara, minunatii care se vor ridica, intotdeauna, deasupra zoaielor si liftelor politice. Multumesc cititorilor, pentru intelegere.
“Noi aici în Transilvania ştim foarte bine că avem dreptul la viaţă, la o viaţă plină de vrednicie, pentru care aşteptăm, în mod natural, sprijinul FIDESZ şi al Ţării Mamă” – Peter Eckstein Kovacs, onorat, si el, cu Ordinul National “Steaua Romaniei”, la tabara autonomistilor maghiari de la “Tusvanyos”, in 2010, din postura de consilier al Presedintelui Romaniei, Traian Basescu
Gabriela Firea, devenita purtator de cuvant ad-hoc al Consiliului de Onoare al Ordinului Naţional “Steaua României”, a anuntat, ieri, ca agentul maghiar Lazslo Tokes poate “sa-si pledeze cauza” in favoarea pastrarii Ordinului National conferit de Traian Basescu, pe 26 septembrie, la Academia Romana? Poftim? Ce sa caute agentul maghiar in forul academic suprem al Romaniei? Ce tampenie mai e si asta? Ordinul tine de Cotroceni. Acolo este locul agentului maghiar, alaturi de cel care l-a decorat, cu un elogiu demn de falsificatorii istoriei de care s-a inconjurat, in cap cu Tismaneanu. Cititi si va cruciti: “în semn de mare apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă, declanşând, prin exemplu personal, revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste”.
Consiliul de Onoare este format din Ionel Haiduc, Constantin Degeratu, Şerban Brădişteanu, Costin Georgescu, Mircea Geoană, Gabriela Firea şi Ecaterina Andronescu. Presedintele Academiei trebuie sa reconsidere aceasta idee deplasata. Laszlo Tokes nu trebuie sa intineze marmura peste care au trecut pasii lui Nicolae Iorga.
PS: Inteleg ca Peter Eckstein Kovacs (ca si propagandistul PCR-ist Cristian Preda, aparator infocat al lui Tokes) a candidat si el pentru Consiliul de Onoare al Ordinului. Nu cumva acest personaj cocotat de Basescu prin copac, la Cotroceni – la fel cum a fost suit si Tokes, de altfel, in varful Parlamentului European – ar trebui sa se afla in exact aceeasi banca (sau celula) cu colegul sau de serviciu; serviciu secret maghiar? Nu Kovacs declara – din postura de consilier prezidential! – ca “tara lui mama” este Ungaria? Pai si atunci n-ar trebui sa se duca la origini? Daca tot facem curatenie, atunci sa facem!
In rest, ma bucur ca ce am propus acum trei ani, in sfarsit, se implineste. Se misca destul de greoi mecansimul nostru de aparare, capusat bine de agentii anti-Romania, dar pana la urma, iata, se misca! Consiliul de Onoare are ocazia sa spele onoarea Romaniei. Sa o faca!
Ofer cateva date despre agentul maghiar Laszlo Tokes, in atentia Comisiei in cauza:
Joo Edith: În ultimii ani, isteria, toanele şi mai cu seamă stilul dictatorial au pus stăpânire pe tine, luând o dimensiune patologică. Cine ar fi crezut că şi tu eşti un posibil dictator, care îi terorizează pe cei mai mult sau mai puţin apropiaţi de tine, pentru a-i ţine sub control?
”Institutul Cultural Român este o instituţie de cultură aflată sub autoritatea preşedintelui României, care are ca misiune promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei”– Misiunea ICR
“Preşedintele României este preşedinte de onoare al Institutului.” – Legea de functionare a ICR
Raport Deschis
Catre: Presedintele Romaniei, dl Traian Basescu
Directorul Serviciului Roman de Informatii, dl George Maior
Re: O “institutie de interes national” impotriva interesului national si a directiilor enuntate de Presedintele Romaniei pentru apararea identitatii si a demnitatii romanilor din jurul granitelor
Agenti anti-Romania stipendiati de ICR
Programe antiromanesti perfectate prin intermediul ICR, respectiv ICR-Chisinau
Cheltuirea a 2.000.000 de euro pentru un bunal Rusiei – “Zemstva Guberniei Basarabia” si infiintarea unei filiale “moldovenesti” a Colegiului Noua Europa
Demolarea Clădirii Scolii confesionale ortodoxe romanesti din Jula, cu o vechime de 180 de ani, revendicata de comunitatea romaneasca pentru un muzeu al romanilor
Seminar ICR-Budapesta impotriva Romaniei si a adevarului istoric privind evenimentele din martie 1990 de la Targu Mures
Domnule Presedinte al Romaniei si Presedinte de Onoare al Institutului Cultural Roman,
Domnule Director al Serviciului Roman de Informatii,
Va scriu in calitate de jurnalist preocupat de peste 20 de ani de problemele comunitatilor romanesti din jurul granitelor si de cetatean roman oripilat de bresele in securitatea nationala perfectate prin intermediul unei institutii publice “de interes national”, cum este Institutul Cultural Roman condus de dl Horia Roman Patapievici si al carui Presedinte de Onoare este chiar Presedintele Romaniei.
Am aflat recent ca si din taxele mele si ale membrilor familiei mele care au fost siliti sa paraseasca Romania rasariteana in urma invaziei trupelor sovietice de ocupatie, ICR a cadorisit cu burse de 7000 de dolari doi istorici din Republica Moldova care au votat in cadrul asa-numitei Comisii Şleahtiţchi – supranumita la Chisinau “Comisia Rusinii” – pentru eliminarea obiectului Istoria Romanilor (ca obiect separat) din instituţiile de învăţământ preuniversitar ale Republicii Moldova, conform Basarabeni.ro.
Numele celor doi sunt Igor Casu si Virgil Paslariuc si beneficiaza de bursa ICR ce poarta numele lui Alexandru Sturdza, pentru a-l onora (!) pe greco-romanul care a fost fiul primului guvernator al Guberniei Basarabia după raptul de la 1812, atasat al Ministerul de Interne al Imperiului Tarist timp de 22 de ani, sub conducerea ţărilor Alexandru I şi Nicolae I, si care a mai primit si titlul onorific de “consilier de taină” al ţarului.
Votul in “Comisia Rusinii” a fost de 11 “contra” la 9 “pentru”. Asadar, predarea Istoriei Romanilor in scolile din Republica Moldova a stat exact in votul celor doi bursieri ICR. Astfel, viitorul educatiei copiilor din stanga Prutului, investitia in zeci de mii de manuale de Istoria Romanilor pentru scolile din Basarabia a Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni impreuna cu toate dezideratele enuntate de Dvs din 2004 pana azi, pentru pastrarea si apararea identititatii nationale a romanilor din jurul Romaniei, au fost aruncate la cos de… doi bursieri ai ICR.
Atat Ministrul Educatiei, Mihail Şleahtiţchi, cat si Igor Casu, bursier ICR si membru al “organelor decizionale” ale Fundatiei Soros – Moldova, s-au antepronuntat inca de la infiintarea “Comisiei Rusinii” si inainte de efectuarea “cercetarii” asupra eliminarii obiectului Istoria Romanilor. Astfel, intr-un editorial din ziarul “Adevarul”, din 20 decembrie 2011, Igor Casu afirma: “Când vom înţelege şi noi că nu există o istorie a românilor în afara istoriei Europei? O disciplină numită Istoria ar oferi prilejul să mai renunţăm şi la anumite clişee şi interpretări triumfaliste din istoria românilor pe care le-am preluat din manualele editate în România în anii 1990, care nu mai sunt în circulaţie în drepta Prutului, sau de la istorici servili regimului ceauşist de dinainte de 1989. Deci, pe când vom putea spune şi noi, românii basarabeni: Good bye, Ceauşescu?”. In opinia bursierului ICR, Istoria Romanilor echivaleaza cu Ceausescu si Istoria din manualele romanesti a anilor post-decembristi, intr-un sens peiorativ. Pe aceeasi directie, a propagandei antiromanesti, bursierul ICR Igor Casu isi permite sa afirme intr-un interviu pus la cale in Evenimentul Zilei, in preajma aniversarii Marii Uniri, ca „Nimeni nu mai vrea unirea cu România!”.
Dintre cei patru membri ai Comisiei ICR care a hotarat stipendierea celor doi istorici mancurtizati, Igor Casu si Virgil Paslariuc, au facut parte Mihail Neamtu si Petre Guran, directorul ICR – Chisinau. Dl Petre Guran, fost bursier al Colegiului Noua Europa, este prieten apropiat al celor doi, dupa cum se poate vedea pe pagina de internet a Forumului Plural, ce se doreste a fi un embrion moldovenesc, in sensul sovietic, al Colegiului Noua Europa condus de rectorul Andrei Plesu. Dl Mihail Neamtu este si el un bursier al Colegiului Noua Europa, in calitate de “invitat al rectorului“, si bursa pe care le-a conferit-o celor doi istorici de la Chisinau pare sa fie in sensul afirmatiilor sale despre propriile lui beneficii de (fost) bursier si bugetar: „Aveam un grant al Academiei Române care îmi asigura un post căldicel, cu șofer, casă de la RA‑APPS. Mai aveam un post de director științific la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului prin care puteam călători oricând la orice hotel de patru stele din Europa. Mi‑am depus demisia de la stat pentru că simțeam că stagnez, că nu mă dezvolt, că sunt închistat.” (Interviu Money.ro).
Tot bursier al Colegiului Noua Europa (“New Europe College – Новая Европа колледжа”) este si ambasadorul Romaniei la Chisinau, Marius Lazurca, finul altui bursier “NEC – NEK”, dl Teodor Anatol Baconschi, fostul ministru de Externe esuat lamentabil la mal prin cel mai slab mandat al diplomatiei romane de la Sergiu Celac incoace. Dl Lazurca s-a gandit sa ofere un adevarat exemplu de romanism devenind “fiu duhovnicesc” al unui cunoscut activist anti-roman in cadrul Patriarhiei Moscovei, Pavel Borsevschi, la biserica caruia s-a gandit sa duca si Corul Bisericii Stavrapoleos din Bucuresti, aflat la Chisinau in cadrul unui program al… ICR. Tot dl Lazurca s-a gandit sa fie si ghidul bisericesc al lui Mircea Geoana intr-un “pelerinaj” care a cuprins doar manastirile din Basarabia aflate sub obladuirea Moscovei. Si tot dl Lazurca este cel care “a uitat” sa-i invite si pe patriotii romani inchisi timp de 13 si 15 ani la Tiraspol, de Ziua Nationala a Romaniei, pentru prima oara de la eliberarea lor din temnitele rusesti.
La fel ca ministeriatul nasului sau, dl Lazurca a fost considerat, in precedentul sau post, drept cel mai jenant ambasador la Vatican din tot corpul diplomatic acreditat pe langa Sfantul Scaun, conform aprecierilor de la fata locului. Ca sa dam un singur exemplu, dl Lazurca a refuzat sa sustina in 2008 celebra expozitie internationala realizata in triplu parteneriat Romania-Moldova-Ucraina, “Cucuteni-Trypillia. O mare civilizaţie a Vechii Europe (5000 – 3000 î.Ch.)” , riscand eliminarea primelor doua din expozitia de la Vatican, respectiv a Romaniei, care reprezenta si Moldova, in favoarea unilaterala a Ucrainei. Dupa eforturi de diplomatie culturala incomensurabile si fara absolut nici un sprijin din partea Ambasadei Romaniei expozitia care definea autenticul “brand” romanesc, al vetrei civilizatiei europene, s-a desfasurat pana la urma dupa cum fusese prevazut dar sub patronajul… Ambasadei Ucrainei pe langa Sfantul Scaun!
Ca sa ne intoarcem la Chisinau, cei noua istorici basarabeni care au incercat sa salveze obiectul de studiu Istoria Romanilor sunt Ghe. Cojocaru, dr. în istorie, Directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept, Academia de Ştiinte a Moldovei; Dragnev D., membru-corespondent al AŞM, Institutului de Istorie, Stat şi Drept, AŞM; Eşanu A., academician, Institutului de Istorie, Stat şi Drept, AŞM; Gonţa Gh., dr. habilitat, Facultatea de Istorie, Universitatea Pedagogică “I. Creangă”; Moşanu Al., dr. habilitat, membru de onoare al Academiei Române; Negrei I., istoric, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM; Negru Gh., dr. în istorie, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM; Parasca P., dr. habilitat, Facultatea de Istorie, ULIM; Varta I., dr. în istorie, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM. Acestia sunt membri ai Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova – Comisie infiintata de fostul sef interimar al republicii, Mihai Ghimpu – in frunte cu presedintele acesteia, dl Gheorghe Cojocaru, se afla in conducerea Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova si fac parte din Mişcarea Civică „Anul 1812” initiata de istorici basarabeni pentru comemorarea raptului rusesc din urma cu 200 de ani. Se lupta de 10 ani pentru apararea studiului Istoriei Romanilor. Nu sunt bursieri ICR.
Actiunea anti-romaneasca a celor doi bursieri ICR a starnit revolta altor colegi de breasla, mai ales ca si dl Igor Casu a facut parte din Comisia Ghimpu. Dr Veaceslav Stăvilă, la randul sau fost membru al Comisiei, se intreaba public daca nu cumva “Institutul Cultural Roman este finantat de Federatia Rusa?“. Ar fi fost mai bine, cred eu, pentru ca cel putin nu se cheltuiau banii vaduvelor si pensionarilor romani. Nici nu ar fi fost nevoie de schimbarea initialelor institutiei “de interes national”: ICR = Institutul Cultural Rus.
Dr. Mihai Tasca, secretar al Comisiei Ghimpu, apreciaza de-a dreptul ca ICR este un adevarat vector al antiromanismul la Chisinau. Intr-un articol plin de mahnire aparut in “Adevarul”-Moldova, acesta rememoreaza cum directorul ICR – Chisinau, dl Petre Guran, la o conferinţa din 24 ianuarie 2011, ziua Micii Uniri, a vorbit celor prezenţi despre… Bizanţ. “Neobişnuit a fost discursul şefului ICR Chişinău şi la conferinţa din 27 martie 2011, când a povestit unei săli arhipline de unionişti care au venit să marcheze ziua Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă … despre istoria Franţei”, scrie dl Mihai Tasca.
February 26th, 2016 
VR 
Dan Tanasă, primul jurnalist român care a anunţat vestea binevenită: Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi, 25 februarie a.c., recursul formulat de europarlamentarul ungar László Tőkés împotriva sentinței Curții de Apel București care a stabilit că retragerea decorației „Steaua României” a fost legală.
Posted in 
Tags: 
