Niște șmecheri, sub egida guvernelor României, obișnuiți să mănânce bliduri pline de delicatese, bătând monedă pe antisemitismul românilor (fără ca vreodată să-și vadă bârna din proprii ochi sau din propria istorie, pentru că, evident, nu pot fi considerați ca făcând parte din Istoria României), s-au gândit, într-un perfect limbaj proletcultist, așa cum le-a fost inoculat de Marx, Engels, Lenin, Stalin & Comp., să ceară ”cu profundă indignare” retragerea titlului de cetățean de onoare acordat postmortem Părintelui Iustin Pârvu de către primăria din Baia Sprie.
Maramureşul nu a luat-o înaintea Neamţului când a avut iniţiativa de a-i acorda părintelui Justin Pârvu titlul de cetăţean de onoare al oraşului Baia Sprie. Comuna Poiana Teiului, unde arhimandritul a ridicat lăcaşurile de închinăciune de la Petru Vodă, l-a inclus încă din 2004 în rândul vârfurilor localităţii.
Titlul de Cetatean de Onoare acordat Parintelui Justin Parvu pentru martiriul sau din minele de la Baia Sprie va ramane indiferent de vociferarile unor urmasi ai comisarilor bolsevici cocotati in varful Institutului cu numele lui Elie Wiesel, un impostor al holocaustului. DOCUMENTE
Alexandru Florian, urmasul unui comisar ideologic bolsevic si o persoana cu evidente probleme mintale – cand, oare, vor fi testati psihiatric toti cei numiti in sinecuri de stat? -, a sarit, din nou, ca prostul din baie (vorba romaneasca), pentru a contesta onorarea post-mortem a unui martir al inchisorilor comuniste. Dupa agitatia bolsevica si lucratura de tip stalinist savarsita impotriva “Sfantului Inchisorilor”, Valeriu Gafencu, la Targu Ocna, de data aceasta personajul cocotat in fruntea unui institutii ce poarta numele unui impostor al holocaustului, Elie Wiesel, contestat radical de mai multi evrei la nivel international si in instantele de la Budapesta, il ataca chiar pe bunul Parinte Justin Parvu, numit de catre popor “Sfantul de la Petru Voda”si “Duhovnicul Neamului”. Plecat la Domnul si fratii sai, martirii temnitelor comuniste, pe 16 iunie, in urma unei suferinte crunte indurate cu mucenicie, Parintele Justin Parvu tocmai a primit titlul de Cetatean de Onoare post-mortem al orasului Baia Sprie, localitate unde a fost chinuit la munca fortata in minele de sare si plumb, in perioada detentiei sale de 16 ani. Distinctia i-a fost oferita in memoriam pe 23 august, cu votul in unanimitate al intregului Consiliu Local, la initiativa Gazetei de Maramures, sustinuta de sute de simpli romani dar si mari personalitati ale Romaniei si organizati neguvernamentele, inclusiv IPS Justinian Chira, Arhiepiscopul Maramuresului si Asociatia Fostilor Detinuti Politic din Romania (vedeti toate detalii mai jos). Ce ar fi de spus, deocamdata: ca Titlul de Cetatean de Onoare acordat Parintelui Justin Parvu pentru martiriul sau din minele de la Baia Sprie va ramane indiferent de vociferarile unor neo-comisari bolsevici. De data asta, isi vor inghiti “‘indignarea”. Daca nu, le va ramane-n gat! Voi reveni. Doamne ajuta!
Gasiti aici nerozia pigmeului de la Institutul in cauza, conform unei stiri Hotnews, cat si toate datele despre conferirea distinctiei post-mortem dar si un documentar despre Parintele Justin – “S-a nascut un Sfant” -, recomandat tuturor, si celor buni si celor rai:
“Directorul general al Institutului Elie Wiesel, Alexandru Florian, isi exprima “indignarea” fata de o decizie a Consiliului Local Baia Sprie, care i-a acordat parintelui Iustin Parvu titlul de cetatean de onoare post-mortem al orasului. Institutul arata intr-o scrisoare deschisa ca Iustin Parvu a fost un negationist al Holocaustului. Bla, bla, bla, bla, bla…”
Iniţiativa GAZETEI privind acordarea celor 6 titluri de cetăţean de onoare post-mortem a înregistrat prima reuşită: săptămâna trecută, proiectul de lege iniţiat de primarul Dorin Vasile Paşca a fost aprobat în unanimitate de Consiliul Local Baia Sprie. Părintele Justin Pârvu a primit post-mortem titlul de cetăţean de onoare al oraşului Baia Sprie.
Recent, GAZETA de Maramureş a propus acordarea titlului de cetăţean de onoare pentru şase personalităţi care au trăit şi au murit pentru valorile care dau identitate Maramureşului şi Ţării: Iuliu Maniu, Gheorghe Brătianu, Iuliu Hossu şi Aurel Vişovan la Sighetu Marmaţiei, Justin Pârvu la Baia Sprie şi Nicolae Steinhardt la Târgu Lăpuş. Am adunat zeci de propuneri şi mesaje de susţinere.
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Maramureş, subfiliala Sighetu Marmaţiei, susţine demersul nostru, dar şi preşedintele AFDPR Octav Bjoza a anunţat că şi structura centrală a Asociaţiei susţine acest demers.
Cum între cei şase se numără şi un cardinal greco-catolic şi un duhovnic şi monah ortodox, am primit şi susţinerea Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului şi personal a Arhiepiscopului Justinian Chira. De asemenea, susţin cererea noastră Episcopia greco-catolică de Maramureş, dar şi Asociaţia Filantropică Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul, condusă de părintele Vasile Fodoruţ, care s-a arătat de asemenea încântat de iniţiativă şi va pune o listă la dispoziţia credincioşilor din parohia sa, care doresc s-o semneze.
Datorită deschiderii deosebite şi susţinerii arătate de Victor Roncea şi Civic Media, demersul a devenit unul naţional, adunând susţinători importanţi din ţară şi din străinătate.
Astfel că, recent, cererea noastră, însoţită de lista de semnături de susţinere a fost depusă la Primăria Baia Sprie. Primarul Dorin Vasile Paşca a iniţiat un proiect de hotărâre care a fost aprobat în unanimitate de Consiliul Local Baia Sprie în şedinţa din 22 august.
Părintele Justin Pârvu a primit post-mortem titlul de cetăţean de onoare a oraşului Baia Sprie, care va fi conferit în 14 septembrie, când are loc slujba şi parastasul anual de la vechea intrare în colonie. Cu această ocazie vor avea loc şi o pomană, şi simpozionul „Triunghiul morţii”.
Mulţumim administraţiei din Baia Sprie, aleşilor locali şi susţinătorilor acestui demers. E un prim pas spre normalitate şi spre o ierarhie corectă a valorilor.
„Oraşul pe care îl conduceţi se numără printre locurile demnităţii noastre naţionale. După 1952, Baia Sprie a devenit colonie de muncă forţată pentru deţinuţii politici. Silicoza, bolile de plămâni şi de inimă au făcut ravagii. Colonia era aşezată într-o căldare înconjurată de munţii Gutinului şi reprezenta locul de muncă al celor 7-800 de condamnaţi la pedepse mari. Primii deţinuţi au fost aduşi de la Aiud. Treptat, treptat, au sosit deţinuţi pedepsiţi de la alte închisori, iar după închiderea Canalului, o parte dintre supravieţuitori au fost dirijaţi aici.
Cel mai cunoscut reprezentant al foştilor deţinuţi politici de la Baia Sprie era poate părintele Justin Pârvu, care s-a stins recent. Ca unui om care are înţelepciunea să distingă valoarea şi tăria să o aprecieze, GAZETA de Maramureş, cel mai important săptămânal din nord-vestul ţării, susţinut de o listă de organizaţii, instituţii şi persoane anexată prezentului memoriu vă propune acordarea titlului de cetăţean de onoare post-mortem părintelui Justin Pârvu. Ultimul mare sfânt al temniţelor comuniste.
Argumentăm propunerea noastră prin următoarele:
Părintele Iustin s-a născut la data de 10 februarie 1919, în satul Poiana Largului, comuna Calugăreni, judeţul Neamţ. În 1936, tânărul râvnitor de doar 17 ani intră frate la Mănăstirea Durău. După numai un an, în anul 1937, merge la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, pentru a-şi continua apoi studiile la Râmnicu-Vâlcea şi Roman. În 1940, la 20 de ani, este tuns în monahism şi, peste numai doi ani, hirotonit întru preot. Devine apoi preot misionar pe Frontul de Est, în Neamţ, până la Odesa. După război, începe prigoana comunistă. În anul în care va absolvi seminarul, în 1948, va fi arestat şi condamnat la 12 ani de “închisoare politică”.
Trece prin închisorile Suceava, Văcăreşti, Jilava, Gherla, Periprava, Aiud, minele de la Baia Sprie, şi “reeducarea” de la Piteşti. În 1960, este condamnat la încă patru ani de temniţă pentru că nu s-a lepădat de credinţă. După eliberare, ajunge să slujească în mai multe mănăstiri, iar de douăzeci de ani este preot la Mănăstirea Petru Vodă – judeţul Neamţ, pe care o închină martirilor români din închisorile comuniste. Părintele Justin Pârvu a continuat până la moarte lupta pentru credinţă şi adevăr prin învăţăturile sale în care caută să facă cunoscută jertfa unei generaţii.
Având convingerea că sunteţi un om care ştie că dăinuirea unei comunităţi se poate face numai prin păstrarea identităţii, valorilor şi idealurilor sale, suntem convinşi că veţi da curs propunerii nostre, discutând-o în Consiliul Local”.
Scrisoarea din partea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România
ASOCIAŢIA FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI DIN ROMÂNIA
A.F.D.P.R.
ASSOCIATION DES ANCIENS DETENUS POLITIQUES DE ROUMANIE
FORMER ROMANIAN POLITICAL PRISONERS ASSOCIATION
Str.Mântuleasa nr.10, 70087 Bucureşti, sector 3, ROMÂNIA,
tel.fax.3172317
Nr. 97/29.08.2013
C ă t r e
Primăria Baia Sprie
Domnului primar Dorin-Vasile Paşca
Consiliului Local
Comitetul Naţional de Conducere al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi şi Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), mulţumeşte pe această cale dumneavoastră şi Consiliului Local, pentru faptul de a fi declarat şi aprobat cu unanimitate de voturi ca Arhimandritul Justin Pârvu să devină cetăţean de onoare post-mortem al localităţii Baia Sprie, adică acolo unde a muncit aproape 5 ani în minele de plumb, din cei 16 ani pe care i-a “petrecut” după gratiile temniţelor comuniste.
Vă rugăm să primiţi întreaga noastră consideraţie pentru respectul şi recunoştinţa ce le purtaţi martirilor neamului românesc.
Cu aleasă preţuire,
Preşedinte, Ing. Octav Bjoza AFDPR
Răspunsul din partea Mănăstirii Petru Vodă
Mitropolia Moldovei si Bucovinei
Arhiepiscopia Iasilor
Manastirea Sfintilor Arhangheli
– Petru Voda –
Stimate Domnule Primar Dorin Vasile Paşca,
Stimaţi membri ai Consiliului Local Baia Sprie,
Decizia domniilor voastre de a acorda, cu binecuvîntată unanimitate, cetăţenia de onoare Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu, fericitul întru pomenire stareţ şi ctitor al mănăstirii noastre, vă face cinstea de a vă număra printre primii edili din România care îi acordă această distincţie postumă, recunoscînd jertfa şi dragostea de Dumnezeu şi de neam a duhovnicului nostru.
Fie ca acest gest onorific să rodească în inimile tuturor generaţiilor României prezente şi viitoare dragostea de Adevăr şi de neam pentru care întreaga generaţiile a părintelui nostru stareţ s-a jertfit în vremuri de cumplită prigoană şi de mărturisire a frumuseţii sufletului Creştin din această ţară. Cu siguranţă această distincţie vă va fi răsplătită de binecuvîntarea Cuviosului Părinte Justin Pârvu din Împărăţia Cerurilor în care acum îşi odihneşte mult truditul şi mult încercatul său suflet.
Primiţi, vă rugăm, prin aceste puţine cuvinte, recunoştinţa noastră adusă consiliului local al Primăriei Baia Sprie, dimpreună cu felicitările pentru frumoasa iniţiativă, cuvenite jurnaliştilor Victor Roncea şi Asociaţiei Civic Media, susţinuţi de jurnaliştii Mircea Crişan şi Ioana Lucăcel de la Gazeta de Maramureş şi de numeroase şi importante personalităţi ale lumii creştine şi academice ale României contemporane.
Dumnezeu să vă răsplătească şi să vă binecuvinteze!
Catre: Primaria si Consiliul Local Baia Sprie Romania, Maramures, Baia Sprie Strada Piata Libertatii, nr. 4 Fax: +40-262-260059 [email protected]
27 August 2013
Stimate Domnule Primar Dorin Vasile Paşca,
Stimati membri ai Consiliului Local Baia Sprie,
Am aflat prin intermediul Gazetei de Maramures ca Dvs sunteti primii din minunatul tinut al Maramuresului care ati dat curs demersului lor civic deosebit, privind distingerea unor mari personalitati ale Romaniei, care au suferit pentru valoarea si crezul lor in temnitele ocupatiei sovietice, prin acordarea unei mult meritate Cetatenii de Onoare post mortem.
Parintele Justin Parvu, pentru care ati votat cu o unanimitate remarcabila, act care va ramane cu siguranta inscris in istoria Romaniei, merita cu prisosinta aceasta distinctie memorabila, la fel cum si localitatea Baia Sprie se innobileaza la randul ei prin conferirea Cetateniei de Onoare unui om sfant, care s-a dus la Dumnezeu si care si-a patimit suferintele cu fruntea sus in inchisorile bolsevice in care a fost detinut timp de 16 ani si la munca fortata din subteranele minelor de plumb si sare din Baia Sprie.
Peste ani, cand se va pune in discutie ridicarea martirilor inchisorilor comuniste in randul mucenicilor si sfintilor din calendarele Bisericii Ortodoxe Romane – asa cum deja Biserica Catolica a inceput sa beatifice o serie de fosti detinuti politic din Romania – gestul Dvs va fi amintit cu cea mai aleasa consideratie. Pentru ca, asa cum spunea insusi Parintele Justin, „Sfântul sau martirul este eroul neamurilor. Nu ne interesează pe noi coloratura lui politică. El nu este omul mărginit – în România, ori în Spania, ori în Franţa – el este omul care depăşeşte graniţele valorilor.”
Permiteti-ne, ca sustinatori ai initiativei Gazetei de Maramures, sa va transmitem sincerele noastre omagii, felicitari si multumiri pentru actul Dvs de demnitate nationala, atat in numele Asociatiei Civic Media, cat si a istoricilor, profesorilor universitari si jurnalistilor care s-au alaturat acestui demers national, si dintre care ii amintim pe Prof. Dr. Radu Ciuceanu, fost detinut politic, Director – Institutul National pentru Studiul Totalitarismului (INST), Membru de Onoare al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu, Președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, Dr. Radu Baltasiu, Director – Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Prof. Univ. Dr. Ilie Badescu, Universitatea Bucuresti, Prof. Univ. Dr. Adrian Boeru, Universitatea Nationala de Arte, Prof. univ. dr. Viorica Bălteanu, Universitatea Politehnica Timișoara, Constantin Dobre, fost organizator si conducator al revoltelor mineresti din Valea Jiului, Lupeni, august 1977, istorici de pe ambele maluri ale Prutului, ca profesorii Vasile Lechintan, Cristian Troncota si Alexandru Moraru, cat si, mai ales, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politic din Romania, dl. Octav Bjoza, la care se adauga o lista lunga de personalitati, dintre care nu trebuie sa-l uitam pe distinsul Arhiepiscop al Maramuresului, Inalt Preasfintia Sa Justinian Chira, la randul sau un om al lui Dumnezeu.
Nu in ultimul rand, trebuie amintite vorbele calde la adresa Parintelui Justin Parvu, supranumit “Duhovnicul Neamului”, transmise lumii de Intai Statatorii Bisericii Ortodoxe Romane, Patriarhul Daniel si Mitropolitul Teofan al Moldovei si Bucovinei:
„În perioada plină de lumină dintre sărbătoarea Înălţării Domnului la Cer şi sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh a trecut la cele veşnice Părintele Arhimandrit Iustin Pârvu, stareţul-ctitor al Mănăstirii Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil de la Petru Vodă, judeţul Neamţ, şi duhovnic apreciat de numeroşii săi fii duhovniceşti. Format în atmosfera de rugăciune şi înaltă trăire spirituală a Mănăstirilor Durău şi Cernica, cunoscute vetre monahale din perioada interbelică, Părintele Justin a îndurat, cu multă credinţă, încercările temniţelor comuniste de la Văcăreşti, Jilava, Aiud şi Suceava (între anii 1948 – 1964), mărturisind cu mult curaj dreapta credinţă în vremuri de încercare.(…) Veşnică să-i fie pomenirea din neam în neam!
Cu părinteşti binecuvântări şi condoleanţe pentru obştea mănăstirii,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”
“După ce a dus o viaţă înălţătoare, tulburătoare şi sfântă, părintele Justin Pârvu s-a îndreptat spre împărăţia cerurilor. Părintele a pregustat împărăţia cerurilor încă din această viaţă, dobândind-o din plin în lumina cea neînserată a lui Dumnezeu. S-a dus la Hristos, fără de care nu a conceput, din tinereţea lui până pe patul de suferinţă, să trăiască vreo clipă. A fost conştient de faptul că în Hristos trăieşte, viază şi se mişcă. S-a născut în cer, cum spuneau creştinii altă dată, după ce a fost binecuvântat de Dumnezeu să se nască întru împărăţia cerurilor încă din această lume. S-a dus la fraţii şi surorile sale de suferinţă, care au plecat din această viaţă cu multă vreme înaintea sa. În ultimele zile ale vieţii sale, în chilia de alături, într-un moment de har, a mărturisit un testament care să fie împlinit de cei care rămân în urmă. Părintele a ţinut să ceară iertate tuturor, a menţionat persoana care să-i urmeze în funcţia de stareţ, iar la final a dorit să comunice patru lucruri poporului român. Părintele a accentuat că trebuie să fie unitate în orice situaţie, iar apoi a îndemnat la multă pocăinţă, astfel încât Dumnezeu să ne ierte de multele noastre păcate. În al treilea rând, părintele Justin a spus că în Biserică trebuie să fie ascultare, iar apoi a îndemnat la multă rugăciune”. – IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei
Dumnezeu sa va rasplateasca ravna si gestul deosebit facut in memoria Parintelui Justin Parvu!
Iniţiativa GAZETEI privind acordarea celor 6 titluri de cetăţean de onoare post-mortem a înregistrat prima reuşită: săptămâna trecută, proiectul de lege iniţiat de primarul Dorin Vasile Paşca a fost aprobat în unanimitate de Consiliul Local Baia Sprie. Părintele Justin Pârvu a primit post-mortem titlul de cetăţean de onoare al oraşului Baia Sprie.
Recent, GAZETA de Maramureş a propus acordarea titlului de cetăţean de onoare pentru şase personalităţi care au trăit şi au murit pentru valorile care dau identitate Maramureşului şi Ţării: Iuliu Maniu, Gheorghe Brătianu, Iuliu Hossu şi Aurel Vişovan la Sighetu Marmaţiei, Justin Pârvu la Baia Sprie şi Nicolae Steinhardt la Târgu Lăpuş. Am adunat zeci de propuneri şi mesaje de susţinere.
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Maramureş, subfiliala Sighetu Marmaţiei, susţine demersul nostru, dar şi preşedintele AFDPR Octav Bjoza a anunţat că şi structura centrală a Asociaţiei susţine acest demers.
Cum între cei şase se numără şi un cardinal greco-catolic şi un duhovnic şi monah ortodox, am primit şi susţinerea Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului şi personal a Arhiepiscopului Justinian Chira. De asemenea, susţin cererea noastră Episcopia greco-catolică de Maramureş, dar şi Asociaţia Filantropică Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul, condusă de părintele Vasile Fodoruţ, care s-a arătat de asemenea încântat de iniţiativă şi va pune o listă la dispoziţia credincioşilor din parohia sa, care doresc s-o semneze.
Datorită deschiderii deosebite şi susţinerii arătate de Victor Roncea şi Civic Media, demersul a devenit unul naţional, adunând susţinători importanţi din ţară şi din străinătate.
Astfel că, recent, cererea noastră, însoţită de lista de semnături de susţinere a fost depusă la Primăria Baia Sprie. Primarul Dorin Vasile Paşca a iniţiat un proiect de hotărâre care a fost aprobat în unanimitate de Consiliul Local Baia Sprie în şedinţa din 22 august.
Părintele Justin Pârvu a primit post-mortem titlul de cetăţean de onoare a oraşului Baia Sprie, care va fi conferit în 14 septembrie, când are loc slujba şi parastasul anual de la vechea intrare în colonie. Cu această ocazie vor avea loc şi o pomană, şi simpozionul „Triunghiul morţii”.
Mulţumim administraţiei din Baia Sprie, aleşilor locali şi susţinătorilor acestui demers. E un prim pas spre normalitate şi spre o ierarhie corectă a valorilor.
„Oraşul pe care îl conduceţi se numără printre locurile demnităţii noastre naţionale. După 1952, Baia Sprie a devenit colonie de muncă forţată pentru deţinuţii politici. Silicoza, bolile de plămâni şi de inimă au făcut ravagii. Colonia era aşezată într-o căldare înconjurată de munţii Gutinului şi reprezenta locul de muncă al celor 7-800 de condamnaţi la pedepse mari. Primii deţinuţi au fost aduşi de la Aiud. Treptat, treptat, au sosit deţinuţi pedepsiţi de la alte închisori, iar după închiderea Canalului, o parte dintre supravieţuitori au fost dirijaţi aici.
Cel mai cunoscut reprezentant al foştilor deţinuţi politici de la Baia Sprie era poate părintele Justin Pârvu, care s-a stins recent. Ca unui om care are înţelepciunea să distingă valoarea şi tăria să o aprecieze, GAZETA de Maramureş, cel mai important săptămânal din nord-vestul ţării, susţinut de o listă de organizaţii, instituţii şi persoane anexată prezentului memoriu vă propune acordarea titlului de cetăţean de onoare post-mortem părintelui Justin Pârvu. Ultimul mare sfânt al temniţelor comuniste.
Argumentăm propunerea noastră prin următoarele:
Părintele Iustin s-a născut la data de 10 februarie 1919, în satul Poiana Largului, comuna Calugăreni, judeţul Neamţ. În 1936, tânărul râvnitor de doar 17 ani intră frate la Mănăstirea Durău. După numai un an, în anul 1937, merge la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, pentru a-şi continua apoi studiile la Râmnicu-Vâlcea şi Roman. În 1940, la 20 de ani, este tuns în monahism şi, peste numai doi ani, hirotonit întru preot. Devine apoi preot misionar pe Frontul de Est, în Neamţ, până la Odesa. După război, începe prigoana comunistă. În anul în care va absolvi seminarul, în 1948, va fi arestat şi condamnat la 12 ani de “închisoare politică”.
Trece prin închisorile Suceava, Văcăreşti, Jilava, Gherla, Periprava, Aiud, minele de la Baia Sprie, şi “reeducarea” de la Piteşti. În 1960, este condamnat la încă patru ani de temniţă pentru că nu s-a lepădat de credinţă. După eliberare, ajunge să slujească în mai multe mănăstiri, iar de douăzeci de ani este preot la Mănăstirea Petru Vodă – judeţul Neamţ, pe care o închină martirilor români din închisorile comuniste. Părintele Justin Pârvu a continuat până la moarte lupta pentru credinţă şi adevăr prin învăţăturile sale în care caută să facă cunoscută jertfa unei generaţii.
Având convingerea că sunteţi un om care ştie că dăinuirea unei comunităţi se poate face numai prin păstrarea identităţii, valorilor şi idealurilor sale, suntem convinşi că veţi da curs propunerii nostre, discutând-o în Consiliul Local”.
Scrisoarea din partea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România
ASOCIAŢIA FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI DIN ROMÂNIA
A.F.D.P.R.
ASSOCIATION DES ANCIENS DETENUS POLITIQUES DE ROUMANIE
FORMER ROMANIAN POLITICAL PRISONERS ASSOCIATION
Str.Mântuleasa nr.10, 70087 Bucureşti, sector 3, ROMÂNIA,
tel.fax.3172317
Nr. 97/29.08.2013
C ă t r e
Primăria Baia Sprie
Domnului primar Dorin-Vasile Paşca
Consiliului Local
Comitetul Naţional de Conducere al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi şi Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), mulţumeşte pe această cale dumneavoastră şi Consiliului Local, pentru faptul de a fi declarat şi aprobat cu unanimitate de voturi ca Arhimandritul Justin Pârvu să devină cetăţean de onoare post-mortem al localităţii Baia Sprie, adică acolo unde a muncit aproape 5 ani în minele de plumb, din cei 16 ani pe care i-a “petrecut” după gratiile temniţelor comuniste.
Vă rugăm să primiţi întreaga noastră consideraţie pentru respectul şi recunoştinţa ce le purtaţi martirilor neamului românesc.
Cu aleasă preţuire,
Preşedinte, Ing. Octav Bjoza AFDPR
Răspunsul din partea Mănăstirii Petru Vodă
Mitropolia Moldovei si Bucovinei
Arhiepiscopia Iasilor
Manastirea Sfintilor Arhangheli
– Petru Voda –
Stimate Domnule Primar Dorin Vasile Paşca,
Stimaţi membri ai Consiliului Local Baia Sprie,
Decizia domniilor voastre de a acorda, cu binecuvîntată unanimitate, cetăţenia de onoare Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu, fericitul întru pomenire stareţ şi ctitor al mănăstirii noastre, vă face cinstea de a vă număra printre primii edili din România care îi acordă această distincţie postumă, recunoscînd jertfa şi dragostea de Dumnezeu şi de neam a duhovnicului nostru.
Fie ca acest gest onorific să rodească în inimile tuturor generaţiilor României prezente şi viitoare dragostea de Adevăr şi de neam pentru care întreaga generaţiile a părintelui nostru stareţ s-a jertfit în vremuri de cumplită prigoană şi de mărturisire a frumuseţii sufletului Creştin din această ţară. Cu siguranţă această distincţie vă va fi răsplătită de binecuvîntarea Cuviosului Părinte Justin Pârvu din Împărăţia Cerurilor în care acum îşi odihneşte mult truditul şi mult încercatul său suflet.
Primiţi, vă rugăm, prin aceste puţine cuvinte, recunoştinţa noastră adusă consiliului local al Primăriei Baia Sprie, dimpreună cu felicitările pentru frumoasa iniţiativă, cuvenite jurnaliştilor Victor Roncea şi Asociaţiei Civic Media, susţinuţi de jurnaliştii Mircea Crişan şi Ioana Lucăcel de la Gazeta de Maramureş şi de numeroase şi importante personalităţi ale lumii creştine şi academice ale României contemporane.
Dumnezeu să vă răsplătească şi să vă binecuvinteze!
Catre: Primaria si Consiliul Local Baia Sprie Romania, Maramures, Baia Sprie Strada Piata Libertatii, nr. 4 Fax: +40-262-260059 [email protected]
27 August 2013
Stimate Domnule Primar Dorin Vasile Paşca,
Stimati membri ai Consiliului Local Baia Sprie,
Am aflat prin intermediul Gazetei de Maramures ca Dvs sunteti primii din minunatul tinut al Maramuresului care ati dat curs demersului lor civic deosebit, privind distingerea unor mari personalitati ale Romaniei, care au suferit pentru valoarea si crezul lor in temnitele ocupatiei sovietice, prin acordarea unei mult meritate Cetatenii de Onoare post mortem.
Parintele Justin Parvu, pentru care ati votat cu o unanimitate remarcabila, act care va ramane cu siguranta inscris in istoria Romaniei, merita cu prisosinta aceasta distinctie memorabila, la fel cum si localitatea Baia Sprie se innobileaza la randul ei prin conferirea Cetateniei de Onoare unui om sfant, care s-a dus la Dumnezeu si care si-a patimit suferintele cu fruntea sus in inchisorile bolsevice in care a fost detinut timp de 16 ani si la munca fortata din subteranele minelor de plumb si sare din Baia Sprie.
Peste ani, cand se va pune in discutie ridicarea martirilor inchisorilor comuniste in randul mucenicilor si sfintilor din calendarele Bisericii Ortodoxe Romane – asa cum deja Biserica Catolica a inceput sa beatifice o serie de fosti detinuti politic din Romania – gestul Dvs va fi amintit cu cea mai aleasa consideratie. Pentru ca, asa cum spunea insusi Parintele Justin, „Sfântul sau martirul este eroul neamurilor. Nu ne interesează pe noi coloratura lui politică. El nu este omul mărginit – în România, ori în Spania, ori în Franţa – el este omul care depăşeşte graniţele valorilor.”
Permiteti-ne, ca sustinatori ai initiativei Gazetei de Maramures, sa va transmitem sincerele noastre omagii, felicitari si multumiri pentru actul Dvs de demnitate nationala, atat in numele Asociatiei Civic Media, cat si a istoricilor, profesorilor universitari si jurnalistilor care s-au alaturat acestui demers national, si dintre care ii amintim pe Prof. Dr. Radu Ciuceanu, fost detinut politic, Director – Institutul National pentru Studiul Totalitarismului (INST), Membru de Onoare al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu, Președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, Dr. Radu Baltasiu, Director – Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Prof. Univ. Dr. Ilie Badescu, Universitatea Bucuresti, Prof. Univ. Dr. Adrian Boeru, Universitatea Nationala de Arte, Prof. univ. dr. Viorica Bălteanu, Universitatea Politehnica Timișoara, Constantin Dobre, fost organizator si conducator al revoltelor mineresti din Valea Jiului, Lupeni, august 1977, istorici de pe ambele maluri ale Prutului, ca profesorii Vasile Lechintan, Cristian Troncota si Alexandru Moraru, cat si, mai ales, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politic din Romania, dl. Octav Bjoza, la care se adauga o lista lunga de personalitati, dintre care nu trebuie sa-l uitam pe distinsul Arhiepiscop al Maramuresului, Inalt Preasfintia Sa Justinian Chira, la randul sau un om al lui Dumnezeu.
Nu in ultimul rand, trebuie amintite vorbele calde la adresa Parintelui Justin Parvu, supranumit “Duhovnicul Neamului”, transmise lumii de Intai Statatorii Bisericii Ortodoxe Romane, Patriarhul Daniel si Mitropolitul Teofan al Moldovei si Bucovinei:
„În perioada plină de lumină dintre sărbătoarea Înălţării Domnului la Cer şi sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh a trecut la cele veşnice Părintele Arhimandrit Iustin Pârvu, stareţul-ctitor al Mănăstirii Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil de la Petru Vodă, judeţul Neamţ, şi duhovnic apreciat de numeroşii săi fii duhovniceşti. Format în atmosfera de rugăciune şi înaltă trăire spirituală a Mănăstirilor Durău şi Cernica, cunoscute vetre monahale din perioada interbelică, Părintele Justin a îndurat, cu multă credinţă, încercările temniţelor comuniste de la Văcăreşti, Jilava, Aiud şi Suceava (între anii 1948 – 1964), mărturisind cu mult curaj dreapta credinţă în vremuri de încercare.(…) Veşnică să-i fie pomenirea din neam în neam!
Cu părinteşti binecuvântări şi condoleanţe pentru obştea mănăstirii,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”
“După ce a dus o viaţă înălţătoare, tulburătoare şi sfântă, părintele Justin Pârvu s-a îndreptat spre împărăţia cerurilor. Părintele a pregustat împărăţia cerurilor încă din această viaţă, dobândind-o din plin în lumina cea neînserată a lui Dumnezeu. S-a dus la Hristos, fără de care nu a conceput, din tinereţea lui până pe patul de suferinţă, să trăiască vreo clipă. A fost conştient de faptul că în Hristos trăieşte, viază şi se mişcă. S-a născut în cer, cum spuneau creştinii altă dată, după ce a fost binecuvântat de Dumnezeu să se nască întru împărăţia cerurilor încă din această lume. S-a dus la fraţii şi surorile sale de suferinţă, care au plecat din această viaţă cu multă vreme înaintea sa. În ultimele zile ale vieţii sale, în chilia de alături, într-un moment de har, a mărturisit un testament care să fie împlinit de cei care rămân în urmă. Părintele a ţinut să ceară iertate tuturor, a menţionat persoana care să-i urmeze în funcţia de stareţ, iar la final a dorit să comunice patru lucruri poporului român. Părintele a accentuat că trebuie să fie unitate în orice situaţie, iar apoi a îndemnat la multă pocăinţă, astfel încât Dumnezeu să ne ierte de multele noastre păcate. În al treilea rând, părintele Justin a spus că în Biserică trebuie să fie ascultare, iar apoi a îndemnat la multă rugăciune”. – IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei
Dumnezeu sa va rasplateasca ravna si gestul deosebit facut in memoria Parintelui Justin Parvu!
Urmare a unei lucraturi, Presedintele Romaniei a hotarat in aprilie anul trecut demartirizarea eroilor romani ai trupelor USLA ucisi si profanati bestial in fata sediului MApN in noapte de 23 spre 24 decembrie 1989, la comanda KGB si GRU. Este vorba de Grupul Trosca, decapitat, la propriu, de agentul GRU Nicolae Militaru. Am contestat decizia Presedintelui purtand chiar o corespondenta pe aceasta tema cu Administratia Prezidentiala. Parerea mea ramane aceeasi, dupa cum puteti auzi si vedea si in aceasta inregistrare video de la cea mai recenta lansare a cartii “Fereastra Serviciilor Secrete” – care trateaza si Cazul Trosca -, a generalului (r) SRI Aurel I Rogojan (detalii despre aceast eveniment, la care au participat numeroase cadre active si in rezerva, in cursul zilei de maine). La vremea respectiva, SRI a avut o reactie demna, afirmand, negru pe alb, in revista oficiala a Serviciului, “Intelligence”, ca “Eroii nu au nevoie de ‘diplome'”.
Ca reactie la decizia prezidentiala, pe 22 decembrie anul trecut, un grup de artisti ai informatiilor, si nu numai, i-a ridicat ad-hoc o statuie colonelului martir Gheorghe Trosca in memoria jertfei sale si a camarazilor sai, din urma cu 22 de ani (foto dreapta). Pe locul acestui monument-protest, ieri, 20 decembrie 2012, Serviciul Roman de Informatii a dezvelit un monument din marmura, pentru a omagia Eroii Antiteroristi. Felicitari (sfatul meu catre conducerea SRI este sa inchirieze panoul publicitar din spatele monumentului, pe care sa dispuna un mesaj pe masura solemnitatii locului si nu unul despre reduceri de preturi – foto mai jos, cum este cel de acum. Sau sa-l desfiinteze)! Iar in aceasta seara, intre orele 21 si 23, TVR va avea o Editie Speciala pe aceast tema si va difuza documentarul de exceptie al realizatorului Corneliu Mihalache, “Piepturi goale şi buzunare pline” (de fapt, tot goale!).
PS: Raspunsul la intrebarea din finalul interventie mele (video) este: se pare ca da!
Mai este de adaugat ca, prin coroana depusa ieri la Monumentul Eroilor Antiteroristi (foto mai jos), SRI a informat practic, pentru prima oara public, cine au fost teroristii din Decembrie 1989. Grupul Trosca a fost Anti-KGB si Anti-GRU. Coroana SRI de la monumentul grupului de luptatori masacrat bestial in Decembrie 1989 le este dedicata lor, Eroilor Antiteroristi. Rezulta asadar destul de clar ca teroristii din decembrie 1989 au fost rusii din KGB si GRU.
Ediţie specială PRIM PLAN – Conducerea SRI vine la TVR1
Vineri, după Telejurnalul de la ora 20.00, urmăriţi la TVR1 o Ediţie Specială în care invitaţi sunt şefii Serviciului Român de Informaţii. Dupa aceasta Editie Speciala de la ora 21.00, de la 22.00 veti putea urmari documentarul exceptional al lui Corneliu Mihalache “Piepturi goale şi buzunare pline”. “Să vedem împreună, în lumina vorbelor de mai-nainte, care sunt consecinţele morale şi materiale ale Legii Recunoştinţei nr. 341 din 2004, recunoştinţă faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989”, ne invita Corneliu Mihalache
Azi, 21 decembrie, de la ora 21.00, Claudiu Lucaci şi Mihai Rădulescu sunt faţă în faţă cu directorul şi prim-adjunctul Serviciului Român de Informaţii – George Maior şi Florian Coldea, într-o Ediţie Specială, la TVR1.
Informaţii din spatele celor mai închise uşi din România, imagini în premieră filmate chiar de SRI la antrenamentele brigăzilor anti-tero şi dezvăluiri despre unul dintre cele mai tulburătoare momente ale Revoluţiei române – episodul USLA şi colonelul Trosca.
Vedeti filmul prezentat de SRI la TVR chiar de la sursa.
Un alt subiect abordat în cadrul discuţiei este cel al ameninţărilor teroriste.
SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII
OMAGIEREA EROILOR
Titlu: “Ziua luptătorilor antiterorişti” Postul de televiziune: “TVR 1” din 20.12.2012, ora: 14:18 – Crainic: Teodora Popa
“In România, 7 luptători antiterorişti au murit în decembrie 1989, în faţa Ministerului Apărării. Ei au fost chemaţi să apere sediul instituţiei de terorişti. S-a dovedit a fi însă o diversiune, au fost prinşi într-o ambuscadă, s-a deschis foc asupra lor, iar trupurile le-au fost profanate pentru a legitima mitul teroriştilor. Astăzi, Serviciul Român de Informaţii le-a ridicat luptătorilor USLA un monument exact pe locul în care au căzut la datorie.
Reporter: In acest loc, au căzut la datorie 7 luptători antiterorişti, în 24 decembrie 1989, stă scris pe monumentul ridicat în faţa fostului sediu al Ministerului Apărării.
George Cristian Maior, directorul SRI:O reparaţie istorică şi morală şi, în acelaşi timp, o cinstire pentru toţi aceia care şi-au pierdut viaţa în misiune, din Brigada Antiteroristă.
Reporter: Din ordinul generalului Nicolae Militaru, USLA-şii au fost chemaţi să apere de terorişti sediul MApN, în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989. Ministerul era oricum apărat de tancuri. Imediat ce trupele USLA au ajuns la faţa locului, s-a deschis foc asupra lor. 7 luptători au fost ucişi. Cadavrele au stat expuse zile întregi, iar pe maşinile lor de intervenţie s-a scris ‘terorişti’. Colonelul Gheorghe Trosca a fost decapitat. Trupurile luptătorilor au fost profanate. Inainte să fie şeful de Stat Major al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă, Trosca a lucrat la Contrainformaţii. Avea rolul de a depista înalţi reprezentanţi ai regimului comunist racolaţi de sovietici. Nicolae Militaru era vizat pentru legături cu Serviciul Secret al Armatei sovietice.
In 2011, preşedintele Traian Băsescu a retras titlurile de eroi martiri pentru Gheorghe Trosca şi Eugen Trandafir Cotuna, în urma unei decizii primite de la CNSAS.
G.C. Maior:Pentru noi, ei sunt eroii noştri şi acest lucru nu trebuie să fie consemnat în vreo sentinţă, în vreo decizie formală.
Reporter: Rude, foşti camarazi şi actuali luptători ai Brigăzii Antiteroriste a SRI au fost prezenţi la dezvelirea monumentului dedicat USLA-şilor care şi-au pierdut viaţa în zilele tulburi ale Revoluţiei.
“Colecţii anuale/ Evenimente militare – ZIUA LUPTATORULUI ANTITERORIST”
“Anii ’70 au adunat o tragică moştenire pentru ceea ce avea să devină terorismul în lume, peste decenii In numele ‘cauzei de apărat’, justiţiari cu sau fără de ţară revendicau deturnări de aeronave, luări de ostatici, atacuri cu bombe, masacrul de la Jocurile Olimpice de la München (1972) sau asasinarea prim-ministrului Italiei, Aldo Moro (1978), sunt doar două dintre evenimentele tragice de care şi-au legat identitatea membri ai unor organizaţii teroriste precum SEPTEMBRIE NEGRU sau BRIGAZILE ROSII. Ca reacţie firească de autoprotecţie, începând cu anul 1974, în România s-a constituit o structură de mici dimensiuni căreia i-au fost încredinţate responsabilităţi antiteroriste. Aceasta a evoluat conceptual, funcţional şi organizatoric, astfel că la 15 decembrie 1977 a luat fiinţă Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (USLA).
“Patria a priori”
In decursul activităţii sale, USLA s-a confruntat cu numeroase încercări de pătrundere în spaţiul naţional ale unor membri sau simpatizanţi ai diferitelor mişcări teroriste. In decembrie 1984, în faţa Hotelului Bucureşti din Capitală, organizaţia disidentă palestiniană Al Fatah-Consiliul Revoluţionar (Abu Nidal) a comis un atentat terorist soldat cu moartea unui diplomat iordanian. Tot în Capitală, în primăvara anului 1985, în complexul studenţesc Grozăveşti, terorişti arabi au plasat mecanisme explozive sub autoturismele unor lideri ai organizaţiei studenţilor sirieni din România. Doi specialişti pirotehnişti ai USLA şi-au pierdut viaţa în încercarea de dezamorsare a dispozitivelor capcană. Instituţia ‘luptătorului antiterorist’ a înregistrat cea mai grea jertfă în 24 decembrie 1989: în tumultul evenimentelor Revoluţiei, în Bucureşti, şi-au pierdut viaţa nouă luptători antiterorişti. 1990 este ‘anul de naştere’ al Brigăzii Antiteroriste. Noul început de drum a stat sub semnul altor provocări ale ameninţării teroriste: în august 1991, la Bucureşti, un comando indian al organizaţiei teroriste Baabar Khalsa a încercat asasinarea ambasadorului conaţional acreditat în ţara noastră. Datorită intervenţiei luptătorilor antiterorişti, atentatul s-a soldat cu un eşec. Mai târziu, în anul 1995, Brigada Antiteroristă a identificat lideri ai organizaţiei teroriste ‘Armata Roşie Japoneză’, reuşind să prevină derularea de către aceştia a unor activităţi pe teritoriul României. După 11 septembrie 2001, în temeiul atributelor de autoritate naţională în domeniul antiterorism acordate Serviciului Român de Informaţii, Brigada Antiteroristă a cunoscut mutaţii conceptual-funcţionale succesive. Aceste transformări au valorificat deopotrivă experienţa acumulată şi orizonturile prefigurate de Strategia naţională de prevenire şi combaterea terorismului (România fiind printre primele ţări din sud-estul Europei care – după atentatele de la 11 septembrie – au avut iniţiativa elaborării unui document doctrinar destinat autoprotecţiei faţă de fenomenul terorist).
Datorită experienţei câştigate şi a recunoaşterii rezultatelor muncii depuse de-a lungul existenţei sale, drapelul de luptă al Brigăzii Antiteroriste a fost decorat, în anul 2002, cu Ordinul naţional “PENTRU MERIT” în grad de Cavaler. Centrat pe puterea primordială a informaţiei, antiterorismul românesc pune în valoare conceptul de prevenire prin cooperare, în cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT), al cărui coordonator tehnic este Serviciul Român de Informaţii. In scopul îndeplinirii unitare şi coerente a misiunilor, la nivelul Serviciului Român de Informaţii funcţionează, începând cu anul 2005, Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă. Mecanismul intern de cooperare are menirea de a contribui esenţial la stabilirea de strategii de etapă, a căror eficienţă este comensurată inclusiv pe dimensiunea activităţii de cooperare internaţională. Ca membru cu drepturi depline al NATO şi UE, România este angajată ferm şi fără echivoc în efortul internaţional de luptă împotriva terorismului. Brigada Antiteroristă comemorează, an de an, la 24 decembrie, ZIUA LUPTATORULUI ANTITERORIST, înclinând in memoriam drapelul de luptă al unităţii, ca semn de profund respect faţă de înaintaşi. In conştiinţa luptătorului antiterorist, jertfa deschizătorilor de drumuri reprezintă lecţia datoriei împlinite la cote de performanţă specifice unui corp de elită. Anul acesta, ROMFILATELIA introduce în circulaţie o emisiune de mărci poştale dedicată acestui eveniment. Aducem mulţumirile noastre Serviciului Român de Informaţii pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.”
“Comunicat de presă – ‘Romfilatelia'” Agenţia de ştiri: “Agerpres” din 20.12.2012 – Redacţia
“Ziua Luptătorului Antiterorist – ‘Romfilatelia’, societatea care înscrie periodic în programul său noi tematici reprezentative pentru România, demonstrând astfel că filatelia cultivă valorile naţionale şi este martorul şi mesagerul marilor evenimente, celebrează Ziua Luptătorului Antiterorist şi introduce în circulaţie o emisiune de mărci poştale dedicată acestui eveniment. Pe fondul acţiunilor teroriste din anii ’70 şi ca o reacţie firească de autoprotecţie, de-a lungul timpului, în România, au fost constituite diverse instituţii cu responsabilităţi antiteroriste, de la o primă structură înfiinţată în 1974 până la Uniunea Specială de Luptă Antiteroristă (USLA)-1977 şi Brigada Antiteroristă în 1990. Datorită experienţei câştigate şi a recunoaşterii rezultatelor muncii depuse de-a lungul existenţei sale, drapelul de luptă al Brigăzii Antiteroriste a fost decorat, în anul 2002, cu Ordinul naţional ‘PENTRU MERIT’ în grad de Cavaler. Brigada Antiteroristă comemorează, an de an, la 24 decembrie, Ziua Luptătorului Antiterorist, înclinând in memoriam drapelul de luptă al unităţii, ca semn de profund respect faţă de înaintaşi. Sărbătorind acest eveniment, ‘Romfilatelia’ introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale intitulată Evenimente Militare – Ziua Luptătorului Antiterorist, alcătuită din două mărci poştale cu valorile nominale de 1 leu şi 8,10 lei, un plic prima zi, un carton filatelic şi un întreg poştal. Incepând cu ziua de vineri, 21 decembrie 2012, emisiunea de mărci poştale Evenimente Militare – Ziua Luptătorului Antiterorist va putea fi achiziţionată de la toate magazinele ‘Romfilatelia’ din Bucureşti şi din ţară.”
“Eu cred ca acesta este lucrul cel mai minunat pe care il infaptuiesc cu oameni de jerfa, de dragoste, de credinta, de cand am venit aici, in Dobrogea” – IPS Teodosie
În memoria miilor de deţinuţilor politici care şi-au pierdut viaţa prin muncă silnică la Canalul Dunăre-Marea Neagră se va ridica o mânăstire. Locul ales este Poarta Albă, principala colonie de deţinuţi din toate cele 14 câte au existat de-a lungul canalului. Anunţul a fost făcut de Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Lucrările vor începe luna viitoare.
Mânăstirea de la Poarta Albă va fi ridicată în memoria tuturor deţinuţilor politici, care şi-au pierdut viaţa muncind la canal. Documentele arată că în perioada 1949-1953 au fost aduşi la muncă silnică, de către regimul comunist, peste 30 de mii de oameni. Poarta Albă a fost mereu considerată cea mai mare colonie de prizonieri, cu un număr constant de 13 mii de persoane aduse pentru exterminare. Mărturiile supravieţuitorilor arată că la Canalul Dunăre Marea Neagră au murit mai bine de 5 mii de oameni. Majoritatea, fără mormânt sau cruce. Rămăşiţele lor au rămas în gropi comune, amestecate cu pământul care străjuieşte Canalul. Munca extenuantă, foametea şi umilinţele fizice au fost principalele cauze ale deceselor. Pentru că mănăstirea este închinată tuturor celor care au murit la Canal, în locul supranumit “cimitirul programat”, călugării se vor ruga zilnic pentru iertarea lor. Marele duhovnic Iustin Pârvu de la Mânăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ s-a numărat printre supravieţuitori. La slujba de sfinţire a lăcaşului de cult, pe 1 iunie, va participa şi părintele Iustin Pârvu. Lucrările vor începe pe 5 iunie iar fondurile, spun reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului, vor veni exclusiv din donaţii. Arhivele arată că la colonia de deţinuţi de la Galeşu, de lângă Poarta Albă, din 3 mii de prizonieri, 800 erau preoţi.
Intr-un raspuns la o solicitare transmisa de subsemnatul, pe 21 decembrie a.c., Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in Cazul Trosca – Erou-Martir, se afirma, in principal, urmatoarele:
“Referitor la cererea dumneavoastra de reanalizare a modului în care a fost solutionata petitia initiala referitoare la “cazul Trosca C.N.S.A.S.”, prin care ne învederati aspecte ce ar putea conduce la anularea decretelor de retragere a titlului de Erou-Martir al Revolutiei Române din Decembrie 1989 pentru Cotuna Eugen Trandafir, Coman Dumitru si Trosca Gheorghe va informam faptul ca verificarea legalitatii acestora face obiectul mai multor dosare ce se afla în curs de solutionare pe rolul instantei de contencios administrativ.”
Acum 22 de ani, la cumpăna dintre 23 spre 24 decembrie, un grup al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă este chemat să apere Ministerul Apărarii şi să răspundă unui atac iminent al teroriştilor. Luptătorii USLA se deplasează către punctul terminus al misiunii lor cu două aro blindate. În interiorul clădirii se găsesc capii revoluţiei, proaspăt trecuţi prin studiourile televiziunii române libere şi întipăriţi pe retina colectivă drept salvatori de neam: iliescu, militaru, brucan, voiculescu… Afară, sute de proiectile aşteaptă pe ţevile mitralierelor şi tancurilor care apără clădirea. Grupul de luptători chemat pentru respingerea teroriştilor ajunge la destinaţie, condus de Gheorghe Trosca, locotenent-colonel şi şef de stat major al USLA. La câteva minute de la sosirea în faţa clădirii ministerului sunt întâmpinaţi cu foc din toate punctele dispozitivului de apărare. Opt dintre cei chemaţi, printre care şi Trosca, işi pierd viaţa macelariti salbatic. Conform documentarii video a jurnalistului Cornel Mihalache de la TVR, pentru ca nu murise, Gheorghe Trosca este executat cu un glont in frunte, asemenea maresalului Ion Antonescu. Dimineaţa, peisajul se schimbă ca într-o regie de film istoric. Cele două vehicule ciuruite sunt aşezate cu faţa către minister, deşi noaptea, la primirea în ploaia de gloanţe, se aflau la distanţă unul de celălat. Corpurile militarilor morţi sunt împrăştiate pe caldarâm. Pe aro-uri stă scris, cu litere de-o şchioapă, întinse cu vopsea alba, “TERORIŞTI”. Diorama morţii este filmată şi transmisă către ţară purtând în eter mesajul: Ei sunt teroriştii!
“Filmăm la un punct strategic, unde s-au prins mai mulţi terorişti”:
În orele şi zilele care urmează, mulţimea înfierbântată scuipă, urinează şi loveşte corpurile sfârtecate. “Ăsta nu pare-a fi român, fir-ar mama lui a dracu’”. Trosca este ars, decapitat, iar capul îi este aşezat pe o roată a unui aro răsturnat. O ţigară pusă în batjocură îi stă înfiptă între buze. Corpul său, alături de cele ale camarazilor, rămâne în stradă pradă profanării timp de cinci zile.
1978. Gheorghe Trosca, un tânar ofiţer al serviciului de contrainformaţii care lucrează la dosarul “Corbii”. Cercetările sale desconspiră colaborarea cu serviciile secrete sovietice a generalului-colonel nicolae militaru, imediat degradat şi scos din armată.
1989. nicolae militaru, agent GRU/KGB, primul ministru al apărarii din epoca post-ceauşescu, creierul aparatului militar in zilele revolutiei, personajul aflat în decembrie în clădirea pe care Trosca a fost chemat în mod expres să o apere de terorişti.
În 2011, la 22 de ani de la momentul evocat, un grup de artişti terorişti decide să comemoreze şi să readucă în faţa contemporanilor clipa de atunci, folosind aceeaşi putere a vizualului pe care au mânuit-o şi hoţii de ţară în ’89. La câţiva paşi de locul crimei, în apropierea complexului Orizont din Drumul Taberei, capul lui Trosca este din nou ridicat şi tras pe roată, spre zgâlţâirea conştiinţelor amorţite. Stă drept şi priveşte acuzator.
Se spune că nu există o crimă perfectă. Ucigaşul face mereu o greşeală pe care ochiul şi mintea detectivului o găseşte. Momentul Trosca este una dintre erorile făcute de cei care au ucis atunci. În zidul tunelului întunecat în care au gonit clipele acelui decembrie, ei ne-au lăsat fără să-şi dea seama o fereastră prin care, dacă ai ochi de văzut, poţi vedea adevărul. Ultima decapitare pe care o consemnează istoria noastră ascunde crima, răzbunarea, trădarea, minciuna şi manipularea pe care s-a construit noua Românie. Vechii si foştii, noii şi cei de-acum. Cei care nu au făcut decât să tăbăcească şi mai mult pielea de iepure pe care Ţuţea spunea că ne-a aşezat-o comunismul pe spinare. Ce folos că am câştigat libertatea dacă nu avem curajul să spunem lucrurilor pe nume şi să rostim adevărul verde-n faţă?
Monumentul ridicat astăzi cinsteşte memoria tuturor celor care s-au sacrificat pentru a ne da şansa de a rosti oricând, fără oprelişti, ceea ce credem. Celor care ne-au eliberat curajul, ne-au îndreptat spinarea şi ne-au reunit ca neam. Vă îndemnăm să vă folosiţi darurile primite cu înţelepciune şi înspre bine. Cu un strop din acest curaj, cu recunoştinţă şi cu o floare, vă invităm la o clipă de reculegere şi de plecare a capului în faţa capului de martir.
Catre: Presedintele Romaniei, dl Traian Basescu
Administratia Prezidentiala a Romaniei
Stimate Dle Consilier de Stat
Gabriel Cristian Piscociu,
Noi date referitoare la Cazul “Trosca – CNSAS” ma fac sa supun atentiei Presedintelui Romaniei cererea mea de reanalizare a modului in care a fost solutionata petitia initiala de catre Dvs si Departamentul Juridic al Administratiei Prezidentiale a Romaniei (vedeti mai jos) existand reala posibilitate ca dl presedinte Traian Basescu sa anuleze decretele prin care ofiterilor romani Cotuna Eugen Trandafir, Coman Dumitru si Trosca Gheorghe li s-au retras pe nedrept titlurile de eroi-martiri ai “revolutiei”, respectiv ai evenimentelor din decembrie 1989.
Concret, in cadrul documentarului transmis de postul national de televiziune in seara zilei de 20.12.2011, orele 22, intitulat „Terorist, erou martir“ si realizat de Cornel Mihalache, Avocatul Poporului a confirmat pentru TVR si a consfintit pentru Legea Romana faptul ca Deciziile CNSAS in baza carora Presedintele Romaniei a fost silit sa semneze Decretele nr. 238, 239 si 240 din 28 februarie 2011, la cererea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 si avizul Comisiei parlamentare a revolutionarilor din Decembrie 1989 conduse de Raymond Luca, sunt nule si neavenite.
Practic, cel putin in cazul Trosca, Decizia CNSAS prin care ofiterul de contrainformatii era invinuit de “politie politica” a fost publicata in Monitorul Oficialla cateva zile dupa ce institutia in sine fusese deja desfiintata de catre Curtea Constitutionala a Romaniei. Pentru aducere aminte: “În şedinţa din data de 31 ianuarie 2008, Curtea Constituţională a examinat excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste şi a constatat, cu unanimitate de voturi, că dispoziţiile legii, precum şi cele ale art.II şi art.V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2006 sunt neconstituţionale”, se arata într-un comunicat al Curţii Constituţionale citat de Mediafax la data respectiva.
Astfel, atat de facto cat si de jure, Decizia in speta a fost lovita de nulitate. Un decret prezidential bazat pe o decizie nula, neconstitutionala si, deci, nelegala, este, la randul lui, la fel de nul.
Mai mult, in cadrul emisiunii s-a probat faptul ca Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 nu a anuntat familiile eroilor-martiri de Decizia CNSAS pentru a li se permite o interventie reparatorie in Justitie, iar o anumita Nagit Germina, “sefa de investigatii” pe la CNSAS, a subliniat ca oricum numai “invinuitul” putea depune contestatie (conform Legii declarate neconstitutionale). In cazul de fata, “invinuitul” fusese ucis si profanat bestial de catre agentii KGB si GRU care au reocupat Romania in decembrie 1989.
Va rugam asadar sa procedati in consecinta si sa indreptati situatia de urgenta, tinand cont de acest moment aniversar, pentru unii.
Nu in ultimul rand, Administratia Prezidentiala ar putea institui un Ordin de decorare a ofiterilor de contrainformatii cu numele eroului-martir Gheorghe Trosca iar MApN ar putea ridica impreuna cu SRI si Presedintele Romaniei un monument comemorativ pe locul crimei ofiterilor din Unitatea Speciala de Lupta Antiterorista.
Cu speranta ca veti actiona cu maxima celeritate, pentru ca familiile eroilor-martiri sa-si poata petrece sfintele sarbatori in pace,
Va transmit salutarile mele romanesti,
Victor Roncea
Jurnalist / Director
Asociatia Civic Media
Am primit mesajul dumneavoastra si am supus atentiei Presedintelui Romāniei, domnul Traian Basescu, punctul dumneavoastra de vedere cu privire la retragerea titlului de Erou-Martir al Revolutiei Romāne din Decembrie 1989 pentru Cotuna Eugen Trandafir, Coman Dumitru si Trosca Gheorghe.
Domnia Sa va multumeste pe aceasta cale si va asigura ca desi īntelege situatia expusa a procedat īn stricta conformitate cu dispozitiile legale si constitutionale.
Astfel, Decretele nr. 238, 239 si 240 din 28 februarie 2011 au fost emise īn temeiul prevederilor art. 100 din Constitutie, ale art. 3 alin 2, ale art. 8 si art. 9 alin 6 din Legea nr. 341/2004, legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romāne din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit īn urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987, precum si ale art. 49 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi, aprobate prin Hotarārea Guvernului nr. 1412/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Īn conformitate cu textele legale mai sus indicate, texte ce reglementeaza etapele procedurii de retragere a titlului de Erou-Martir al Revolutiei din Decembrie 1989, emiterea decretelor s-a facut avānd la baza propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 si avizul Comisiei parlamentare a revolutionarilor din Decembrie 1989.
Mentionam faptul ca aceste dispozitii legale nu prevad posibilitatea, pentru Presedintele Romāniei, de a refuza aceasta propunere atunci cānd sunt īntrunite conditiile prevazute de lege.
Totodata, ne exprimam speranta ca veti continua sa ne transmiteti punctele dumneavoastra de vedere ori de cāte ori veti considera necesar.
Cu o nerusinare specifica anticrestinilor, unul dintre motivile respingerii proiectului de Lege a “Zilei Detinutilor Politici Anticomunisti din perioada 1944-1989” a fost, pe langa faptul ca Tismaneanu vrea el ziua de 23 august si acela ca intr-un act normativ nu poate sa apara ca 9 martie este “in calendarul crestin-ortodox Ziua Pomenirii Sfintilor Mucenici”, intrucat “Romania este un stat laic” si aceasta ar “discrimina alte culte”.
Credeti ca este vorba de acelasi Emil Boc care declara emfatic “fara credinta in Dumnezeu, nimeni in Romania nu face nimic” sau de vreo clona de-a lui? Acum, ori Boc (sau clona lui) e tampit/a de-a dreptul – ceea ce nu cred – ori madama secretar general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu, cea care a facut recurs pentru granita si stema Tinutului Secuiesc si care da ordin fetelor de la RAAPPS sa-i faca curat copilului ei prin vila, are o stampiluta cu semnatura primului ministru si o pune pe unde se nimereste. Pentru ca aceeasi Romanie “laica” a instituit prin Lege urmatoarele sarbatori religioase ortodoxe drept zile nationale si zile nelucratoare: Pastele – doua zile, Duminica Rusaliilor si ziua urmatoare, Adormirea Maicii Domnului, Craciunul – doua zile. E, spuneti si Dvs, e tampit Boc sau cel care i-a scris avizul de respingere, recte Tismaneanu?
Mai cititi din “argumentatia” scrisa de Boc cu manuta lui Tismaneanu: Guvernul nu a sustinut acest proiect legislativ, transmitand Senatului un punct de vedere negativ bazat pe de o parte pe considerentul ca Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a “militat” pentru impunerea unei Zile comemorative a victimelor regimului comunist in Romania pe 21 decembrie si a unei Zile nationale a memoriei victimelor fascismului si comunismului pe 23 august, mentinerea ambelor zile comemorative avand rolul de a asigura “coerenta unei politici de memorie la nivelul statului roman, oferindu-se posibilitatea constituirii unei pedagogii destinate sa educe tinerele generatii in spiritul respectului profund fata de toate victimele dictaturii comuniste.”. Intr-un final, Proiectul introdus de Puiu Hasotti cu Ziua Fostilor Detinuti Politici pe 9 martie a fost adoptat de Senat, in calitate de prima camera sesizata, cu 86 voturi pentru si doua abtineri, spre deosebire de cel al lui Tismaneanu, cazut cu 49 de voturi contra. Cinste senatorilor romani!
September 4th, 2013 
VR 
Ziaristi Online:
Posted in 
Tags: 
