Archive for the ‘Colimatorul’ Category

Ultima batalie pentru libertate. Dictatura biometrica se aseaza peste Romania fara nici o opozitie. Carduri de identitate, carduri de sanatate, permise de conducere europene, permise de sedere – toate electronice. Ce va fi?

Dictatura electronica s-a instalat pe furis in Romania, fara ca “populatia” sa-si dea seama ca se lasa inlantuita. Tentaculele “marelui frate” orwellian intra astazi in aproape toate buzunarele, in case si, cel mai grav, tinde sa posede si sufletele. Fiecare miscare iti este cunoscuta inca de dinainte de o face prin semnele electronice pe care le dai. Nimeni nu ne-a intrebat daca vrem sa avem carduri de identitate si control electronice, cu toate ca ceea ce deosebeste Romania de restul tarilor UE este tocmai caracterul omogen crestin, care ne da dreptul, pe criteriul respectarii libertatii religioase, sa ne opunem inregimentarii biometrice – conform tuturor normelor “drepturilor omului” consfintite in tratate europene si internationale, altfel atat de trambitate cand e vorba de “drepturile homosexualilor” sau ale minoritatilor ungrome atat de galagioase. “Marele frate” vrea sa-ti stie acum si stadiul organelor: sunt sau nu bune de-o tranzactie, inca din timpul vietii? Recent, Bruxelles a anuntat trecerea la un permis unic de conducere in UE, evident electronic. Inca de anul trecut, toate permisele de sedere din Romania – obligatorii pentru basarabenii care nu au inca si cetatenie romana – sunt electronice, fara nici o informare prealabila si nici o alta optiune. Cine sa se mai impotriveasca, cand bietii studenti basarabeni sunt fericiti ca reusesc sa invete in “tara-mama”, in tara lor adica? De la 1 ianuarie, suntem anuntati sec de “organele statului” ca buletinul se schimba cu carduri de indentitate electronice. Fara drept de apel! Un singur lucru ne-a mai ramas, obtinut cu greu in urma campaniei parintelui Justin Parvu de la Manastirea Petru Voda: pasapoartele temporare, fara cip biometric. Dar pana cand, daca, dupa cum se vede, intre stirile de cancan si blestematiile politice nu isi mai face loc in fosta presa romana nici un articol de avertizare asupra pericolele care planeaza asupra natiunii, la firul ierbii deja. Peste Prut, lespedea electronica a cazut in surdina peste Basarabia. In ciuda gogoritelor fumigene ale vladimiristilor moscoviti, pasaportul “moldovean” este de un singur tip – electronic. C-asa vrea Putin. Dar la noi, cine vrea asta?

In 2009, Asociatia Civic Media s-a alaturat campaniei de informare si avertizare publica declansata de Parintele Justin Parvu, marele duhovnic al neamului si Ortodoxiei romane de la Manastirea Petru Voda, privind pericolele ingradirii drepturilor elementare ale omului prin inregistrarea electronica a populatiei (pasapoarte, carti de identitate, permise de sedere, carduri de “sanatate”, permise de conducere – cititi aici Apelul Parintelui ). In cadrul campaniei s-au desfasurat mai multe conferinte la nivel national si s-au inregistrat fizic 1.000.000 de semnaturi, cu tot cu datele de CNP ale semnatarilor, pe o petitie depusa la Cotroceni in vederea declansarii unui referendum national, potrivit Legii, in privinta acceptarii sau respingerii actelor de identitate cu cip biometric pe considerente de respectare a dreptului la credinta, drept consfintit de Constitutia Romaniei si legea pamantului, plus Declaratiile internationale la care suntem parte. Presedintia Romaniei a ignorat insa cu nesimtire totala cea mai mare petitie cunoscuta din istoria Romaniei. In completarea campaniei, Civic Media a publicat impreuna cu Fundatia Petru Voda lucrarea “Dictatura Biomterica – Cipul controlului total” (Piatra Neamt, 2009). Problema este de actualitate si azi, mai mult ca oricand, se aminteste mai intr-un scurt istoric al Asociatiei . Personal, mi-am pierdut o parte din prieteni si cititori, pe langa slujba, incercand sa-i explic presedintelui Romaniei cu frumosul unde, cum si cat greseste. Se pare ca n-a folosit la nimic. Adevarul nu-si are loc in sistemul de gandire al celor stapanti de tatal minciunii.

Deci, conchidem, la noi, domnul Basescu are aceleasi viziuni cu domnul Putin. Si domnul Putin are aceleasi viziuni cu doamna Merkel. Si viceversa. Si se inchide Cercul, in “laterela” europeana. Dar noi de ce trebuie sa acceptam, pe pamantul nostru, ce doresc niste straini? Caracterul de sluga si chiar de sluga a slugilor s-a evidentiat cu prisosinta la conducerea Romaniei, in ultimii ani.  Ni se da voie sa nu fim la fel? Se va trezi neamul romanesc din somnul cel de moarte?

Un monah de la Petru Voda tine sa ne aduca aminte: “A trecut un alt 14 Ianuarie şi anul acesta, în care s-a hotărît că toţi românii vor avea buletin de identitate electronic, card de sănătate electronic şi nu vor putea să îşi ia medicamente de la vreo farmacie fără reţetă electronică, nimeni nu şi-a mai adus aminte de strigătul în pustie al Părintelui Iustin Pîrvu de la Mănăstirea Petru Vodă, duhovnicul care nu a avut decît jumătate de an de linişte personală după ieşirea din puşcăriile antihristice, ci de aproape 50 de ani stă zi şi noapte cu zeci şi sute de oameni, le ascultă necazurile, le alină durerile şi îi îmbărbătează în lupta pentru mîntuire.

Strigătul său în pustie a strîns un milion de adeziuni scrise în doar cîteva luni. Nici o autoritate din ţara aceasta nu a vrut să ţină seama de ele, deşi nimeni, de la nici o autoritate politică sau de orice fel a acestei ţări, nu va putea vreodată să strîngă atîtea adeziuni scrise fără propagandă mass-media pentru vreo iniţiativă. Semnăturile există şi astăzi şi vor da oricînd mărturie că românii nu vor să fie sclavii nici unui sistem.

În 22 Ianuarie 2009 am încercat să deschid o discuţie pe tema libertăţii, aşa cum este ea ilustrată în Noul Testament, cu profesorii de la Facultatea de Teologie invitaţi la dezbaterea de la Sala Radio. Mi s-a sugerat, mai mult sau mai puţin subtil, că şi Părintele Iustin, şi eu, sîntem înşelaţi. Dacă un om care a plătit cu mai mult de 16 ani de închisoare visul de a crede că putea fi liber în România ocupată de slugile lui Antihrist este înşelat, atunci cei ce s-au bucurat de privilegiile tuturor regimurilor politice din ultimii 30 de ani cum vor putea fi numiţi?

Cîţiva români care cred în Hristos – adică în Adevăr şi Libertate – au alcătuit o scrisoare pentru a duce mai departe lupta începută acum 4 ani, privitoare la cardul de sănătate. Vă invit să o descărcaţi, să o completaţi în 5 exemplare şi să o trimiteţi celor 5 autorităţi numite în antet cît mai degrabă. Cu cît vor fi mai multe scrisori, cu atît mai mult va exista posibilitatea ca vreunui funcţionar să îi pese şi să încerce să ia în seamă dorinţele noastre. https://www.scribd.com/doc/121432854/Notificare-privitoare-la-cardul-de-s%C4%83n%C4%83tate

Textul va fi urmat de un apel către Parlamentul României să abroge legea prin care toţi cetăţenii acestei ţări sînt obligaţi să aibă acte de identitate electronice. Cele două iniţiative vor fi susţinute în faţa legii de Asociaţia Pentru Libertatea Românilor, condusă de fratele Nicolae Livadă, căruia vă rog să îi scrieţi pentru adeziuni şi pentru sprijinirea demersului la adresa [email protected].

Acum e vremea ultimei mari bătălii pentru libertatea personală în faţa statului în care trăim.”, isi incheie monahul Filotheu semnalul de alarma.

Se va trezi neamul romanesc din somnul cel de moarte?

Reamintesc si un cuvant al parintelui Justin despre Apelul sau: “Tăcerea noastră înseamnă sclavie şi îngroparea Ortodoxiei!”

“Apelul acesta pe care l-am făcut eu împotriva cipurilor biometrice, şi care a fost atât de controversat, nu l-am făcut ca să înspăimânt pe nimeni, n-am vrut să îngrozesc pe nimeni. N-am vrut să terorizez mintea nici a bogatului, nici a săracului, nici a înţeleptului şi nici a neştiutorului. Ci am vrut să amintesc acestui popor de unde a plecat, că în venele lui curge un sânge românesc şi curat ortodox, care nu poate să îngenuncheze în faţa cotropitorilor nu numai ai trupului acestui pământ, ci prin dictatura aceasta a tehnicii ei ne cotropesc sufletele noastre, asupra cărora nu au nici un drept. M-am adresat către cei care nu şi-a stins cu desăvârşire flacăra credinţei din inimile lor.

Cu multă durere sufletească spun, şi îmi cer scuze că trebuie să fac această observaţie, prin care nu incriminez şi nu învinuiesc pe nimeni – dar mă doare sufletul să văd atâta nepăsare şi ignoranţă din partea elitelor acestui neam, din partea oamenilor de cultură, laici sau clerici, care prin tăcerea lor săvârşesc o lepădare de Biserică şi de neamul în care s-au născut. Simplul creştin ortodox parcă este mai atent la aceste greutăţi, participă mai cu durere decât participă preotul lui, stând în afara tuturor acestor conflicte, nepăsători faţă de oaia care este sfâşiată în ogor şi stau la distanţă şi se uită cum o devorează lupii.

Cu multă durere am sesizat că cei mai mulţi dintre părinţii noştri parohieni nu au luat o măsură, măcar câtuşi de puţin să facă cunoscute nişte momente grele în istoria creştinismului şi a omenirii, pe care creştinul nostru le-a sesizat mai repede. Adevăratul om de cultură şi de elită iese în faţă şi acela strigă şi răcneşte cu toate forţele lui şi apără valorile pe care el le-a construit şi pe care el le trăieşte. Pentru că dacă ar fi tăcut tot aşa, de pildă un Eminescu, ar fi tăcut Radu Gyr, un Nichifor Crainic, sau oameni de mai mică talie – ’apăi am fi fost de mult prăbuşiţi. Dar aceşti oameni, ca nişte mici apostoli, am putea spune, au fost mereu prezenţi şi au strigat şi s-au opus la toate metodele de întunecare a fiinţei noastre ortodoxe… Iar această problemă nu este una oarecare, după mine este cea mai grea problemă a omenirii şi a creştinătăţii.

Dar acum la noi, se simte foarte jenat un domn ziarist, se simte jenat un istoric, un om de literatură sau ştiinţă… ca să susţină o temă cu ordin religios şi să înfrunte vreo primejdie. Nu! Nu cumva să fie deranjat! Nici tăcerea sihaştrilor nu este scuzabilă. monahul, preotul care socoteşte că face o misiune în cadrul Bisericii, dar nu participă direct la aceste adevăruri, la aceste atacuri şi primejdii în care ne găsim – nu este monah, nu este preot. Dacă nu simte să participe direct şi să-şi asume răspunderea ca un mic misionar al vremurilor, în zadar este toată rugăciunea lui. Tăcerea în faţa acestor pericole este o lepădare a noastră de adevăr. Pentru că ne înrobim şi ieşim din libertatea Adevărului.

Adevărul ne face liberi , nu ne pune cip. Aceasta este dovada că societatea în care trăim este una a minciunii, potrivnică Evangheliei. Libertatea Evanghelie lui Hristos în faţa acestei lumi este un pericol terorist.

Tăcerea noastră înseamnă sclavie şi îngroparea Ortodoxiei. Oamenii noştri de elită, prin tăcerea lor nu fac decât să construiască sicriul ortodoxiei pe care i-l pregăteşte stăpânirea acestei lumi.

Cât pentru păstorii noştri duhovniceşti, atâta le spun: Oare sarea se va strica şi nu va mai săra?”

Parintele Justin Parvu (februarie 2009)

Ce va fi? Se va trezi neamul romanesc din somnul cel de moarte?

Cititi si Pr. prof. dr. Mihai Valică: Insitența guverării electronice până la obsesie. Dileme bioetice și morale

ANTONESCU, ALTFEL (2). Prof. Gh. Buzatu special pentru ZIARISTI ONLINE. EMINESCU. Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria României. Planul profesorului Const. Barbu. VIDEO: Condamnarea comunismului, varianta IICCMER-ICR

Ziaristi Online:  ANTONESCU, ALTFEL (2)

Gh. Buzatu

În cursul anilor 1940-1944, cât timp a fost Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Conducător al Statului Român, Ion Antonescu a fost adeseori considerat – în mediile de stânga ori de dreapta, de „sus” sau de „jos”, civile ori militare, interne sau  externe – tiran ori dictator. Situaţia s-a … deteriorat mai apoi, când, cum se ştie ori se spune, după război mulţi viteji se arată, la „procesul” din mai 1946 ori în presa de după 23 august 1944, în abordările memorialistice ori, mai grav, în rândul istoricilor, Mareşalul avea să fie inclus fără reticenţe în categoria dictatorilor fascişti, alături de Hitler sau Mussolini.

Cititi si: ANTONESCU, ALTFEL. „Să ne toarcem din credinţa în Dumnezeu şi Justiţie drumul viitorului”. Prof. Gh. Buzatu special pentru ZIARISTI ONLINE

Analiza documentată şi nuanţată a caracterului regimului social-politic din România anilor 1940-1944, pe care Mareşalul l-a „patronat”, nu i-a preocupat pe politicieni şi nici pe mulţi istorici.

Integral la ANTONESCU, ALTFEL (2). “Ne-am născut aici, suntem cei dintâi aici şi vom pleca cei din urmă”. Prof. Gh. Buzatu special pentru ZIARISTI ONLINE

ADEVARUL DESPRE EMINESCU

Profesorul Constantin Barbu prezinta, in exclusivitate pentru Ziaristi Online, noi contributii ale demersului sau pentru infatisarea adevarului total privind moartea lui Eminescu, demers sustinut de Asociatia Civic Media, conform nazuintelor enuntate la 160 de ani de la nastere si 120 de ani de la uciderea ganditorului national Mihai Eminescu (vedeti Mihai-Eminescu.Ro). Constantin Barbu, discipol si continuator al proiectelor national-culturale definite de Constantin Noica, urmeaza sa publice 12 volume care concretizeaza, cu dovezi de netagaduit, “Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria Romaniei”, plan editorial pe care il punem azi la dispozitie cititorilor portalului Ziaristi Online. Anuntam pe aceasta cale si proxima publicare online, impreuna cu Civic Media, a documentelor “Dosarului de Interdictie Mihail Eminescu”, a actelor medicale si a autopsiei urmate dupa uciderea celui mai mare gazetar roman, inscrisuri cuprinse in facsimil in lucrarea filosofului Constantin Barbu “Memorialul Mihai Eminescu”. Ascultati totodata si expunerea facuta de profesorul Constantin Barbu despre “Memorialul Mihai Eminescu” la aniversarea a 163 de ani de la nasterea lui Eminescu, in cadrul unei manifestari de exceptie organizata de Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir” si Asociatiunea Astra – Despartamantul Bucuresti.

Integral la Adevarul despre EMINESCU. Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria României. Planul profesorului Constantin Barbu. EXCLUSIV Ziaristi Online »

VIDEO

Condamnarea comunismului – PLEACA-AI NOSTRI VIN AI NOSTRI de ZiaristiOnlineTV

Am aşteptat cu mult interes dezbaterea intitulată „Cum trebuie condamnat comunismul”, organizată de ICR-ul nou, condus de fostul ministru de Externe Andrei Marga. Când colo dezbaterea a strălucit prin lipsă. Invitaţii speciali Victor Ponta şi Crin Antonescu nu au apărut. Iar discursurile au fost în mare parte formale şi cu un iz de răfuială politică. Doar adevăratele victime ale comunismului au impresionat publicul prezent.

Integral la “Condamnarea comunismului” in varianta ICR – IICCMER: “Pleacă-ai noştri, vin ai noştri”. VIDEO

EXCLUSIV. Procurorul lui Ceausescu umilit de judecatorul lui Ceausescu in procesul dintre demnitarii IICCMER si CNSAS. Pensionarul-milionar Dan Voinea, folosit de Tismaneanu si Marius Oprea contra profesorului Corneliu Turianu. INEDIT

Daca vi se pare, cum e si normal, bizar, faptul ca la IICCMER, institut care, chipurile, studiaza “crimele comunismului”, a fost cocotat pe o filiera dubioasa un personaj care face parte din “Militiile Spirituale” anarhiste si de extrema stanga si care contesta pana la desfiintare CNSAS-ul si pentru a-i face loc fratelui sau geaman, sa stiti ca acesta-i doar un promo ieftin al serialului de groaza finantat in totalitate de Guvernul Romaniei – “Povestiri din cripta comunismului”.

Personajul in cauza, ieseanul Adrian Muraru, ajuns prin rotire de cadre in locul Stanomirului lui Tismaneanu, si care si l-a pus pe venerabilul Dinu Zamfirescu in vitrina doar ca sa se poata ascunde dupa el, a creat si un precedent de coma, inedit in istoria “anticomunismului” post-decembrist, obligandu-l pe secretarul Colegiului CNSAS, profesorul de drept Corneliu Turianu, veteran taranist, sa-l dea in judecata pentru calomnie. Adica, repriza I, IICCMER si “Militiile Spirituale” contra CNSAS si acum, repriza a II-a, secretarul Colegiului CNSAS contra directorului IICCMER, cu proces pe rol, in care apare, la mijloc, si “Observatorul Cultural”, reprezentat de Casa de Avocatura Musat & Asociatii, care ii cere, in solidar, despagubiri de 10.000 de euro aceluiasi directoras, pentru prejudiciile aduse saptamanalului prin afirmatii fara acoperire. Daca imbarligatura nu vi se pare destul de alambicata, mai aflati ca, intre timp, presedintele Colegiului Stiintific al IICCMER, respectabilul liberal si fost detinut politic Dinu Zamfirescu, a devenit si membru al Colegiului CNSAS. Si daca bizareria nu era suficient de stranie aflati ca de-abia acum pica in joc si o veritabila fantoma a comunismului, prin intrarea in scena a fostului procuror militar Dan Voinea, gradatul care l-a condamnat la moarte pe Ceausescu pentru cele 60.000 de victime inchipuite de la Timisoara, cap de acuzare principal in rechizitoriul sau fals intocmit in calitate de dirijor al mascaradei judiciare din Unitatea de la Targoviste unde a fost ucis cuplul Ceausescu in decembrie 1989. Procurorul pensionar general milionar (VENITURI 315 MILIOANE VECHI DIN PENSIE – ne informeaza Viorel Ene), groparul Dosarelor Revolutiei si Mineriadei, care a reusit performanta de a-i rataci timp de 20 de ani pe Iliescu si Roman printre randurile unui rechizitoriu care, de data aceasta, n-a mai aparut, a fost reciclat de Vladimir Tismaneanu la IICCMER, in pofida legii. O data cu detronarea formala a “ayatollahului” “anticomunismului”, Dan Voinea a fost preluat de Marius Oprea ca simbol al legaturii ancestrale intre cei doi acrobati ai tuturor regimurilor, pentru a-l transforma in avocat al pupilului sau in procesul cu profesorul Corneliu Turianu. Culmea, distinsul profesor de drept a fost si judecatorul care a prezidat procesul real si moral al cuplului Ceausescu, rejudecat de societatea civila pentru indreptarea farsei judiciare executate de comandoul sovietic din decembrie 1989. O intalnire in Justitie cel putin ciudata care dezvaluie insa dara sinoasa care se prelinge din epicentrul conspiratiei ante-decembriste prin institutii ale statului roman insarcinate, chipurile, cu crimele comunismului, ce sunt acum “investigate” chiar de catre partasii si urmasii ucigasilor.

O sedinta de pomina

Cum asa ceva chiar nu s-a vazut, ca inchizitorul lui Ceausescu si salvatorul lui Iliescu sa-l atace pe Turianu pentru Oprea si Tismaneanu, n-am pierdut prilejul si m-am prezentat la ultimul termen al procesului ce se deruleaza deja de luni bune, prin tergiversari deliberate, la Inalta Curte de Casatie si Justitiei. M-am asezat cuminte intr-un colt al salii si am urmarit ca la circ evolutia macelarului cu trese de la Targoviste acum cu o noua masca trasa pe fata, de avocat al directorului IICCMR in procesul cu secretarul Colegiului CNSAS. Proces in care, de la prima interventia a cerut stramutarea cauzei pe motiv ca profesorul Turianu ar fi prea cunoscut in Bucuresti. Pai si-atunci, ma intreb, procesul Basescu-Patriciu, de exemplu, unde ar fi trebuit judecat, in Papua? Desi, cine stie, si acolo ar putea fi cunoscut vreunul dintre ei…

In fond, cel putin pana acum, se pare ca singurele reusite ale dlui avocat sunt tergiversarea cauzei si starnirea unui hohot general de ras prin salile de judecata urmare a incercarilor sale disperate de a-si proba profesionalismul dobandit la procesul Ceausescu si desavarsit pe vremea lui Iliescu…

Prezent la termenul stabilit de Inalta Curte pentru solutionarea cererii de stramutare formulata de Muraru Andrei pentru „motive de banuiala legitima”, s-a dovedit ca cererea era formulata fundamental gresit fiindca “avocatul” Voinea a intemeiat-o pe dispoziţiile Codului de procedura penala, iar nu civila, confundând evident deci penalul cu civilul (de ce nu cu un tribunal militar?), in care de asemenea a incurcat si institutia revocarii judecatorului cu „stramutarea cauzei” si alte grave greseli nepermise nici macar unui student la drept.

Instanta s-a rugat de generalul-avocat-procuror-pensionar-milionar sa-si plateasca taxa de timbru

Probabil, terminandu-se sirul motivelor de amanare a dosarului de la Judecatoria sectorului 1, sugubetului avocat i-a mai venit o ultima idee (de fapt, sunt sigur ca mai degraba i-a insuflat-o vreun coleg mai priceput): de a incerca amanarea pe calea stramutarii cauzei la o alta instanta. Astfel de proceduri, intemeiate sau nu, maresc foarte mult durata in care poate fi solutionat un dosar: pana se pronunta ICCJ asupra acestei cereri, pana se trimite dosarul de la o instanta la alta daca este admisa cererea de stramutare, pana se stabileste un alt termen de judecata etc… dureaza mult si bine. De ce fuge oare domnul Muraru cu badigardul Voinea dupa el? De Justitia Romana?

Membrii completului de la ICCJ învestit cu solutionarea cererii de stramutare, formulata de Muraru Andrei si sustinuta de Dan Voinea, au fost realmente surprinsi de spectacolul ignorantei stiintei dreptului oferit de dl avocat-procuror. O scena umoristica de Caragiale, Urmuz, Ionesco si Kafka la un loc a avut loc in momentul in care avocatul didamai institutiei de “condamnare a comunismului” a trebuit sa fie convins ca trebuie sa plateasca o banala taxa de timbru. Nevenind nimanui sa creada cat de „mare este gradina Domnului”, nici membrilor instantei si nici celor prezenti in sala, amuzati cu totii in mod evident de prestatia dlui avocat, marele general Voinea (doar la propriu) a fost invitat de repetate ori, cu muuuulta rabdare si staruinta, sa isi achite taxa de timbru, instanta oprindu-se astfel de trei ori in aceeasi sedinta de judecata de la solutionarea dosarului pentru a oferi ocazia dlui avocat sa puna capat ori tergiversarii cauzei ori, macar, spectacolului nestiintei de carte pe care il oferea.

Generalul de tinichea al lui Tismaneanu si pisica domnului Oprea, ucisa in chinuri groaznice de SRI cu o coada de peste

Astfel, in cele 3 (!) incercari ale instantei de a-i oferi dlui avocat Voinea posibilitatea de a achita taxa pentru cererea pe care o sustinea – rugandu-l sa iasa din sala si sa plateasca taxa, in timp ce noi, cu totii, protagonisti si spectatori, l-am fi asteptat cuminti, presedinta completului mergand chiar pana la un „Va rog, haideti, domnule avocat!” – generalul de tinichea al lui Oprea si Tismaneanu a parut ca doreste cu incapatanare sa-si pastraze starea de deruta in fata obligativitatii de achitare a uriaşei taxe de timbru in valoare de 4 lei si a timbrului judiciar de 0,3 lei. Intr-un zumzet de râs general in sala, unul dintre colegii sai avocati (probabil fiindu-i mila de confratele sau cu numele) s-a oferit sa-i dea el un timbru judiciar cu valoarea de 0,3 lei. A urmat, fireste, un alt moment penibil, si anume acela in care dl Voinea, in fata instantei care il astepta, se scutura prin buzunare si portofele pentru a returna colegului suma inscrisa pe timbru. Degeaba insa, dlui avocat ii lipsea in continuare dovada achitarii taxei de timbru, cea in valoare de 4 lei. Ca avocatul de serviciu al ICCMER habar nu avea de obligativitatea achitarii taxei de timbru (ca doar justitia nu e gratis, la cheremul dumnealui), e de inteles. Dar nu poate fi inteles cum un demnitar al Guvernului Ponta, presedintele fabricii de condamnare a comunismului mosita de Basescu, si un avocat prezent in cartile de istorie pentru rolul sau nefast, ambii la un loc, nu sunt in stare sa achite o taxa modica de 4 lei pentru a-si sustine propriile cereri formulate in fata Justititei.

Asta imi aminteste de Marius Oprea, colegul gropar de la ICCMER al mai tanarului Adrian Moraru (o fi vreo boala molipsitoare pe acolo), care afirma ca merge cu trenul „cu naşu’” pentru ca nu are bani de bilet. Timp in care ii facea masaj la domiciliu lui Andrei Plesu (pe gratis?) iar familia ii era plecata in vacanta in Germania, ca sa fie protejata de odiosii neo-securisti, fostii colegi ai tatalui sau, dupa ce i-au ucis pisica pe altarul “anticomunismul” folosind ca arma letala o coada de peste. O fi fost temutul capitan Soare in cautarea ochilor lui Patapievici?

In ceea ce priveste achitarea taxei de timbru, dl Turianu, prof. univ. dr. in drept, s-a oferit, doct, sa ii explice dlui avocat inchipuit ca atunci cand merge la un cinematograf mai intai achita pretul biletului si apoi vizioneaza filmul, iar nu invers. Nu-ti trebuie pentru asta asa multa stiinta de carte sau de principii elementare de drept, ci este o chestiune cel putin de logica…

Vocea tunatoare de la procesul mascarada al lui Ceausescu s-a pitigaiat

Chiar si asa, pentru ca aceasta sa nu mai constituie un alt pretext de tergiversare a cauzei, profesorul Turianu a rugat instanta (culmea, tot dansul) sa ii permita dlui Voinea sa achite chiar si mai tarziu in cursul zilei mareata taxa de timbru. Sub aceasta promisiune, instanta a dat in sfarsit cuvantul pe fond. Sala trepida de nerabdare. Acum era momentul solemn in care urma sa auzim din nou glasul acela tunator purtat in zbor in Unitatea de la Targoviste de avioanele de hartie ale lui Victor Stanculescu si izvorat, paradoxal, dintr-o uniforma ponosita care se asorta pe la coate cu lodenul “martorului” Virgil Magureanu: “Pentru crimele grave săvîrşite de cei doi inculpaţi în numele poporului român, victimele nevinovate ale acestor doi tirani –  infracţiunea de genocid, prevăzută de articolul 357, aliniatul 1, Cod Penal, litera c -, vă solicit, domnule preşedinte şi onorată instanţă, condamnarea acestora la moarte!”. Pac-pac-pac! Cand colo, ce sa vezi? Voinea s-a plans din nou, cu o voce pitigaiata, ca personalitate domnului Turianu este atat de covarsitoare incat procesul trebuie stramutat, oriunde, chiar si in binecunoscutul targ de pe langa Iesi, vagauna Ciurea, mai aproape de sufletul clientului sau.

In continuare, dl Voinea a facut o prezentare ampla a CV-ului secretarului Colegiului CNSAS, demonstrand un potential serios de agent de recrutare (al unei firme de personal, la ce va gandeati?) aratand printre altele ca dl Turianu a fost si presedinte al judecatoriei si ca „personalitatea dlui Turianu e cunoscuta in lumea Justitiei, fiind de notorietate”. Problema e ca astfel i-a mai atarnat o talanga de gat clientului sau: recunoscundu-i public notorietatea dlui Turianu, prejudiciul produs de parat poate fi, pe cale de consecinta, cu mult mai mare, ceea ce l-ar putea determina pe profesorul de drept sa propuna majorarea sumei solicitate cu titlu de daune morale. Poate chiar dublarea ei! Discursul impiedicat al dlui procuror-avocat, desfasurat dupa atatea tergiversari si o asteptare febrila, nu a multumit nici publicul prezent si, probabil, nici onor completul de judecata.

Casa de Avocatura Musat & Asociatii s-a solidarizat cu normalitatea

A urmat profesorul Turianu, care a ales sa se apere singur. Cu elocventa si eleganta, magistratul desavarsit a aratat ca a fost si presedintele sectiei civile, si al sectiei penale, dar si al sectiei comerciale. “Ulterior, chiar si presedintele Tribunalului Capitalei!”. “Pentru a elimina alte presupuneri – a mai spus dl Turianu -, trebuie sa va invederez ca am fost si judecator al Curtii Supreme de Justitie. Prin urmare, conform teoriei domnului avocat Voinea, ar rezulta ca nicaieri pe teritoriul Romaniei nu as putea sa imi apar drepturile pe calea justitiei. Poate ma trimite dumnealui direct la Haga ori direct la Consiliul Europei… Consimt si la asta, dar doar daca imi plateste dumnealui cheltuielile de calatorie. Dar cum nu poate plati nici macar taxa de timbru…”, a conchis cu amuzament profesorul de drept starnind, in sfarsit, satisfactia salii.

Chiar si avocatul ziarului care a publicat calomniile lui Muraru, reprezentantul Casei Musat & Asociatii, in ciuda sobrietatii afisate, se vedea ca se straduieste sa isi infraneze rasul pe care il starnea constant dl Voinea, cu incercarile sale de contracarare a actiunii Justitiei. Avocatul prestigioasei Case de Avocatura s-a solidarizat practic cu pozitia profesorului Turianu si a pus concluzii de respingere a cererii de stramutare, deci chiar in contra celui cu care, in solidar, ar putea fi obligat la plata daunelor, aratand ca nu se indoieste de impartialitatea judecatorilor si ca „are incredere sa ne judecam si la judecatorie in Bucuresti”. Jos palaria!

In final, doamna procuror, de asemenea, a pus concluzii, in principal, de anulare a cererii de stramutare ca netimbrata si, in subsidiar, ca neintemeiata. Instanta a ramas in pronuntare, avand sa constate pe urma si daca dl avocat si clientul sau, vor fi in stare pana la urma, totusi, sa achite si acea grandioasa taxa de timbru de 4 lei.

Profesorul Turianu: “Dl Voinea se prezinta drept un avocat cu talent clovnicesc”

In incheiere, dupa ce show-ul mascaricilor post-comunismului a luat sfarsit, l-am abordat si pe profesorul Turianu. Distinsul demnitar, fost senator de marca al PNTCD, care s-a aratat dispus sa-si dea demisia de la CNSAS daca directorul IICCMER demonstreaza ca el a fost secretar PCR, dupa cum l-a acuzat unul din fratii gemeni Muraru in campania “militiilor” desfasurata prin varful de lance “cultural” unde evolua la bara, s-a aratat intristat de situatia prezenta. “Nu pot sa inteleg cum un inalt demnitar, reprezenta al statului carevasazica, tanarul domn Muraru, numit de Guvernul Ponta intr-o functie de ministru secretar de stat, fuge de Justitie. Ce sa inteleg de aici, ca atat dl Antonescu, care l-a propus, probabil fara sa stie ca aceste “militii spirituale” din care face parte au contestat zgomotos Guvernul USL in plenul Parlamentului, nu a stiut ce face? Daca de-acum semneaza ca primarul ce se va intampla daca va ajunge presedinte? Cat despre domnul avocat, inteleg ca dl Voinea are talent in  tergiversarea dosarelor de care se ocupa (fie in calitate de procuror – vezi Dosarele Revolutiei, fie in calitate de avocat – vezi cauza de azi), dar vad ca are si talent clovnicesc de vreme ce astazi, in sala ICCCJ, oricarui om normal i-ar fi venit sa se ascunda de rusine. Dar ce sa ne mai miram! La fel a facut, se spune, dl Voinea si in decembrie ’89, cand, de aceasta data in calitate de temut procuror, se ascundea pe burta la marginea unei bordurii de frica sa nu il impuste Mos Craciun in Parcul Moghioros, ramanand in pozitia culcat, intins neclintit pe asfalt, pana cand l-au ridicat niste copii de jos… dupa cum singur a povestit, cu gurita lui.”

Sursa: Ziaristi Online

UPDATE: Roncea.Ro a avut dreptate: Instanta a respins aberatia generalului de mucava! Dle Muraru, sper, sincer, ca nu-i dai si bani dlui Voinea. FOTO/INFO ICCJ

Documentare: Seful IICCMER, taxat cu 10.000 de Euro de Societatea de Avocati Musat si Asociatii si de Observatorul Cultural in Cazul calomnierii lui Corneliu Turianu, secretarul Colegiului CNSAS. DOCUMENT

Corneliu Turianu, omul care a prezidat rejudecarea Procesului Ceausescu: “Executia de la Targoviste a reprezentat ritualul bine pus la punct al represiunii comuniste”. INTERVIU / VIDEO

EXCLUSIV. Profesorul Corneliu Turianu isi da demisia de la CNSAS. Cu o singura conditie: ca Andrei Muraru, membrul organizatiei anarhiste de extrema stanga Militia Spirituala, ajuns sefut la IICCMER, sa dovedeasca ca a fost secretar PCR

 

Portalul Basarabia-Bucovina.Info a implinit un an. Ce s-a publicat dar si ce a mai ramas, cum ar fi o selectie in 50.000 de fotografii din spatiul istoric si etno-cultural romanesc

Basarabia-Bucovina.Info a implinit un an. Pornit de la o necesitate – existenta pe internet si in sfera educational-informationala a unor imagini din spatiul istoric si etno-cultural romanesc – portalul nostru se afla inca la inceput de drum. Am parcurs pana acum circa 20.000 de kilometri, in special in Basarabia si nordul Bucovinei dar si in Maramuresul istoric, si am adunat peste 50.000 de imagini, completate de zeci de filmari. O parte se gasesc deja aici, in Albumele noastre, altele sunt pe Flickr, Picasa, YouTube, DailyMotion, Vimeo. Contul si Pagina de Facebook au fost intregite acum si cu un Grup de discutii. Fotografiile noastre au fost preluate de ziare, reviste, agentii de presa si televiziuni, carora le multumim.

Am petrecut momente tensionate in Transnistria si zona controlata de trupele rusesti de-a stanga si de-a dreapta Nistrului dar am reusit sa obtinem si sa publicam in spatiul virtual primele imagini de calitate cu Cetatea Tighina de dupa parasirea ei de catre soldatii rusi fosti “eliberatori”, azi “pacificatori”. Am ajuns pe culmi cu chilii rupestre necalcate de om de zeci de ani si am cautat in van urmele Tetinei, Cetatea facuta disparuta de ucraineni pana la ultima bucata de piatra. Am asistat intristati la stergerea completa a oricarei urme de istorie romaneasca la Cetatea Hotin si am fost martorii unor evenimente inedite – clasate momentan la exclusivitati de sertar – cum ar fi descoperirea unor oseminte de sute de ani in interiorul Cetatii Soroca. In sudul Basarabiei am patruns in ultimul turn al uneia dintre ramasitele complexului Cetatii Chilia – acum pe post de closet public in curtea unei fabrici private – si am admirat apusul la limanul Nistrului, pe zarile Marii Negre, de pe Cetatea Alba, asa cum il vedea si Stefan cel Mare si Sfant in urma cu peste cinci secole. Am adunat carti postale vechi si am mers pe urmele lui Eminescu, prin Cernauti. Am comemorat, alaturi de sute de tineri basarabeni si bucovineni si de obstea si staretul Sfintei Manastiri Putna odiosul masacru de la Fantana Alba si am documentat alte locuri unde s-au savarsit crime in masa, similare, impotriva romanilor. Am participat la slujbe sustinute in aceeasi limba, a aceluiasi popor, in biserici romanesti aflate azi in statele fostei Uniunii Sovietice, pe teritoriul carora am gasit si cimitire de eroi abandonate sau chiar necunoscute la Bucuresti la troitele carora ne-am inchinat cu smerenie.

Pana acum nu am reusit sa publicam nici 10% din materialul adunat pe teren. In schimb am prezentat documente inedite din fostele arhive KGB, prin intermediul istoricului american Larry Watts si a colegilor sai de la Chisinau dar si imagini speciale pentru Istoria Romaniei, din Arhivele Nationale de la Bucuresti. In urma cu un an am primit pentru acest proiect binecuvantarea unor mari istorici ai Romaniei, printre care s-a aflat si regretatul profesor academician Florin Constantiniu, cu al carui text introductiv la lucrarea “Saptamana Patimilor”, a unui alt mare regretat scriitor, originar din Cernauti, Mihai Pelin, am si lansat portalul nostru. Am (re)publicat online carti de Nicolae Iorga si Charles Upson Clark si fotografii de Willy Pragher sau ale unor participanti la minunata actiune Podul de Flori. Profesorii Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu si Dinu C. Giurescu ne-au ghidat si ne-au oferit materiale din arhivele si cartile lor in vederea publicarii, la fel ca si generalul Ion Costas si alte cadre in rezerva si in retragere, veterani romani de pe ambele maluri ale Prutului. Alti tineri istorici si cercetatori si-au oferit la randul lor sprijinul profesionist. Am initiat parteneriate cu institutii de stat si biblioteci publice, manastiri si centre culturale, fundatii de prestigiu si asociatii sau colaboratori independenti din Romania, Republica Moldova, Ucraina si Statele Unite. Noi proiecte s-au dezvoltat pe parcurs si se ramifica in continuare. Pe 27 Martie anul acesta va vom oferi ceva cu totul special.

Am pornit pe 15 ianuarie 2012, sub semnul lui Eminescu, continuam sub semnul lui Eminescu, chiar daca, si azi, dupa cum se vede din imaginea de mai sus, marele ganditor national este urmarit de gardieni sovietici, peste actualele granite dar si in interiorul ei. Va multumim tuturor, Departamentului Romanilor de Pretutindeni din cadrul Guvernului Romaniei, pentru confinantare, colaboratorilor pentru daruire si cititorilor nostri pentru aprecieri si va oferim la moment aniversar – 163 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu – un punct de vedere al unui tanar studios, despre Basarabia, Bucovina si Eminescu. Doamne ajuta!

De ce cred in Eminescu si vesnicia neamului romanesc

de Vlad PÂRĂU

Integral la Basarabia-Bucovina.Info

AUSTERITATEA PREZIDENTIALA reflectata in metri patrati ai locuintelor de serviciu RAAPPS. LISTA CU TOATE PERSOANELE FIZICE CARE DEŢIN O LOCUINŢĂ LA RA-APPS

Mediafax via Guvernul Romaniei:

LISTA CU TOATE PERSOANELE FIZICE CARE DEŢIN O LOCUINŢĂ LA RA-APPS

SITUAŢIA PERSOANELOR FIZICE CARE DEŢIN LOCUINŢE DE PROTOCOL CU DECONTAREA CHELTUIELILOR DE CĂTRE INSTITUŢIE

SITUAŢIA PERSOANELOR FIZICE CARE NU MAI SUNT ÎNDREPTĂŢITE SĂ DEŢINĂ LOCUINŢĂ DE SERVICIU

SITUAŢIA PERSOANELOR FIZICE CARE DEŢIN LOCUINŢE DE SERVICIU

Editorial Victor Roncea in BURSA: Mărirea lui Ungureanu, decăderea lui Băsescu. Sau cum a ajuns Tudor Postelnicu Presedintele Romaniei

Editorial BURSA 16.01.2013

OPINII

Mărirea lui Ungureanu, decăderea lui Băsescu

Am aflat zilele acestea că domnul Traian Băsescu este supărat pe domnul Mihai Răzvan Ungureanu, fostul său ministru de Externe, demis din funcţie, fostul său şef demisionar al SIE, fostul său prim- ministru, demis de Parlament după o evoluţie precoce de 72 de zile, şi, de-acum, şi fostul său prezidenţiabil. Spre deosebire de Tudor Pos­telnicu, care şi-a recunoscut erorile în public într-un mod original, Traian Băsescu alege să-şi exprime nemulţumirile de alcov prezidenţial prin prepuşii săi, ultimii care i-au mai rămas. După o aruncare cu buzduganul “feisbucistă” cam nereuşită a domnului Sebastian Lăzăroiu – consilier la case mari: “Spiru Haret”, Realitatea TV şi Cotroceni (conform declaraţiei sale de avere) – aflăm ce-l doare pe domnul Traian Băsescu chiar de la doamna Elena Udrea şi tot prin mijloace electronice: o “intervenţie” TV. Chiar dacă este deja intens ventilat, merită reprodus citatul, pentru o eventuală istorie a presei: “Dacă te dezici de un om care te-a numit în funcţii, în toate funcţiile în care ai fost şi care te-a desemnat aşa dintr-o dată, din senin, pe tine ca fiind cel care trebuie să salvezi PDL, să fii cel care îl conduce de acum încolo, şi candidat la preşedinţie şi viitorul şi tot şi, la un moment dat, când ţi se pare că planurile nu mai sunt aceleaşi, îl dezici pe cel care a făcut toate lucrurile astea pentru tine, atunci Lăzăroiu a avut dreptate că asta arată lipsă de caracter”.
Un blogger subtil, Traian Mitrică, observă pe portalul său, “Politica ta“, că în această frază sunt câteva cuvinte care nasc întrebări, destul de adânci, respectiv: “Te-a desemnat aşa dintr-o dată, din senin, pe tine”. Chiar aşa, cum a ajuns Mihai Răzvan Ungureanu, acum deja fostă stea a MAE, SIE, PFC, PDL şi ARD, “în toate func­ţiile în care a fost”? “Din senin”?
(…)
Mărirea lui Ungureanu şi a “civililor” strâns uniţi în jurul său a fost pecetea care i-a adus decăderea lui Băsescu, până la stadiul de formolizare în care se află azi. Din păcate, nici ultima asistentă de gardă din serviciul mobil de urgenţă şi reanimare prezidenţială nu cred că mai poate face ceva, în ciuda aptitudinilor sale evidente. Soarta lui Băsescu este pecetluită. Tudor Pos­telnicu a fost mai cinstit.

Integral la BURSA

“Daca Eminescu traia azi ar fi fost sufocat de sleahta agentilor antiromani, de falsificatori si prosti”. Filosoful Constantin Barbu intr-un interviu ingrozitor de sincer despre soarta lui Eminescu, la 163 de ani de la nastere si 123 de ani de la ucidere

Profesorul Constantin Barbu a avut amabilitatea sa remita si portalului Ziaristi Online un interviu acordat ieri ziarului Lumina, prin intermediul jurnalistei Loreta Popa. Din pacate nu am gasit link-ul din ziarul citat pentru a face trimiterea de rigoare asa ca il reproducem ca atare in forma sa originala. Interviul este devastator pentru sleahta agentilor antiromani, intesat cu informatii inedite, trist pentru soarta unei virtuale contemporaneitati fizice a lui Eminescu si, totodata, ingrozitor de sincer. Anuntam pe aceasta cale si proxima publicare online a documentelor “Dosarului de Interdictie Mihail Eminescu”, a actelor medicale si a autopsiei urmate dupa uciderea celui mai mare gazetar roman, inscrisuri cuprinse in facsimil in lucrarea filosofului Constantin Barbu “Memorialul Mihai Eminescu” (foto).

“A revenit vremea lui Eminescu”

Mihai Eminescu. Un nume pe care romanii il au in suflet, dar il cunosc atat de putin. Din ce in ce mai multi tineri aproape ca nu stiu nici o poezie de-a poetului nostru nepereche, dar sa mai cunoasca publicistica incredibila a acestuia. Ne mai atinge astazi Eminescu?

C.B.: Eminescu este înstructurat românității. Într-un fel vorbim limba genială forjată de poet. Eu îl numesc pe Eminescu scriitor historial, înțelegând prin historial scriitorul transgresor, adică are acel mental care traversează secolele istoriei și în palierie și în viitor. Faptul că magia lui Eminescu îi atinge pe români se poate explica prin genialitatea peceții lui lingvistice, prin adevărul pe care l-a slujit (implicit ființa și realitatea – fiindcă ele sunt identice adevărului), prin codul pe care l-a ghicit (poetul vorbea despre “… a-nvățaților ghicire”, despre “enigma vieții”). Tinerii știu, totuși, cel puțin poeziile celebre ale lui Eminescu. Deja, a revenit vremea lui Eminescu.

Ce ar trebui sa stie romanii despre codul Mihai Eminescu?

C.B.: Dacă românii ar putea ști ceva esențial despre Eminescu, acest esențial este chiar codul lui Eminescu. Problema este extrem de dificilă, dar în vorbe simple “codul” înseamnă gramatica ritual-nihilistă care a absorbit și adăpostește în ea tot ceea ce este abisal într-un om drept, bun, adevărat.

Eu am publicat o serie de 20 de volume (Codul invers. Arhiva înnebunirii și a uciderii nihilistului Mihai Eminescu) în care am încercat să arăt cu documente, acte, înscrisuri tragedia desfășurată între 1883-1889. Eminescu a fost nu numai umilit ci și martirizat. Din “omul sacrificat”, Eminescu a devenit sacrificatorul nobil. De aceea am numit invers codul lui Eminescu, fiindcă poetul nostru genial și gânditorul historial a răsturnat drumul pe care i l-au așternut Maiorescu și Regele, turnându-le drumul în cap cu praf și pulbere cu tot.

Titus Livius Trifu alias Maiorescu s-a comportat asa cum era, ca un agent dublu. Manolescu ii merge pe urme

Ce a insemnat Titu Maiorescu pentru Eminescu, din punctul dumneavoastra de vedere?

C.B.: Puțini mai știu că pe Titu Maiorescu îl chema Trifu (pe grecește ar fi fost un nume mai frumos, păstrând urmele întreitei străluciri). Titus Livius a fost întotdeauna gelos pe supremația genială a lui Eminescu. Chiar în însemnările zilnice, când își povestea în nemțește excursiile se autointitula Führer, conducător de excursie. Vă dați seama ce era în capul lui când credea că va civiliza poporul român cu formele fără fond. În unul din ultimele sale articole, Eminescu își bate joc în chip direct de teoria lui Maiorescu, arătând unde a dus civilizația română această ușoară teorie, compusă de un om superficial dar orgolios peste margini…

Maiorescu s-a comportat așa cum era: ca un agent dublu. Pe de-o parte își arăta fața de protector al lui Eminescu, pe cealaltă parte acționa ca un führeraș care îl bagă în cămașa de forță și trimite poliția ca să-l interneze la Caritatea lui Șuțu.

Lumea culturală românească nu este în stare să se dezmeticească, altfel ar vedea în textișoarele lui Maiorescu scrise despre Eminescu niște banalități compuse de un simplu universitar ratat. Ca să fim brusc contemporani, uitați-vă peste paginile din Istoria critică scrisă de Manolescu, un eminescolog necalificat (ca să ne distrăm vă voi spune că o citează pe inexistibila Bot împotriva lui Iorga și Noica!). Nefiind suficientă inexistibila Bot se mai apucă și istoricul Boia să scrie enormități ieftine și triste care sună cam așa: “Cazul mai delicat este al lui Mihai Eminescu, “poetul național” și, mai mult decât atât, marele mit românesc, personalitatea socotită drept culmea de nedepășit a spiritualității autohtone. (…) Ceea ce se joacă acum e strict rămânerea lui – nesigură – în vârful ierarhiei literare românești. Tot mai mulți tineri nu vor să mai audă de o poezie care nu mai corespunde sensibilității lor, iar în capitolul pe care Nicolae Manolescu il consacră în Istoria critică a literaturii române (2008), rezervele, destul de severe, concurează cu aprecierile binevoitoare,  și ar fi fost poate și mai nete, dacă subiectul ar fi fost cu adevărat “liber” …”. Numai că Manolescu nu se pricepe la genii: pentru el nici Eminescu, nici Blaga, nici Noica nu sunt teribili. Plagiatorul Manolescu o ține una și bună cu flatulența inventată de el pe nume Cărtărescu, alt plagiator. Ce să-i ceri lui Manolescu? Să-l citească pe Kant? L-am provocat public să scrie 20 de pagini despre Luceafărul lui Eminescu ca să vadă populația cât e de analfabet în materie de Eminescu. Veți vedea că nu va scrie niciodată. Că e greu. Interpretarea supremă pe care a dat-o Manolescu Luceafărului lui Eminescu este aceasta: “Demiurgul îi promite lui Hyperion marea cu sarea” (citez din memorie). Când zici Eminescu spui Perpessicius (ca editor, continuatorul Petru Creția fiind plagiator și superficial, mai mult mistificator al textelor eminesciene, permițându-și nu numai o rară harababură în editarea teatrului eminescian, ba chiar “facerea de versuri”…), spui G. Călinescu. În rest nu mai sunt decât capitole în cinci-șase comentatori…

Saracii ipochimeni ca Zigu Ornea

A fost un student minutios, incredibil de dornic sa cunoasca, sa invete, sa acumuleze. Din pacate nu a avut posibilitati financiare sa dea si doctoratul. De unde aceasta dorinta impetuoasa de a i se denigra pana si acea perioada a vietii?

C.B.: Eminescu a studiat la Viena și Berlin cu cei mai mari profesori europeni ai epocii. A avut posibilități financiare pentru doctorat, dar firea lui “ticăită” (cuvântul îi aparține) l-a făcut să viseze puțin prin Iași, lucru fatal. Poate și autoexigența teribilă l-a făcut să ezite să-și treacă doctoratul. Puțini știu ce teribili erau profesorii lui Eminescu, ce carte știau! Cred că Eminescu și-a dorit un răgaz de pregătire (traducând din Kant), iar apoi a amânat și a tot amânat. Cred că nici traducerea din Leskien nu este străină de proiectul doctoratului.

Cât privește dorința de “denigrare”, ea provine din analfabetismul denigratorilor. Eu recompun și tipăresc Biblioteca lui Eminescu (după însemnările sale, deci după probe și documente) și această bibliotecă este absolut fenomenală. Cine va citi cărțile pe care le-a citit Eminescu va înțelege ce înseamnă să ai codul historial al spiritului indo-european (de ce nu învață Manolescu cu Bot și Boia limba sanscrită după Bopp, ca Eminescu? – simplu de răspuns: nu le-ar folosi la nimic!).

Un analfabet, ganeful Ornea zicea, săracul, că Eminescu ar fi fost autodidact! Ce poți să-i zici ipochimenului decât că e ipochimen…

Cine erau agentii anti-Eminescu

De ce aceasta feroce incercare de inlaturare a sa de pe toate planurile, inclusiv cel fizic?

C.B.: În 1883, Regele (speriat de posibilitatea detronării de către ruși) a semnat un Tratat secret cu Austro-Ungaria, și, din disperare, a acceptat și un punct 2 (fatal: Regatul Român se angaja să nu treacă munții în Transilvania). Eminescu cunoștea tratatul și a scris și împotriva Regelui și a feloniei de la Viena. P.P. Carp (ambasadorul Regatului la Viena) s-a gândit că Eminescu trebuie “potolit” (este cuvântul său), Regele l-a “desemnat” (prin Mite Kremnitz) pe instrumentul Maiorescu să execute sacrificiul. Voi analiza în 12 volumașe care vor apărea lunar această tragedie sacrificatoare. Nu degeaba scrie Nietzsche că: “Hohenzollernii sunt o rasă de criminali stacojii”. Chiar numele Împăratului Franz Josef apare pe rapoartele scrise de agenții austro-ungari împotriva lui Eminescu (toți cei nouă agenți sunt evrei austrieci și evrei maghiari, de aici și falsificatoarea acuză că Eminescu ar fi fost antisemit!). Astăzi se derulează o încercare  de distrugere a “simboalelor”, cum ar fi spus părintele Stăniloae. Dar numai proștii analfabeți cred că un simbol poate fi distrus. Cine nu știe greacă veche, nu știe ce este simbolul și mănâncă degeaba banii “filantropului” Söros, ca să nu-l numesc…

Pe Eminescu il iubesti ca pe o Icoana

Pana unde merge sinceritatea omagiului romanilor astazi?

C.B.: Sinceritatea omagiului românilor , cum o numiți dumneavoastră, dacă este sinceritate, dacă este omagiu (omagiul face parte din ritualul sacrificial indo-european, așadar este și cifru și cod), și dacă românii sunt români merge de la inima lor până la inima lui Eminescu. Poți să-l iubești pe Eminescu și doar cu gândul curat, nespunând nici un cuvânt. O iubire mutuală, simplă.

Agentii anti-Romania l-ar sufoca azi pe Eminescu

A schimbat mentalitati prin articolele sale. A mai ramas ceva din acea presa din care a facut parte Mihai Eminescu? Daca ar trai acum, ar avea o sansa sa mai schimbe ceva prin articolele sale Mihai Eminescu?

C.B.: După părerea mea, Eminescu încă nici n-a început să schimbe mentalitatea. Articolele sale politice sunt necitite, iar puținii care le-au răsfoit nu cunosc epoca în profunzime, așadar nu înțeleg aproape nimic (cred că numai Vatamaniuc face excepție, un academician român pe care mediul științific de astăzi nu-l onorează cum ar merita). Dacă ar trăi acum și l-am percepe drept contemporan, Eminescu nu ar fi luat în seamă. Pe Eminescu îl luăm în seamă numai știind cine a fost Eminescu. Dacă Eminescu ar fi Eminescu azi, te-ai putea trezi cu orice derbedeu politic că-l învață carte și-i arată viziuni. Astăzi suntem sufocați de agenți de influență plătiți dinafară (și dinăuntru) care oricând îți pot compune o “lovitură de stat” (dată chiar de popor), o imaginară aplecare către Rusia sau China (de parcă Dostoievski este romancier american și hârtia a inventat-o Willi), astăzi suntem sufocați de falsificatori și de proști (care te amenință că nu iubești Europa, de parcă ai putea să nu te iubești pe tine însuți). Marile probleme ale României sunt falsificările și minciuna care duc la distrugere și decădere, incorecta ierarhie, injustiția care produce metastaza societății, încercările de distrugere a simbolurilor și miturilor naționale (imbecilități spuse împotriva lui Eminescu și Mihai Viteazul, în ultima vreme nesimțindu-se bine nici Mircea cel Bătrân, nici Ștefan cel Mare, nici Blaga, nici Noica…), lipsa unui proiect de integrare reală a României în Uniunea Europeană, lipsa unui mare proiect de țară. Vom trăi, ca să vedem!

Vă mulțumesc pentru interviu și vă rog să publicați textul întreg.

Constantin Barbu

Sursa: Ziaristi Online

Interdictia lui Eminescu functioneaza si azi, la 163 de ani de la naştere si 123 de ani de la moartea “Romanului Absolut”. A.C. Cuza, Corneliu Vlad si Gh. Buzatu despre suprimarea cotidiana a lui Eminescu. Primul film documentar. VIDEO

Ziaristi Online:

Misterele vietii si mortii lui Eminescu. A.C. Cuza acuza: Lui Eminescu i-au fost cenzurate din timpul vietii “versurile cari redau conceptia sa adanc nationala”

A. C. Cuza

“În această ordine de idei, d. prof A.C. Cuza a semnalat faptul că o casă de editură din Capitală, care-şi zice „naţională”, a suprimat, în toate ediţiile, anumite versuri cari redau în mod caracteristic şi categoric concepţia adânc naţională a lui Eminescu.”

Cui ii e frica de o Zi Nationala Mihai Eminescu sau cum a fugit statul actual de numele lui Eminescu

Eminescu si Nae Georgescu - foto Cristina Nichitus Roncea

Are cumva ţara, la Bucureşti sau din străinătate, o stăpânire pe care o supăra sau o deranjează Eminescu? Ne interzice vreo lege internaţională, vreun aquis comunitar sau vreo datină a pământului să-l preacinstim pe unul dintre cei mai înzestraţi şi mai încercaţi români? De ce nu Ziua Eminescu?

VIDEO: Primul film documentar despre Eminescu, realizat de Octav Minar, in 1914

Inmormantarea lui Eminescu

Are titlul “Eminescu, Veronica, Creanga” si este primul film documentar despre Eminescu. A fost realizat de Octav Minar in 1914. Filmul a fost descoperit la Arhiva Naţională de Filme de către Ion Rogojanu…

Cititi si descarcati cartea Profesorului Nae Georgescu

“Boala si moartea lui Eminescu” la Mihai-Eminescu.Ro

VIDEO: Istoricul Gh. Buzatu despre istoricul M. Eminescu si C.Z. Codreanu 

 de ZiaristiOnlineTV

“Tiganca imputita” a lui Basescu a dus la o amenda contestata in instanta. “Nationalistii autonomi” de la Timisoara sunt arestati si perchezitionati, incalcandu-se Constitutia, pentru a fi protejata mafia tiganeasca si coruptia “organelor Legii”


O situatie de dementa cronica a organismelor statului se deruleaza la Timisoara, cu repercusiuni nationale care privesc incalcarea crasa a libertatii de exprimare, drept consfintit de Constitutia Romaniei si toate prevederile internationale in domeniu la care Romania este parte. Aflam de la Mediafax ca “la Timişoara, au loc perchezitii la membrii unei grupări naţionaliste care au anunţat pe un blog că oferă o recompensă de 300 de lei fiecărei femei rome care se supune unei operaţii de sterilizare în 2013”.

Blogul a disparut deja – ras de cine, nu stim – iar tinerii de la Timisoara sunt calcati de “mascati” ca niste infractori de drept comun. Pentru o gluma. In acelasi timp si acelasi oras, sub privirile acelorasi “organe”, mafia imobiliara tiganeasca a pus mana si distruge din temelii si casa monument istoric a primului florar al Timisoarei, Wilhelm Muhle, dupa cum informeaza Cotidianul.

Adevaratul motiv al operatiunii agresive de intimidare a tinerilor nationalisti de la Timisoara nu pare insa sa fie glumita cu tigancile – pentru care se puteau alege cel mult cu o amenda de la CNCD pe care sa o conteste in Instanta si sa mai si castige procesul, la fel ca in cazul celebru cu Basescu si “tiganca imputita” – ci mai curand intentia acestora, anuntata public in urma cu cateva zile (vezi foto), de trecere la actiuni de nesupunere civica in cazul in care “organele” legii nu intreprind nimic impotriva mafiei imobiliare tiganesti din oras. Cu alte cuvinte, operatiunea “mascatilor” Politiei este de fapt o operatiune de protectie a mafiei tiganesti si a propriei coruptii din sistem.

Un alt glumet, pe Facebook, afirma ca presedintele Romaniei atunci cand a anuntat taierile de alocatii pentru copii a vrut sa sterilizeze toata natiunea romana. Si nu l-a perchezitionat nimeni. Dimpotriva, l-a reinstalat in functie desi a fost demis de drept de poporul roman. Ce-o sa faca “organele” acum? O sa-l caute si pe glumetul de pe Facebook sa-l aresteze si perchezitioneze de sa-i mearga fulgii?

Mai mult ca sigur ca tampenia “organelor” o sa ne aduca un nou proces la CEDO, cu despagubiri pe care o sa le plateasca tot romanii, pentru ca tiganii, in general, nu sunt prea iubitori de platit taxe si nici n-au buletin decat pe perioada alegerilor.

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene, Mădălina Mezdrea, nu a oferit presei nici o lamurire privind motivele invocate pentru a desfasura perchezitii. Se cautau banii oferiti drept recompensa sau postarea de pe blog? Dincolo de gluma, precedentul Timisoara ne face sa ne intrebam al cui mai este “statul roman”, al mafiei tiganesti care devalizeaza tot Banatul sau al extremistilor maghiari care sunt recompensati pentru contestarea Constitutiei Romaniei cu posturi “onorifice” in Guvern?

Aflam de la Dan Tanasa (aviz amatorilor: daca vreti sa-l perchezitionati cereti mandat international, ca e in Spania 🙂 ) ca onor consilierul “onorific” al premierului Romaniei (?), Gyury Frunda, ca si fostul consilier neonorific al presedintelui Romaniei (?), Peter Eckstein Kovacs, contesta Constitutia Romaniei si din noua sa calitate. Astfel, intr-un interviu acordat zilele trecute publicatiei ungare Népszabadság, acesta a sustinut, negru (normal) pe alb:

”- În primul rând, nu mi-am vândut sufletul. Am aceeași convingere și aceleași principii ca atunci când am fost secretarul adunării constituante și spun în mod necontenit că România nu este un stat național. Și de fapt acum cu atât mai puțin ca atunci când s-a schimbat regimul deoarece a intrat în Uniunea Europeană, NATO, Consiliul Europei, și a renunțat la o parte a suveranității sale pe care o împarte cu instituțiile europene de care aparține. Cred că primul ministru de aceea mi-a cerut să-i fiu consilier pentru că de a lungul carierei mele am rămas fidel credinței și principiilor mele și nu pentru a renunța la ceva.”

Domnilor de la SRI, domnilor de la SIE, domnilor de la DNA, domnilor de la ANI, DGIPI, IGPR, DIICOT si Barba Cot, domnilor de la informatii si din contra, domnilor si doamnelor de la “organe”, va rog eu sa nu-l deranjati cu ceva pe extremistul maghiar aparator al criminalilor unguri care au ucis si mutilat romani in 1940, 1989 si 1990, ca sa nu-l “discriminati”. Ca de discriminat in Romania trebuie discriminati doar “patibularii” de romani, iar agentii antiromani si tradatorii de tara trebuie pusi colo sus, in cele mai inalte functii ale fostului “stat roman”!

Ca sa aiba de unde sa cada mai bine…

 

Un “pictorial” interzis femeilor gravide: Portretul rinocerului CVT la batranete de Eugen Mihaescu. Profesorul Turianu despre Scandalul CSM. Florian Bichir despre putreziciunea “dreptei”. Grid Modorcea despre Oscar. Cand presa moare

Ziaristi Online:

Portretul rinocerului la batranete. Eugen Mihaescu il distruge pe vecie pe Corneliu Vadim Tudor. Un “pictorial” interzis femeilor gravide

Horror Corneliu Vadim Tudor vazut de Eugen Mihaescu 2013

Numele Vadim Tudor nu mai trebuie rostit. Ca al demonului care sperie vitele, acrește laptele și face gravidele să lepede.

Profesorul Corneliu Turianu explica de ce CSM trebuie sa fie condus de un judecator

Consiliul Superior al Magistraturii ii spune out lui Danilet

Din păcate, cei care nu cunosc principiile organizării judecătoreşti sunt tentaţi să mute disputa privind Consiliul Superior al Magistraturii pe tărâm politic, în ciuda faptului, de exemplu, că 46 de instanţe (care sunt apolitice!) cer revocarea judecătorului care pledează pentru numirea unui procuror în fruntea Consiliului Superior al Magistraturii.

Florian Bichir despre putreziciunea “dreptei” fara fundament crestin. “In 1989, dreapta supravieţuia doar prin foştii deţinuţi politici, legionari si misticii lui Ioan Alexandru”

EvZ despre MRU Ungureanu si Neamtu in Top cea mai proasta campanie electorala in 2012

O dreaptă autentică are la bază, are drept fundament doctrina creştină, filonul religios. Nu poţi vorbi de dreapta, de tradiţie, dacă nu te raportezi la Creator, la divinitate, la rânduiala lumii. Altfel rişti să creezi o „dreaptă” sterilă, o „dreaptă franceză” castrată de ideologie şi care are, ca singur argument, în absenţa lui Dumnezeu, emigraţia masivă!

Corespondenta de la New York de Grid Modorcea: Cel mai competitiv Oscar din ultimii zece ani

Oscar 2013

Cu obraznicia nu poti sa ajungi in elita filmului mondial, dar numai si prostia de a incerca marea cu degetul se sanctioneaza, arata cat de mediocru si disperat poate fi reprezentantul Noului Val al filmului romanesc, devenit erou fiindca a fost aruncat de americani “dupa dealuri”, asa cum e Nastase mare scriitor in puscarie

EDITORIAL: Cand presa moare. Drumul  resemnării

Libertatea-Presei-Civic-Media

Ziaristul de opinie devine din ce în ce mai șters, obosit să se revolte,  condamnat la tăcere, suspectat pe nedrept de ,,plafonare” ori teamă sau abandon. ,,Profesioniștii” au făcut o meserie din arta cuvântului, practicată pentru bani sau pentru interesul acelora care vor puterea politică.

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova