Archive for the ‘Editoriale’ Category

Ziua a Treisprezecea. Cum m-am gasit suprins la SRI de marele fotograf Emanuel Parvu in 13 iunie 1990 si o marturie dupa 22 de ani: ULTIMA MEA MINERIADĂ




13 iunie 1990: Stingand incendiul pus la SRI

Fotografii de Emanuel Parvu via Dinu Lazar

Cititi: ULTIMA MEA MINERIADĂ. O mărturie in premieră

Eu sunt golanul care a blocat Piata Universitatii pe 22 aprilie 1990 impreuna cu ofiterul de marina Andrei Rochian

Eroul anticomunist Gheorghe Jijie a plecat la Ceruri, dupa camaradul sau de suferinta si biruinta, Constantin Iulian

A plecat la Ceruri eroul anticomunist Gheorghe Jijie. S-a dus la doar doua zile dupa ce implinise 93 de ani. S-a dus dupa prietenul sau, legionarul Constantin Iulian, presedinte al Federatiei Romane a Fostilor Detinuti Politic Luptatori Anticomunisti, care se alaturase de patru zile camarazilor sai din inchisori si de pe frontul apararii nationale, acum aflati in randurile Dreptilor, in cetele Arhanghelilor. Cei doi au reprezentat autentice repere ale luptei de zi cu zi cu necuratul, sanctionand intotdeauna cu maxima rapiditate orice atac la adresa fiintei nationale si a indrumatorilor nostri din Sfanta Biserica. Prin frig si ploaie, domnul Gheorghe Jijie, tanar si verde, la cei 90 de ani ai sai, in lodenul sau kaki, venea pe jos la redactia Ziua din Campineanu 4, si, apoi, la Curentul, sa ma informeze la cald despre activitatea fostilor detinuti politic dar, mai ales, a dusmanilor Romaniei. Ochii sai albastri, scrutatori si scaparatori, nu scapau nici un atac antiromanesc. Il conduceam apoi, cu drag, la sediul Federatiei din Piata Rosetti, al carei vicepresedinte era, sorbind pe drum fiecare cuvant al experimentatului luptator. L-am admirat enorm pe batranul legionar inimos si sfatos, cu toate ca nu rezonam la sperantele sale puse intr-o vedeta acum la moda pe scenele nationalismului de bon-ton. Am lucrat impreuna pentru a dezvalui, in Curentul, fata ascunsa a impostorului implantat de Magureanu printre detinutii politic, pentru a distruge polul legionar, vrednicul de mila Constantin “Ticu” Dumitrescu. Ultima oara l-am intalnit la Academia Romana, la lansarea primei Enciclopedii a regimului comunist din Romania, lucrare muncita de colectivul bunului sau prieten, fostul detinut politic Radu Ciuceanu, presedintele Institutului National pentru Studiul Totalitarismului. Trupul neinsufletit al eroului anticomunist Gheorghe Jijie va fi depus la biserica Sf. Ilie Gorgani iar slujba inmormantarii va avea loc joi, 14 iunie, la ora 12, informeaza Fundatia Ghe Manu. Nimeni dintre palidele umbre ale “dreptacilor” de azi nu se poate compara si nici nu se va putea masura vreodata cu acesti vajnici mucenici neinfricati ai neamului romanesc.

Dumnezeu sa il odihneasca alaturi de Martirii Sai!

Cateva randuri din biografia sa legendara:

În ciuda vârstei şi a celor 13 ani de puşcărie executaţi după 1948, dl Gheorghe Jijie era o prezenţă pe cât de agreabilă, pe atât de energică. Zilnic putea fi găsit la lucru, în biroul său din sediul Federaţiei, unde depunea voluntar o riguroasă activitate. Nu putea uita pierderea fratelui său, Nelu Jijie, lider al grupului de rezistenţă anticomunistă din Muntii Fagaras si Arnota, ucis în închisoare de Securitatea bolsevica, la doar 39 de ani, un episod de care nu era strain singurul fost detinut politic cu Ordinul Muncii Clasa a III-a oferit de Nicolae Ceausescu, Constantin Ticu Dumitrescu – care a pierdut si un proces pe aceasta tema cu Gheorghe Jijie. De la zarca, la minus 15 grade, numai Dumnezeu si Rugaciunea Inimii l-au scapat pe detinutul condamnat la temnita grea pentru vina de a-si iubi patria.

Membru de seama al miscarii de rezistenta, traitor si marturisitor al atrocitatilor din temnitele comuniste, Gheorghe Jijie, unul dintre eroii anticomunisti ai Romaniei, de o modestie extrema, era “motorul” Federatiei fostilor detinuti politici.
Nascut la 10 iunie 1919 in orasul Botosani, absolvent al Facultatii de Constructii Hidrotehnice, sef de lucrari la aceeasi facultate, Gheorghe Jijie este arestat la 28 de ani impreuna cu parintii sai in mai 1948, in lotul Stefan Iacobescu, Septimiu Pop, Dumitru Cumpata si Nicolae Luca. Este condamnat la zece ani ani de inchisoare pentru “uneltiri contra statului” si sta inchis, alaturi de marile personalitati ale elitei interbelice, la Jilava, Aiud si Gherla, ca si in coloniile de munca de la Periprava si Noua Culme, perioada in care fratele sau, Nelu Jijie, fost comandant legionar, este asasinat in temnita. Pentru ca refuza colaborarea cu Securitatea, i se prelungeste pedeapsa cu inca trei ani. Gheorghe Jijie este autorul monografiei “George Manu”, despre universitarul anticomunist cazut la Aiud, aparuta sub egida Fundatiei George Manu. (V.R)

Credincioşi idealurilor nationale
(more…)

Ziaristi Online: Prinţul Charles, agent al revizionismul maghiar. Andrei Vartic: Basarabia lui… Volodea Tismaneanu. Forumul Jurnalistilor: Proiect Romania!

Ziaristi Online:

Prinţul Charles, agent al revizionismul maghiar

Printul Charles si interesele lui in Transilvania

Ceea ce vreau să pun eu în discuţie, în legătură cu vizitele prinţului Charles în Transilvania este cu totul altceva decât ceea ce s-a scris şi s-a vorbit până în prezent. Anume că aceste vizite au fost deja şi vor fi din plin exploatate de către mişcarea revizionistă maghiară, din ţară şi de peste hotare.

Cirese pentru Maresal si Andrei Vartic si Basarabia lui… Volodea Tismaneanu

Andrei Vartic

De ce vestite şi foarte mediatizate ONG-uri, zise „democratice şi anticomuniste”, din România nu condamnă atrocităţile actualilor comunişti din RM? De ce aceşti „anticomunişti” au luat apă în gură atunci când Volodea Tismâneanu a fost numit în funcţia de „terminator” comunist al comunismului românesc?

Proiect Romania! Concurs de eseuri al Forumului Jurnalistilor Romani de Pretutindeni

Proiect Romania - Maramures Maramures

Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) organizează un concurs de eseuri cu tema „Proiect România”. Nu vrem să ne pierdem în limite, detalii, sau regulamente stufoase, ci dorim ca participanţii să arate că au imaginaţie şi să ne trimită materiale originale cu o gamă variată de abordări despre situaţia românilor din interiorul, dar şi din afara graniţelor.

Ziaristi din TVR impotriva mafiei KGB. “PDG”-ul GDS “Andi” Lazescu luat la intrebari de jurnalisti curajosi ai Televiziunii Nationale. Ziaristi Online publica Memoriile lor in atentia SRI

“Suntem comunisti, sau viitori comunisti, si in orice moment trebuie sa ne comportam ca atare, sa privim spre viitor, care este al nostru!”“Andi” Lazescu, Flacara Iasului

Tensiunea din televiziunea publică a atins cote dramatice, transmite Mediaddict. Vineri, prezentatorul „Orei de ştiri” de la TVR2, Lucian Pîrvoiu a decis să rupă tăcerea şi să-şi exprime deschis revolta faţă de haosul de domneşte în interiorul TVR. Lucian Pîrvoiu îl face direct responsabil pe actualul director Alexandru Lăzescu de situaţia în care se află TVR. Jurnalistul reclamă decizii discutabile în schimbarea orei de difuzare a programului „Ora de ştiri”, management defectuos la nivelul SRTV, discrepanţe uriaşe între salariile angajaţilor, nesiguranţa locurilor de muncă pe fondul blocajului financiar şi multe altele. Pîrvoiu nu uită să-i amintească directorului SRTV că instituţia are la activ situaţii poate unice în Europa: sinuciderea unui angajat TVR în 2010 dar şi tentativa de sinucidere a lui Adrian Sobaru.

Lucian Pîrvoiu precizează că textul de mai jos este al patrulea memoriu pe care l-a înaintat lui Alexandru Lăzescu, neprimind, până în prezent, nici un răspuns. Totodata, Adrian Bucur, moderator la TVR Info, canalul de știri al TVR, i-a adresat “PDG”-ului 10 intrebari, ramase, de asemenea, fara raspuns, dintre care prezint doar un mai jos:

“E adevărat că ați angajat în funcții cheie oameni apropiați dvs, din Iași, care locuiesc în vile RAPPS plătite din bugetul TVR…? Pe de altă parte, cunoașteți că de două luni, mulți dintre redactorii și cameramanii din TVR info, cei cu statut de colaboratori (80% din personal) nu și-au mai luat salariile? Și asta cu mult înainte de blocarea conturilor instituției. Sunt colegi disperați care așteaptă măcar un răspuns, de undeva. Ce le spuneți acestor oameni?”

Ambele Memorii, la Ziaristi Online

ALEGERI 2012. Singurul castig al acestor alegeri: inceputul sfarsitului santajului unguresc. Ultimul an de neorevizionism maghiar. Cronica generalului SRI (r) Aurel Rogojan

O data cu ascensiunea confirmata a “Partidului Televizor” PP-DD putem vorbi de inceputul sfarsitului santajului maghiar asupra politicii romanesti. Dar intre timp nu a mai ramas nimic romanesc in politica…

Ziaristi Online:

Ultimul an de neorevizionism maghiar. Cronica generalului SRI (r) Aurel Rogojan

Maghiari conspirand de Eugene Al Pann

Cronica escaladarii pretentilor neorevizionismului maghiar de la “reorganizarea teritoriala” cu “Tinutul Secuiesc” la sejurul antiromanesc al lui Laszlo Kover, cu antisemitul Nyiro Jozsef in buzunar.

Ilustratie: Eugene al Pann – Maghiari conspirand (ulei pe panza)

Optiunea Roncea.Ro: Gheorghe – Gigi Becali pentru Primaria Capitalei! De ce nu il votez pe Nicusor Dan, micul Sorin Oprescu al GDS. Recomandarile Aliantei Familiilor din Romania pentru Alegerile Locale 2012

Motivul pentru care il votez pe Gheorghe – Gigi Becali este foarte simplu: este singurul credincios dintre toti candidatii cu sanse pentru Primaria Capitalei. A ctitorit biserici, a donat milioane de euro oamenilor saraci ai Romaniei, a sprijinit si sustine, cu discretie, numeroase proiecte romanesti, este singurul roman care s-a ingrijit material de patriotii din Transnistria din fostul Grup Ilascu, eliberati dupa 12 si 15 ani inchisoare, provine dintr-o familie de aromani verzi, autentici anticomunisti, fosti detinuti politic si deportati ai regimului comunist.

Cititi si Recomandarea Aliantei Familiilor din Romania: Nu votaţi nici un candidat USL! Ponta sa plateasca pentru Remus Cernea

De ce nu il votez pe Nicusor Dan – independentul GDS, dupa modelul Sorin Oprescu – independentul PSD: In ciuda intentiilor sale bune, este capcanat de o gasca de trepadusi si profitori ai tuturor regimurilor, care-i paveaza cu mare grija drumul spre iad. In urma coabitarii cu toate gioarsele “societatii civile”, de la locotenentul pasiv al lui Soros, militantul anticrestin Mircea Toma, la gaozarul cu staif “european” al aceluiasi Soros, “moldovenistul” Cristina Ghinea, Nicusor Dan a ajuns sa-si conteste propriile convingeri si sa sustina astazi manifestarile exhibitioniste ale homosexualilor sustinand ca “este deschis faţă de toate minorităţile“. Intre acestea se detaseaza cele anticrestine, daca tinem cont ca mazgaliciul sef al campaniei lui, Dan Perjosvschi, i-a oferit un afis electoral in care Catedrala Mantuirii Neamului aparea printre primele proiecte care ar trebui sa dispara daca va ajunge la Primarie. Dupa ce, in 22 de ani, antiromanii afiliati Grupului de Dialog Social si scoliti in pepinera de cadre a neokominternului de la Colegiul Noua Europa al lui Andrei Plesu, nu au reusit sa ofere decat rateuri, consacrand adevarate “deseuri politice”, astazi GDS-ul si aripa sovietica din PDL se folosesc de bietul Nicusor Dan, ca independent, dupa smecheria golaneasca patentata de PSD cu Sorin Oprescu. Precizez ca, din stima pentru el si ceea ce facea pentru Bucuresti, cunoscand MO-ul celor care il folosesc astazi, l-am avertizat personal asupra soartei pe care o va avea, de manipulat cu mot al unor grupari toxice antiromanesti, inca in urma cu mai multi ani. Mai mult, planurile celor din spatele vedetei “societatii civile” de azi sunt sa il ridice pentru alegerile anticipate la Primaria Bucurestiului, care vor urma dupa ce Sorin Oprescu va candida la presedintia Romaniei si, foarte posibil, va si castiga. Din nou ni se adevereste cum GDS a ramas mana in mana cu succesorul FSN si tartorul ambelor structuri ale brigazilor rosii din Romania, “Batrana Sandrama” Ion Ilici Iliescu. Doar ca ulciorul nu merge de multe ori la apa…

Cand mergeti la vot ganditi-va ca prin semnatura Dvs va raliati la conceptiile strambe sau drepte despre lume si viata ale celui caruia ii dati votul Dvs. Chiar daca cel ales nu va ajunge Primar, votul Dvs reprezinta si o asumare totala a celor sustinute de candidat – comunistul vopsit Oprescu, anticrestinul fanfaron Prigoana, dezorientatul uzat si abuzat Nicusor Dan – sau un semn de solidaritate fata de crezul altui candidat, cum ar fi in cazul flamboiantului dar credinciosului Gigi Becali.

In acest sens va  recomand Ghidul Alegatorului la Alegerile Locale 2012 intocmit de Alianta Familiilor din Romania cu referinte national-crestine

Vedeti si Ziaristi Online:

In Memoriam Constantin Iulian. Legionarii au fost spaima comunistilor. Si au ramas. Video de la Eugenia Voda si Documente din Istoria lui Ilarion Tiu »

Despre crezurile generatiilor anticomuniste de la 1927 si 1948, continuate de generatia de la 1989, aflati din emisiunea Eugeniei Voda, “Profesionistii”, cu regretatul Constantin Iulian, fost presedinte al Federatiei Romane a Fostilor Detinuti Politic si Luptatori Anticomunisti:


In Memoriam Constantin Iulian – Despre Miscarea Legionara la Profesionistii Eugeniei Voda de ZiaristiOnlineTV

VIDEO: Jos Basescu cand Iliescu este sus? Candidatul Aliantei pentru Teleorman, Claudiu Cracea, omul cu care am pictat bannerul “Zona Libera de Neocomunism a Romaniei”, viitorul primar din Turnu Magurele. ALEGERI 2012 pe RONCEA RO


Jos Basescu cand Iliescu este sus? Victor Roncea si Claudiu Cracea. Pentru Turnu Magurele de ZiaristiOnlineTV

UPDATE: Din pacate Claudiu a pierdut cu 45 la 55% in fata comunistului vopsit in USL-ist

Turnu-Măgurele: Cine va fi primar – Nicolae Mohanu sau Claudiu Crăcea?

Alegerile locale din 10 iunie se apropie cu pași repezi. Majoritatea localităților își cunosc posibilii candidați, în această categorie fiind inclus și orașul Turnu-Măgurele. Chiar dacă sunt mulți doritori de candidatură, doar doi sunt candidații care vor juca un rol important în apropiatele alegeri.

Cei doi sunt Nicolae Mohanu, candidatul alianței USL (compusă din PSD, PNL și PC) și Claudiu Crăcea, candidatul Alianței pentru Teleorman (compusă din PDL și PNȚCD). Cei doi sunt singurii care au șanse reale de a câștiga, pentru că alți candidați nu se mai înghesuie să-și pună numele pe buletinele de vot. Deși se vehiculau diverse nume pentru candidaturi din partea PP-DD, PNL, UNPR, sau chiar independenți, până în acest moment nu s-a anunțat nimic.

C. Crăcea și N. Mohanu au, desigur, plusuri și minusuri, pe care încercăm să le prezentăm în rândurile următoare. Diferența de vârstă, de peste 20 de ani, dintre cei doi, îl face pe domnul Crăcea mai apropiat de cei tineri, în schimb, N.Mohanu, la cei 66 de ani ai săi, este mai apropiat de cei care sunt pensionari. Atuul lui N.Mohanu este faptul că se află la Primărie de 16 ani, timp în care a putut să demonstreze ce este în stare să facă ( sau să nu facă).

Claudiu Crăcea este om de afaceri și vine din mediul privat, acolo unde a obținut performanțe importante, dacă ne referim doar la societatea agricolă Agroinvest, pe care a reușit să o ducă la o valoare de piață mare, motiv pentru care a și fost cumpărată de InterAgro, firmă patronată de Ioan Niculae. Un alt avantaj pentru Mohanu este faptul că are susținerea celui care conduce județul cu mână de fier, Liviu Dragnea. Cu o forță financiară uriașă, doar Teldrum este societatea sa de casă, Dragnea poate să ajute cu fonduri campania lui Mohanu. Un atu pentru Claudiu Crăcea este faptul că vine din afacerile private în lumea politică, banii săi nefiind obținuți din afaceri cu statul. Se știe că Mohanu a oferit firmelor apropiate dânsului  multe contracte cu Primăria, fapt ce se răsfrânge asupra sa în acest moment.

Pe lângă acest lucru, Mohanu trebuie să răspundă și pentru promisiunile din campaniile electorale precedente. Cunoaștem că dumnealui a promis că va atrage investiții economice pentru oraș, însă nimeni nu a venit, în ultimii 6-7 ani, să investească în oraș. Deși Bacul a fost dat în folosință, economia orașului nu a cunoscut o revigorare.

La actualele alegeri locale sper să nu mai auzim expresia: “a furat, dar a și făcut ceva”. Mergând pe drumul ăsta, am ajuns să acceptăm că e ok “să fure, că toți fură, dar să mai facă ceva și pentru noi”. Adică să trăim din mila hoților. Tu furi de la tine de la serviciu? Nici eu. Și atunci, cât de proști am fi dacă am încerca din nou aceleași soluții păguboase?!

Sursa: Turnu cu Stiri

Cine e Claudiu Cracea

Sunt teleormănean. Am crescut printre oamenii de aici şi tot aici m-am stabilit cu familia. Tatăl meu, Ion, este din Salcia, iar mama, Maria, vine de prin părţile Vâlcei.

Copilăria mi-am petrecut-o în Teleorman, la ţară, înconjurat de oameni oneşti, serioşi şi harnici.

N-am să uit niciodată gustul minunat al plăcintelor făcute în cuptorul tradiţional sau faptul că abia aşteptam vacanţele ca să o zbughesc cât mai repede la bunici.

Dacă m-ai întreba despre mine, aş spune că sunt un om normal, cu bune şi cu rele.

Ştiu că de multe ori spun lucrurilor pe nume, de multe ori prea tăios, de multe ori prea direct.

Câteodată am avut de pierdut din asta, dar cred că în viaţă este mai bine să ai de-a face cu un om dintr-o bucată şi serios decât cu unul alunecos, pe care să nu te poţi baza niciodată.

Sunt un om muncitor, tot ce am realizat până acum am făcut doar prin propriile puteri.

Foarte important – nu am uitat niciodată de unde am plecat. Mi-am clădit un viitor în viaţă prin multă muncă şi ştiu foarte bine ce înseamnă răbdarea, perseverenţa şi, mai ales, speranţa.

Speranţa şi dorinţa de dreptate m-au adus faţă în faţă cu un eveniment încărcat de dramatism – Revoluţia din ’89. Sunt unul din luptătorii pentru libertate din baricada de la Inter, însă despre evenimentele de acolo vă voi vorbi pe larg într-un viitor material.

În acei ani, Claudiu Cracea, un student rebel de la Facultatea de Construcţii, credea cu tărie în speranţă si într-o viaţă mai bună. Chiar dacă au trecut anii peste el iar părul îi este mai cărunt, la fel crede şi acum. Anii nu schimbă caracterele puternice.

Am fost şi sunt un luptător pentru democraţie şi dreptate.

După evenimentele din iarna lui ’89 am participat la organizarea tuturor acţiunilor în Piaţa Universităţii şi am iniţiat Zona Liberă de Comunism.

Am activat până în 1992 în Grupul Independent pentru Democraţie, unul din grupurile apolitice ce au pus ulterior bazele Alianţei Civice din România.

Anii ’90 au însemnat şi o binecuvântată schimbare în viaţa mea.

Atunci am cunoscut-o pe Doina şi de atunci suntem împreună.

Am jurat că vom fi împreună la bine şi la greu. Aşa a fost.

Avem doi copii minunaţi, o fată, Larisa Elena, acum studentă la Academia de Studii Economice şi un băiat, Silviu Valentin, elev de gimnaziu in Turnu Magurele. Aceşti copii minunaţi şi cu mult bun simţ sunt cea mai mare realizare a familiei Crăcea.

Cititi si: Despre luptători şi baricade

Ziaristi Online: Necrutatorul Eugen Mihaescu: Nu-mi doresc decat ca USL-ul sa NU castige alegerile! “Batrana Sandrama” Ion Iliescu continua sa faca jocurile si sa-si plaseze slugile! Maine o vom avea pe Corina Cretu vice-prim-ministru!

Foto: Pascal Ilie Virgil

Video: TurnuMagureleTV.Ro

Editorialele zilei: Academician Dan Berindei: Sa iesim de pe calea gresita! Profesorul Ilie Badescu despre Elita idealismului național: Academicianul Florin Constantiniu. Dinu Zamfirescu la lansarea Istoriei Miscarii Legionare, de Ilarion Tiu


Ziaristi Online:
Academician Dan Berindei: Sa iesim de pe calea gresita!

Dan Berindei la Academia Romana - foto Cristina Nichitus Roncea

Când vom reînvăţa că o ţară nu este un hotel trecător, ci o parte din sufletul fiecăruia, din fiinţa sa, o patrie faţă de care avem datorii, iar îndreptarea stărilor nepotrivite de lucruri ne revine nouă, cetăţenilor, a o face şi nu doar a pretinde satisfacerea de drepturi şi să aşteptăm ca alţii din afară să îndrepte lucrurile în propria noastră ţară!

Profesorul Ilie Badescu despre Elita idealismului național: Academicianul Florin Constantiniu

profesorul-florin-constantiniu-01-foto-cristina-nichitus-roncea

Cu plecarea la cele veşnice a Academicianului Florin Constantiniu se subţiază ameninţător elita idealismului naţional, care s-a format eroic într-o vreme când naţiunile răsăritene luptau împotriva dublei opresiuni: a materialismului ateu şi a imperiului marxist care domina peste popoarele Eurasiei, peste o parte a popoarelor Europei centrale şi o altă parte a popoarelor crescentului african.

Dinu Zamfirescu la lansarea cartii lui Ilarion Tiu, Istoria Miscarii Legionare (1944 – 1968)

Dinu Zamfirescu alaturi de Ilarion Tiu la Bookfest 2012

Lucrarea mai studiază grupările legionare care au participat la rezistenţa armată în munţi; cum şi-au schimbat americanii poziţia faţă de legionari, în contextul participării acestora la efortul comun al occidentalilor de sabotare a comunizării Europei de Est de către Uniunea Sovietică.

Foto: Ionel Onofras

Un filosof despre albumul Cristinei Nichitus Roncea, ”PRECUM ÎN CER, AŞA ŞI PE PĂMÂNT”: Invăţătură dintr-o carte cu imagini

Am în faţă o carte cu imagini: Precum în cer, aşa şi pe pământ, întocmită de Cristina Nichituş Roncea. Titlul este, după cum se vede, un citat din Rugăciunea Domnească, adică Tatăl nostru, poate cea mai cunoscută rugăciune, spusă zilnic de milioane şi milioane de creştini, indiferent de confesiune (După câte îmi amintesc, un mare filosof din secolul XX, de confesiune catolic – e vorba de Martin Heidegger -, ceruse ca la înmormântarea sa să fie o slujba simplă, cea mai simplă cu putinţă, să se spună, adică, numai Tatăl nostru).

Dar să ne întoarcem la cartea întocmită de Dna. Cristina Nichituş Roncea! În ea vedem nu numai imagini din mănăstiri, cu viaţa de obşte, de la rugăciune până la muncă – cum se descompune analitic lucrarea celor care au depus jurământul de castitate, sărăcie şi ascultare: rugăciune şi muncă (ora et labora, spuneau bededictinii) -, ci şi imagini din afara mănăstirii, întâlnirea celor rugători cu mirenii, în diverse situaţii, care ţin de munca acestora, de viaţa de familie, de creşterea copiilor, de îngrijirea bătrânilor. Şi, dacă am amintit de vechea tripartiţie indo-europeană a claselor sociale: oratoes, bellatores, laboratores (care, într-un fel s-a păstrat până la Revoluţia franceză, în cele trei stări, care „acopereau” corpul social), dacă am amintit deci, să observăm că, în mănăstirile ortodoxe, pe „drumul” istoriei, pare să se fi pierdut cea de-a treia expresie socială a unei/unui stihii/element din noi (cum frumos traduce Părintele D. Stăniloae în Cap. IV din Despre rugăciunea domnească, a lui Grigore de Nyssa), anume bellum, lupta, şi, odată cu ea clasa luptătorilor, bellatores. Deşi în  viaţa socială, în politică există, adică stihia se exprimă, funcţionează, în ordinea Bisericii, şi, în special în Ortodoxie, lupta/bellum  s-a „mutat” în cei care se roagă, s-a interiorizat. Rezultatul acestei lupte se vede în munca întemeiată în rugăciune, unde  lupta interioară se petrece sub supra-veghere: Facă-se voia Ta!, ce instituie o altă ordine decât cea a lumii. E o asimetrie fiinţială, de care e pătruns cel ce se roagă, când primeşte în inimă Logosul Întrupat. Dealtminteri, sintagma extrasă din Rugăciunea domnească – şi pusă drept orientare în cartea cu imagini, titlul, adică – e „încadrată” între altele două, care nu numai că o explică, dar arată o trecere, de la Facă-se voia Ta!- precum în cer aşa şi pe pământ-, la ceea ce urmează: Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi. Locul de întâl(c)nire al celor două sintagme este chiar: precum în cer, aşa şi pe pământ, potrivit voii Lui şi ne-voinţelor noastre. Am despărţit cuvântul: ne-voinţă, ca să marchez nu numai faptul trudei, muncii, luptei cu noi înşine, dar şi faptul că acestea se petrec sub ascultare, tocmai pentru a învinge voinţa proprie: …pornirea spre rău ivită în noi nu are nevoie de ajutor, răutatea împlinindu-se de la sine, prin voia noastră. Dar când se iveşte o înclinare spre bine, avem nevoie de Dumnezeu care duce dorinţa noastră la faptă (Grigore de Nyssa, Despre rugăciunea domnea- scă, IV).

Vedem în imaginile surprinse şi propuse de Dna. Cristina Nichituş Roncea  o desfăşurare comunitară a lucrării celor sub jurământ: călugări, călugăriţe, către lucrarea dezorientată, până la un punct, a mirenilor, o diseminare a rugăciunii lor în fapta celor din urmă.

Nu cred că mă îndepărtez de această carte dacă încerc  să o înţeleg cu gândirea Părinţilor Bisericii sau, cum va fi mai jos, cu cea a ultimului mare teolog bizantin, Nicolae Cabasila. Nici nu o pun într-o vecinătate care să o strivească şi nici nu fac o încercare de înobilare a efortului autoarei, ci, simplu, încerc să văd  structura pe care se întemeiază imaginile selectate, cu credinţă şi spontaneitate de către Dna. Cristina Nichituş Roncea. Aceste imagini spun ceva, ele sunt faţa văzută a unei antropo-teologii care, deşi se pare că am uitat-o, ni se impune mereu, de la sine, mai ales atunci când trecem prin perioade grele, încurcaţi în idolatrii, cu toate că în noi mai pâlpâie încă urma libertăţii dată nouă.

Numai că acestă încurcătură în care ne aflăm vine din lipsa bună-voinţei noastre, care nu se adaugă lucrării pornite de la Dumnezeu. Spune Cabasila, în Despre viaţa în Hristos: Lucrarea porneşte de la Dumnezeu; din partea noastră s-adaugă bunăvoinţa. A lui e propriu-zis săvârşirea, a noastră e numai dorinţa de împreună lucrare. Şi, undeva mai jos, tot în capitolul Viaţa adevărată se câştigă prin dar de sus şi prin strădania noastră, observă că …noi trăim în această lume văzută, cu gândul la lumea cea nevăzută, schimbând nu atât locul, ci felul de trăire şi de vieţuire. Această schimbare o realizăm prin rugăciune, luptă cu noi înşine şi faptă, deci cu lucrare a toată fiinţa noastră, care se desfăşoară din asimetria antropo-teologică, prin luptă interioară şi rugăciune, în faptă. Când mă gândesc la interioritatea acestei lupte, am în vedere nu numai individul, ci chiar interioritatea speciei, fapt pentru care lupta se complică şi se sedimentează în istoria ei. Mântuirea nu este individuală, ci colectivă, pentru că suntem siliţi să ne asumăm păcatele celorlalţi, ca iubirea de aproapele să se realizeze măcar în negativ, dacă în pozitiv nu putem determina lucrarea, din iubirea noastră! Nu ne mântuim în istorie, ci din istorie.

Încercând să ne explice forma darurilor noastre închinate lui Dumnezeu, ca o pârgă a vieţii omeneşti, în Capitolul III, din Tâlcuirea dumnezeieştii liturghii, Cabasila face o comparaţie între darurile aduse spre jerfă de cei vechi zeilor păgâni, şi cele aduse de creştini lui Dumnezeu: cei vechi aduceau ca jertfă pârga roadelor şi a turmelor lor, sau din alte lucruri. Noi însă aducem lui Dumnezeu ca daruri pâine şi vin, ca pe o pârgă a vieţii noastre înşine. Primele, cele ale păgânilor, nu erau prinoase ale vieţii omeneşti, pentru că nimic din toate acelea nu era o hrană proprie omului, ci erau comune şi celorlalte vieţuitoare…. Chiar carnea de animale este hrana carnivorelor, continuă el, pentru ca, în final, să ne spună că prin (viaţă) omenească înţelegem ceea ce aparţine numai omului; ori nevoia de a pregăti pâinea pentru mâncare, vinul pentru băut, este ceva propriu numai omului. Aceasta este explicaţia formei darurilor noastre (s. m. ). Pregătirea pentru pâinea noastră cea spre fiinţă… se realizează făcându-se voia Lui, ca ne-voinţă a noastră, într-o lume în care cerul şi pământul se întâl(c)nesc pe măsura strădaniilor noastre. În raport cu natura, pâinea, vinul, figurile geometrice, numerele au aceeaşi idealitate fenomenologică, nu pot fi derivate din natură, ci numai din ne-voinţa noastră întru ascultare voii Lui. Din acest motiv, ele sunt pârga vieţii noastre, cu specificarea că, pâinea şi vinul, în măsura în care sunt hrană nouă, perpetuând viaţa şi posibilitatea adăugării celorlalte, amintite, sunt, în acelaşi timp, trupul şi sângele lui Hristos, au concreteţea Vieţii. În ele vedem natura şi supranaturalul Logosului Întrupat, adăugat ei prin lucrarea omenească îndumnezeită.

Structura albumului, selecţia şi succesiunea imaginilor, surprinse, deci alese, de Dna. Cristina Nichituş Roncea, ne arată/duce către locul acesta al întâl(c)nirii între cer şi pământ. E o teleoghisire, cu ajutorul imaginilor, cum ar fi şi pictura bisericească, realizată însă cu multă artă, sensibilitate şi talent, cum, din păcate, nu prea mai întâlnim la pictura bisericească contemporană.

Se impune însă o întrebare: în ce măsură, în lucrarea noastră cea de toate zilele, reuşim să interiorizăm acel bellum/lupta, în aşa fel încât să nu întoarcem, să nu cădem, cu produsele date nouă şi prin noi, altele decât pâinea şi vinul – care sunt, cumva, matricea celorlalte -, în naturalitatea din care suntem chemaţi să ne ridicăm/înălţăm!? Iată, trăim într-o lume a noastră pe care o ocultăm numind-o „complexă”, dominată de economic şi de interes, de dorinţa de putere, în care, dacă ne adâncim, vom pieri ca Narcis ce se admiră în luciul apei, în care încă nu s-a botezat.

Aceste cuvinte sunt şi o provocare pentru Dna. Cristina Nichituş Roncea, în sensul investigării realităţilor din sectorul Bisericii – pentru că Biserica suntem noi -, care nu aparţine lumii satului şi, mai mult, cercetarea continuităţii sau discontinuităţii- aşa cum apar în lumea de azi- dintre împărtăşania cu pârga vieţii noastre (care, repet, e ce se adaugă grâului şi strugurelui, pentru a ajunge pâine şi vin) şi celelalte, în care lucrarea noastră s-a întrupat.

Adrian Boeru

Omul si Cetatea

Vedeti si

Precum-in-cer.ro

Steagul fascistilor unguri arborat pe sediul PCM, partidul “onorat” de presedintele Parlamentului de la Budapesta, Laszlo Kover. FOTO/INFO

Partidul Civic Maghiar (PCM), al cărui președinte de onoare este președintele Parlamentului Ungariei, Laszlo Kover, a arborat pe sediul său din Târgu Mureș, aflat în apropierea centrului municipiului, steagul Ungariei, carpa secuiesca și… drapelul arpadian al Partidului Crucilor cu Săgeți, un partid fascist maghiar condus de  Ferenc Szálasi.

Dovezile la Dan Tanasa

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova