Pe un site dedicat memoriei artistului, scriitorului si luptatorului Raoul Sorban am descoperit un interviu foarte interesant realizat de Costan Mandrila, in care marele umanist, descendent al unei familii nobiliare romanesti din Transilvania, dezvaluie ca Imnul Israelului este “Cucuruz cu frunza-n sus”, cules de tatal sau, compozitorul Guilelm Sorban, autorul cunoscutelor melodii pe versuri de Eminescu, “Mai am un singur dor” si “Pe langa plopii fara sot”. Redau mai jos acest interviu memoriabil insotit de mai multe articole comemorative de pe portalul RaoulSorban.Ro care constat ca are si Pagina de Facebook.
Aflam de la Politica ta ca Bogdan Oprea, cu exercitiul sau admirabil de purtator de cuvant al infractorilor nationali si internationali, cocotat dis de dimineata pe farul calauzitor din varful Dealului, a luminat natiunea cum ca temutul terorist-berbecar Omar Hayssam, varul mai mic al defunctului Osama ben Laden si imbarligator prin itele afacerilor lui Adrian, fostul adult minune al politicii dambovitene, a fost mutat de pe litoralul Marii Moarte in beciurile de la Cotroceni de unde a fost transferat apoi in arestul Politiei Capitalei (UPDATE: Povestea se complica; cum altfel?! Cica suntem la episodul “Sobo rozaliu vs Dom’ Profesor se intoarce” sau invers 🙂 ). Sigur ca trebuie felicitate toate organele, de la cel mai mare, Comandantul, la cel mai mic si chiar si implanurile din sistem. “Un stat serios îşi aduce acasă toţi infractorii. Mulţi nu vor mai dormi bine vacanţa asta şi anii următori”, a afirmat una dintre extensiile de organe de la Cotroceni.Iata, deci, sunt sanse sa fie adus la ancheta DNA si cercetatul in Jaful de la ICR, numitul Tismaneanu Vladimir.
Celebrul popularizator al operelor orale ale lui Ceausescu, Iliescu si Basescu, in prezent fugit din tara peste Oceanu, se afla, se pare, intr-o stare critica. Dupa cum aflam gratie Focurilor din noapte ale dlui Mircea Platon, in lipsa de rivali pe masura sa, Tismaneanu se bate acum cu nu se stie ce meduze (strict autentic!) dupa ce a stat o viata cu ele, buze in buze.
Dl Mircea Platon observa cum fostul lider al minerilor grevisti de la 1977, Constantin Dobre – pe care Tismaneanu il declarase mort in Raportul sau dar iata ca totusi comenteaza bine-mersi din Marea Britanie, unde a primit azil politic dupa ’90 – ii transmite cercetatului DNA ca abia asteapta sa vada cum va raspunde “provocarii” istoricului american Larry Watts, care il invitase sa-i critice la obiect cel mai recent volum din trilogia sa dedicata istoriei secrete a Romaniei, respectiv “Cei dintai vor fi cei din urma”. Replica posibilului viitor coleg de celula cu Omar Hayssam este, cum altfel?, surprinzatoare: Tismaneanu nu poate comenta recentul volum pentru ca… nu este publicat in engleza.
Nu stim la ce istorici se refera Tismaneanu Vladimir ca ar fi pus sub semnul intrebarii “interpretarea” lui Larry Watts. Pentru ca foarte cunoscutii lui Tismaneanu (cred eu), profesorii Dinu Giurescu, Ioan Scurtu si Mihai Retegan par sa aiba aceeasi parere despre cartea lui Larry Watts ca poate mai putin cunoscutii universitarului de la “Stefan Gheorghiu”, profesorii Keith Hitchens de la Universitatea Illinois si Dennis Deletant de la aspirata Universitate Georgetown sau colonelul Charles W. Van Bebber, director al National Security Policy & Strategy (sursa aici).
Ciudat, faptul ca nu a citit nici primul volum al lui Larry Watts, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni“, nu l-a impiedicat pe Tismaneanu, la aparitia acestuia, sa il comenteze cu suficienta pe aceeasi platforma de colaboratori ai lui Soros din Romania. Comentariul unui cititor l-a lasat, insa, paf, pe celebrul profitor al fondurilor PCR, ICR, IICCMER si RAAPPS:
Concluzia pare sa fie clara: daca Tismaneanu avea traducerea in rusa a volumelor lui Larry Watts i-ar fi venit mai usor la mana. Imediat ar fi publicat, ca pe vremuri, vreun caiet de critici revolutionare… 🙂 Poate-l ajuta tov. Pacepa!
The Directors and Managers of the Smithsonian Folklife Festival
The Ethnographers, Historians and Managers of the “Hungarian Heritage: Roots to Revival” event
Fm: Media Professionals of the Worldwide Romanian Diaspora
Re: Request for Information, Clarification and Corrective Actions Regarding Representations and Incidents at the 2013 “Hungarian Heritage: Roots to Revival” Event, National Mall
· Purpose. The purpose of this correspondence is to request information, clarification and corrective actions regarding representations and incidents at the 2013 “Hungarian Heritage: Roots to Revival” event staged at the National Mall in Washington, D.C. on behalf of numerous media professionals and media organizations of the worldwide Romanian Diaspora.
· Event Background. Between 26-30 June and 3-7 July, the Smithsonian Institute organized “Smithsonian Folklife Festival” on the grounds of the U.S. National Mall. This year, the guest of honor was the country of Hungary which was invited to participate in the program by Smithsonian Institute organizers. Under the name of “Hungarian Heritage: Roots to Revival”, the Hungarian program was produced by the Smithsonian Center for Folklife and Cultural Heritage in partnership with the Balassi Institute, Budapest. Major support was provided by the Hungary Initiative Foundation and National Cultural Endowment of Hungary. Additional support was provided by the Hungarian American Coalition, American Hungarian Federation, Hungarian Ministry of Foreign Affairs, Embassy of Hungary in Washington, D.C., and others. The stated overarching goal of the Folklife Festival programsin general is to present and bring close to attendees the folk cultural heritage of invited countries to the American public. The showcase of traditions of culture was masterfully done. However, several incidents happened on the background of a tense political situation in Hungary and Romania today that require specific answers from the American organizers, namely the Smithsonian Institute/Smithsonian Center for Folklife and Cultural Heritage. The geo-political issue in which the Smithsonian Institute has apparently inserted itself is important enough that it demands answers from the Board of Regents, as well as directors and managers of the “Hungarian Heritage: Roots to Revival” event.
“Hungarian Heritage: Roots to Revival” Overview. As a guest of honor, Hungary was handed the opportunity to showcase its rich culture and traditions to a large American and international audience on the Washington, D.C. National Mall. The preparation for this program took approximately two years, according to the Hungarian organizers,with over one million dollars of expenses paid by the Government of Hungary, according to the Hungarian Ambassador in Washington, D.C., as well as other substantial donors. This data was publicized at the following URL:https://www.americanhungarianfederation.org/news_smithsonianfolklife2013.html
Approximately 120 participants were brought to Washington, D.C. from Hungary, Romania, Serbia, and around the U.S.A. Among them, approximately 30 participants were dancers and singers, most of them from Romania, a preponderance from the Romanian region known most famously as Transylvania.The master chef in one of the food kitchen tents at the festival, for example, is a well-known Magyar (ethnic Hungarian) restaurant owner in Chicago who was born and raised in Romania, still celebrates his Romanian roots and spoke with journalists in his native Romanian language as well as English for media interviews. It therefore came as an unwelcome surprisethat Transylvania was constantly cited only in a Hungarian ethnic context during the stage performances and afterwards during recorded video interviews with performers and organizers. Numerous discrepancies arose which caught the attention of attending members of the credentialed media, which need to be addressed by the Smithsonian Institute responsible personnel and experts. These items are detailed herein.
Map Graphics, Regional and Village Naming Conventions by Smithsonian Institute. Prominently displayed around the “Hungarian Heritage: Roots to Revival” tents and exhibits were large maps, detailing the areas from which the songs, music, arts and crafts were drawn; the vast majority of which are in Transylvania within the sovereign territory of Romania. Names of villages and regions, on Romanian territory, are presented with only the Hungarian names and leaving attendees and audience members with the clear misunderstanding that Transylvania is a part of modern Hungary. In fact, research indicates that the maps, as illustrated and presented by the Smithsonian Institute at this Festival, are strikingly similar to Hungarian “separatist” maps publicized by those seeking to break Transylvania away from the country of Romania. These are maps used by Hungarian ultra-nationalists and separatists in their ambition to “liberate” a large portion of Romania to “autonomy” for the Magyar minority. Against this background, those of us in the media and international Romanian Diaspora wish an explanation: How were these maps selected by the Smithsonian Institute? Which experts at the Smithsonian vetted these map graphics? Did the Smithsonian organizers, sponsors, managers or historians seek to blur the distinction between Transylvania as part of the sovereign territory of Romania, versus suggesting that it is somehow part of modern-day Hungary, or was this misrepresentation a simple error and oversight by the Smithsonian Institute for which it takes responsibility? Did anyone take into account regional sensitivities when drawing up this map for public display?
Traditions, Songs and Cultural Traditions Presented at the Festival. Media observers noticed and recorded traditional Romanian songs, dance and dress being presented several times on such venues as the Danubia Stage, but with the announcers making only passing reference to the “Transylvanian” and “Hungarian” roots but without acknowledging the actual historic Romanian roots. The fact that various Romanian traditions were presented as Hungarian was even acknowledged on-camera in media interviews with performers, event managers and organizers (in at least one case the interviewee stated that the organizers “were not proud, but not ashamed” of the Romanian roots of the songs, dance and dress that were being presented as Hungarian traditions). During the Hungarian Ambassador’s radio address about the Festival, he makes no mention of Romania or even Transylvania in his eight-minute interview, or even acknowledges the multi-cultural traditions presented on the stages by a talented cast (as noted, comprised of many Romanian citizens). Repeatedly, all references are solely toward Hungary. Against this information, could the Smithsonian Institute and experts please offer explanations? Was the Board of Regents or any other responsible executive body of the Smithsonian Institute aware that Romanian songs, dance and dress were presented on-stage but without acknowledging the Romanian roots? Who was the responsible historian or ethnographer from the Smithsonian Institute who vetted the songs, dances and dress that appeared on stage, and was it a conscious decision to mention the “Transylvanian” history in reference to Hungary, but without adequately citing Romanian culture and traditions? How does the Smithsonian wish to respond to the query as to why “Hungarian” roots for revival was presented by so many Romanian citizens and drew heavily on Romanian traditions, but was presented almost exclusively as “Transylvanian” or “Hungarian” culture?
Incidents of Intolerance, Separatist and Ultra-Nationalist Actions by Hungarian/Magyar Participants. Shortly after the construction of the large festival dance pavilion was completed, some of the Hungarian/Magyar participants in the festival raised a flag over the structure. The flag was the Hungarian-colored flag of the Magyar Separatist Movement in Transylvania, also displayed on the festival map as “Székelyföld”. It was taken down by Festival organizers, but perhaps was prologue to later incidents of intolerance. After a wonderful, high-energy performance at the Danubia Stage, three Magyar/Hungarian performers cursed at an elderly woman who had a wrist-ribbon of Romanian colors (this is on video). The same performers accosted a U.S. citizen and journalist, also wearing a wrist ribbon of Romanian colors (similar, incidentally, to those on the trim of many of the dancers’ costumes), cursed the cameraman and one Magyar/Hungarian member physically grabbed the hand and arm of a media professional while another said in Hungarian language, “while wave that Romanian flag, Transylvania belongs to Hungary.” This entire incident is also on video. The Romanian flag was being held by a Romanian national while a Romanian journalist, incidentally, was simply conducting an interview on the gravel path adjacent to the Festival “tavern” tent with another U.S. citizen of Romanian descent who was raving about what a marvelous performance it was. These audience members and credentialed media personnel were happy and excited about the excellent stage productions, “high-fiving” many performers and speaking at length in Romanian language with numerous Romanian cast members who were delighted to be recognized and appreciated by fellow Romanian countrymen. It was on this scene of pleasant celebration of an excellent stage production that the three Magyar/Hungarian performers inserted their separatist and ultra-nationalist agendas, alleging that the presence of Romanians and their flag on the National Mall was “a provocation” and insisting that the Romanians—and the media members and associated U.S. citizens of Romanian descent—leave the area. Videos and images have been made available, and reportedly other citizens have already written the Smithsonian requesting answers. The undersigned media members and Romanian Diaspora would like the Smithsonian to kindly address whether the Smithsonian Institute organizers vetted the performers? Were the performers who were pursuing Magyar Separatist agendas known to the Smithsonian? As many cast members were Romanian citizens and presenting Romanian dances, dress and traditions, a few singing Romanian songs in Romanian language, can the Smithsonian executive team please explain the rationale behind the “Hungarian Heritage: Roots to Revival” event featuring these as “Hungarian” but without acknowledgement that Transylvania is Romania? Do the historians, experts and event organizers at the Smithsonian believe that Transylvania is part of Hungary?
Conclusions. Although we are not seeking, as members of the media and worldwide Romanian Diaspora, a judgment on the actions or conduct of a number of Hungarian/Magyar participants or the incidents themselves, we collectively are calling upon the Smithsonian Board of Regents—which includes several high ranking officials of the United States Government and therefore has significant clout on geo-political issues such as the Magyar Separatist movement—and the Smithsonian executive management to issue a joint and public statement on the issues we raised in this letter. At this point, an observer would conclude that the Smithsonian Institute and the senior U.S. government officials on the Board of Regents either tacitly or explicitly endorse the ethnic-Hungarian—Magyar Separatist movement in Transylvania. Apparent efforts by the Festival event organizers—from map graphics to stage presentations, to chasing away Romanian audience members and media, to the attempt by Hungarian artists to fly the Hungarian Separatist Flag from the top of the constructed festival dance pavilion and statements to the media made by these performers expressing strong desire of autonomy for Transylvania—indicate the need for precise explanations and an official position published by the most senior executive members of the Smithsonian. The stage performances, music, dress and dance were spectacular and thrilling to observe. That many of these were adopted by Hungarian groups and shared and enriched by and between Gypsy/Roma, Romanian, Jewish and Hungarian ethnicities is testimony to the treasure that is multi-cultural heritage. That such beauty on stage, could be marred by apparent displays of separatist agendas, ultra-nationalism and intolerance among some Magyar/Hungarian participants—as well as academic blurring of the Romanian territory of Transylvania as being “Hungarian”—remains an issue in need of direct comment and a statement of position from the Smithsonian. In summary, the issues for direct comment by the Smithsonian’s executive team:
The Festival’s use of the map of the Hungarian Kingdom and Magyar Separatists representing Romanian Transylvania with Hungarian graphics and text;
Why the Smithsonian organizers failed to acknowledge that three of the six featured communities for the “Hungarian” Folklife festival are Romanian;
An explanation as to why Romanian songs, dances and costumes were featured as “Hungarian” on the stages and on the website of the Hungarian festival;
A statement on the Magyar/Hungarian cast members and performers exhibiting their Separatist agenda, both in interviews and in incidents of intolerance captured on video by credentialed journalists, and in response we respectfully request a clear statement of the Smithsonian’s position on these incidents;
An explicit acknowledgement by the Smithsonian Institute from your experts, historians, ethnographers and executive management team as to whether the region of Transylvania is legally and geo-politically part of the sovereign state of Romania, and whether any presentations, graphics, artworks or public statements suggesting otherwise are in factual error;
An explicit acknowledgement by the Smithsonian Institute experts and executive team including the Board of Regents that there was no intent by the Smithsonian, or the event organizers, to take a position supporting the Magyar/Hungarian Separatist movement to the detriment of the sovereign nation of Romania.
We have a team of expert historians and ethnographers ready to work with the Smithsonian Institution experts and revisit the program and determine which of the traditions presented under ”Hungarian Heritage” name may have been, in fact, Romanian in origin and artistic credit.
Sincerely, the undersigned members of the media and Romanian Diaspora
PhD. Eugen Vasilescu, Georgetown University, U.S.A.
PhD. Marius Petraru, California State University – Chief Redactor, Miorita U.S.A.
PhD. Theodore Bucur, Professor HEI of Lille, International Expert, France
PhD. Adrian Boeru, National University of Arts Bucharest, Romania
PhD. Adrian Botez, Publisher, Writers’ Union of Romania
Prof. Lia Lungu, Folklore Interpret; awarded U.S. Citizen for Extraordinary Ability, NY
Valentin Tepordei, Professor & Researcher USGS Scientist Emeritus, Arlington, VA
Mihai Boicu, Researcher, Professor, George Mason University (Fairfax, VA) U.S.A.
Daniela Ionescu,Masters in History of Art, California State University, U.S.A.
PhD Vasile Lechintan, Historian, Transylvania, Romania
Adelina Palade, Councelor and Analyst, Chamber of Deputies, Romania
Editorial Staff „Miorita USA” Romanian American Newspaper
Editorial Staff of„Ziaristi Online”, Romania
„Iuliu Maniu” Foundation, Boston, MA, U.S.A.
Marcela Maria Băjeanu –Gymnastics Coach, Maryland, U.S.A.
Ana Hontz Ward – Journalist, Voice of America, Washington, D.C., U.S.A.
Dorin Suciu, Journalist, Romania
Corneliu Leu, Publisher, Canada
Dan Tanasa, Freelance Journalist, Madrid, Spain
Mihaela Biliovschi, International Journalist, Washington, D.C., U.S.A.
Dacian Dumitrescu – Deputy Chef Editor, Romanian Breaking News Press
Victor Roncea, Journalist, Founding President „Civic Media” Association, Romania
Dana Deac, Vicegovernor, Cultural Society„Filarmonia” Turda, Plastic Artist & Journalist, Romania
Cultural Association„Miorita”, California, U.S.A.
Benone Neagoe, Military Journalist, Romania
Corneliu Vlad, Journalist, International Policy
Phd Grid Modorcea, Journalist and writer, New York
Un articol al istoricului american Larry Watts, care a circulat viral pe Facebook, incepand cu 4 iulie, Ziua Americii, intrunind mii de vizualizari si aprecieri pozitive, ne-a atras atentia si l-am republicat intr-o forma unitara pe Ziaristi Online, cu un citat semnificativ in titlul ales: “Europa si SUA ar trebui sa-i fie recunoscatoare Romaniei”. Materialul fusese reprodus pe Pagina de Facebook dedicata celui de-al doilea volum al profesorului american despre istoria secreta recenta a Romaniei si relatiile romanilor cu “prietenii” din blocul sovietic – Larry Watts – Cei dintai vor fi cei din urma.
Este vorba de o pozitie fata de atacurile unei gasti neo-kominterniste serpuite pana la gatul statului roman, practic o lectie istorica si de istorie oferita Celulei rosii “Tismaneanu”, publicata initial in “Adevarul“, in doua episoade, cam ratacite pe site-ul supraincarcat, ca doua picaturi de adevar inecate in potopul de stiri false si comentarii anti-romanesti cu care ne-a obisnuit fosta Scanteie, indiferent de conducerea ei, de la PCR la KGB si SIE. In articolul citat, Larry Watts il defineste cu eleganta pe Vladimir Tismaneanu prin spusele lui Abraham Lincoln:
“Ii poti pacali pe unii oameni tot timpul, si ii poti pacali pe toti oamenii doar uneori, dar nu-i poti pacali pe toti oamenii tot timpul”.
Dr. Larry Watts, in incheierea materialului sau, intitulat “Falsificatori, contestatari si sarlatani“, ii invita pe cei din specia celor enumerati in titlu si sintetizati in persoana domnului Vladimir Tismaneanu, la un dialog, pe documente, daca se poate, desigur, istoricul american rezervandu-si opinia in final, privind asteptarile pe care le are, in felul urmator: “Nu va temeti, dragi cititori, nu-mi voi tine respiratia”.
In deschiderea lectiei sale de istorie, profesorul Larry Watts face o comparatie cu soarta profesorului Francis Bowen (1811 – 1890), la randul sau contestat de o serie de sarlatani si falsificatori ai vremii, de origini hungro-pretutindenare, dupa ce si-a publicat in Statele Unite studiile privind extremismul “salbaticilor maghiari” azi praznuiti drept eroi, de teapa criminalului notoriu Lajos Kossuth (sau Miklos Horthy, mai la zi – foto) si atrocitatile “bandelor de secui” savarsite asupra romanilor si celorlalte natii ocupate de hoardele asiatice, respectiv: “The War of Races in Hungary”. North American Review (146): 78–136. Ianuarie 1850 si “The Rebellion of the Slavonic, Wallachian, and German Hungarians against the Magyars”. North American Review (150): 205–249. Ianuarie 1851.
Atacat intr-o campanie viscerala ce nu a dezbatut niciodata validitatea studiilor sale ci a urmarit doar denigrarea sa, profesorul de la Harvard Francis Bowen, preocupat intre altele, de armonizarea filosofiei cu valorile crestinismului, a fost eliminat de la conducerea Catedrei de Studii istorice ,,McLean” a Universitatii sub acuzele false ca nutreste o ,,aversiune puternica” fata de limba maghiara si o ,,ura profunda pentru unguri”. Cam la fel cum a patit-o si eminentul profesor Ilie Badescu la Masterul de studii de securitate a Universitatii Bucuresti, cu concursul unor lifte din “sistem”, masterul fiind infiintat chiar de catre el. Dupa doi ani, insa, ne informeaza Larry Watts, “Bowen a fost reangajat si numit in unanimitate la conducerea Catedrei de ,,Religie naturala, Filosofie Morala si Politica civila”, o pozitie in care avea sa ramana pentru urmatorii 36 de ani. Universitatea Harvard continua sa acorde si astazi un premiu anual Francis Bowen in Filosofie morala“.
In fond, vizavi de limba si aroganta “natiunii suverane” care ocupase teritorii romanesti, slovace si sarbe locuite si de germani si secui ratacitori, profesorul american exprima exact parerea generala a oricarui cetatean al lumii care are norocul de la Dumnezeu sa nu fie ungur – si anume ca “limba maghiara zgarie urechile” si e lipsita de orice literatura -, adevar prezentat si de marele ganditor si gazetar Mihai Eminescu, peste 20 de ani, in articolul pentru care a fost urmarit in Justitie, “Ecuilibrul“, si pentru care a facut inchisoare la Budapesta editorul sau, respectiv:
“Limba? ar trebui să li fie ruşine de ea. Sunetele îngrozesc piatra; construcţia, modul de a înşira cugetările, de a abstrage noţiunile, tropii, cu un cuvânt spiritul infiltrat acestui material grunzuros, sterp, hodorogit, e o copie a spiritului limbii germane. Ei vorbesc germăneşte cu material de vorbă unguresc.
Ştiinţele? Ce au descoperit ei nou în ştiinţe? Prin ce au contribuit ei la înaintarea omenirii? Istoria civilizaţiei a înregistrat numai o nulă.
Legislaţiune? Drepturi şi legi sunt într-o eternă contrazicere. E o compilaţiune răutăcioasă şi nerumegată a principiilor celor mai contradictorii, principii care se exclud unul pe altul. Alături cu o constituţiune nedreaptă şi parţială, liberală însă pentru unguri, găseşti legi din evul mediu mai barbare decât barbaria.
Arte şi literatură? O traducere rea din limba germană, şi ştie toată lumea cât de rea poate să fie o traducere. Industria? Germană. Comerţul? În mâna evreilor.
Va să zică nu au nimica aceşti oameni prin ce să ne superiorize pe noi românii, şi vom arăta numaidecât cum nici nu pot avea, nici nu pot constitui o putere morală oarecare. Nu e pe lume o singură inteligenţă care să fie o mai rea expresie a poporului ci de cât cea maghiară. Să ne silim puţin a analiza spiritul, — nu al poporului maghiar, pe care din inteligenţa lui nu-l vom putea cunoaşte niciodată, — ci al acestei coterii care-l guvernă, guvernându-ne totodată şi pe noi prin o ficţiune diplomatică.
Ieşită din nişte şcoli mizerabile, a căror singură ţintă e propagarea minciunei, în care n-au învăţat nimic alta decât fanatismul, primind o educaţie care avea de principiu de a stinge tot ce în suflet e curat, uman, nobil, pur, s-au infiltrat în capetele unei generaţii june şi de aceea docile nişte principie sistematice, în flagrantă contradicţie cu tot ce era mai nobil în spiritul secolului nostru. Astfel, aceşti oameni au devenit transcendentali. Aceste principii sistematice ale lor, scoase deductiv din o istorie falsificată, escamotate din concepţia exagerată a naţiunii lor, din noţiunea falsificată a dreptului, — ce puteau fi ele decât pure minciuni! În viaţa publică însă ei judecă consecvent pe baza acelor principii mincinoase; de aceea nu ne poate prinde mirarea dacă toate consecinţele ce le trag din principii falsificate nu sunt, nu pot fi, decât iarăşi false. Nu trebuie dar să ne mirăm dacă ei aplică principiile cele mai mari din viaţa publică a popoarelor astfel cum le aplică; pentru că ei le-au înţeles pe dos, pentru că ţesătura falselor noţiuni fundamentale i-au făcut incapabili de a cugeta drept. Cine nu ştie acuzaţiunea ce ni se face nouă românilor pentru că solicităm pentru noi ceea ce ei au solicitat pentru dânşii? Ce întoarsă, ce minunată trebuie să fie acea glavă care face altuia o crimă din ceea ce el pentru sineşi croieşte o virtute! Tot ce constituie viaţa lor internă e o minciună. De ce să ne mirăm dacă alegerea la ei înseamnă beţie, bătaie şi omor? Să nu ne mirăm dacă toate noţiunile au cu totul altă semnificare pentru că sunt privite prin o prismă sufletească ce falsifică totul. Asemenea cum nu te poţi înţelege cu un om a cărui limbă şi noţiuni diferă astfel de ale tale încât el rămâne pentru tine netraductibil, căci tu nu ai noţiunile ce le are el, cum el nu le are pre ale tale: — tocmai aşa nu te poţi înţelege cu inteligenţa maghiară. Împăcare sau tranzacţiune nu se încap aicea, căci divergenţa noţiunilor fundamentale şi a principiilor sistematice condiţionează o eternă divergenţă a deducţiunilor din ele. Va să zică aicea nu se încape acest mijloc dulce şi pacific, care va fi etern neînţeles. Tu-i spui că naţiunea română vrea cutare şi cutare lucru, el [î]ţi răspunde că naţiunea română nici nu există. Apoi înţelege-te cu un astfel de om! Noi românii nu putem înainta decât cu desconsiderarea totală a acestor oameni transcendentali, cu care ne-a lipit un ucaz al tronului şi de care un decret drept ne poate tot aşa de bine dezlipi. Vina în fine nu e a lor, pentru că generaţia ca atare nu are vina falsei direcţiuni a spiritului său. Vina acestei direcţiuni o au descreieraţii lor de magnaţi, a căror vanitate îi făcea să creadă cum că în această ţară, ce e mai mult a noastră decât a lor, ei vor putea maghiariza până şi pietrele.” (integral la Ungaria, un palat de spume mincinoase. ECUILIBRUL – articolul pentru care a fost urmarit Eminescu de organele unguresti, la 20 de ani)
Din nefericire pentru aceasta rasa pacatoasa dar si, mai ales, pentru noi, adevarurile prezentate de Eminescu si documentate pe teren, in Transilvania ocupata, de catre profesorul Bowen, sunt valabile si astazi. Parca nimic nu s-a schimbat, ura fiind motorul care le zvacneste majoritatii ungurilor muschiul atrofiat al inimii si canarul care li se zbate in colivia craniana pe post de minte.
PS: La postarea copertii lucrarii profesorului american Francis Bowen despre rasismul maghiarilor a intervenit rapid pe Facebook un oarecare “Zsunacz Tibi” care sustine ca locuieste in Israel si Insulele Solomon acuzandu-ne ca suntem “obsedati de nationalism”. Desigur, daca nationalismul (american?) si chiar “extremismul” profesorului Bowen din cartea sa despre adevarul istoric asupra Transilvaniei sunt, evident, molipsitoare, atunci da, suntem “obsedati” de adevarul istoric. Probleme, Gogule?
“Marea natiune” a “nomazilor si despoticilor” maghiari in cifre, la 1851, si insultele asupra slovacilor subjugati, considerati “neumani” – “niste animale”
Persecutarea romanilor si a credintei lor crestin-ortodoxe in Transilvania ocupata
Oprimarea si incalcarea drepturilor natiunilor dominate, prin impunerea limbii maghiare profesorilor si preotilor slovaci si romani
Francis Bowen: “Limba maghiara, nomadica si barbara, zgarie urechile si este foarte limitata, avand o literatura ca si inexistenta”
Prioritatile criminalului Lajos Kossuth: Taranii romanii au fost vanati si ucisi de salbaticii secui iar comisarii lui Kossuth au fost trimisi in intreaga Transilvanie pentru a-i extermina pe toti invatatorii si preotii romani
Atrocitatile maghiare asupra romanilor “care depasesc limitele imaginatiei”, descrise de un martor ocular, ofiter britanic, includ arderea satelor si uciderea batranilor si neputinciosilor ramasi in urma refugiatilor, omorarea cu sange rece a unui preot si a fiului sau, aflati prizonieri alaturi de ofiterul englez, executia sumara a 17 romani, si replica secuilor ucigasi: “Acum sunt cu 17 valahi mai putin ca ieri”
Entuziasmul romanilor – barbati, femei si copii – ridicati la lupta pentru apararea fiintei nationale
“(…) Recunosc ca am trait un sentiment de deja-vu ingaduitor in studierea cazului profesorului Fancis Bowen cand domnul Tismaneanu, in loc sa-mi adreseze probele si argumentele mele in legatura cu realitatea sfidarii romanesti si impactul concret al ,,cursului special” reflectat in documentele pentru uz intern din URSS, Republica Democrata Germana, Republica Populara Ungara, Republica Populara Bulgara, Republica Socialist Cehoslovaca si Republica Populara Polona, sustine tot mai puternic ca liderii si conducerea comunista romaneasca ,,nu au incercat niciodata sa mearga dincolo de limitele permise de Kremlin” (Tismaneanu, 12/5/2013, contributors.ro).
Si cand, in pofida faptului ca documentele din Comitetul Central al Partidului Comunist Sovietic descriu in mod repetat ,,cursul special” al Romaniei ca ,,daunand serios” politicii Kremlinului in interiorul Pactului de la Varsovia, al comunitatii socialiste, si pe plan global, niste analisti insista chiar mai categoric ca, in timp ce Moscova ar fi considerat Romania drept ,,un tantar uneori enervant”, acea politica de independenta nu a fost vreodata vazuta de Kremlin ca ,,un risc geopolitic major sau un model alternativ de socialism” (Tismaneanu, 12/5/2013, contributors.ro).
Imi voi permite sa abordez aceste aspecte intr-o ordine inversa.
Moscova si-a exprimat, de fapt, in repetate randuri ingrijorarea ca Romania, impreuna cu China, vor stabili un model socialist alternativ care va concura cu URSS, cel putin incepand cu anul 1965 si de-a lungul anilor ’70, si documentele sovietice traduse care abordeaza aceasta obsesie pot fi gasite pe site-ul programului de istorie internationala a Razboiului Rece (CWIHP) al centrului Woodrow Wilson, in documentul de lucru cu numarul 65 (CWIHP WP #65, 12/2012, wilsoncenter.org – A Romanian INTERKIT? Soviet Active Measures and the Warsaw Pact “Maverick” 1965-1989). In mai 1968 ministrul sovietic al Apararii Marshal Grechko a declarat fara echivoc ca alianta sovietica nu ar putea supravietui dupa plecarea Romaniei. (Matthew J. Ouimet, The Rise and Fall of the Brezhnev Doctrine in Soviet Foreign Policy (2003)).
URSS a suferit o pierdere geopolitica majora din cauza ca Romania a mediat relatiile americano-chineze – care, la randul ei, aceasta mediere a schimbat echilibrul fortelor la nivel mondial. Dupa cum presedintele Nixon a declarat pentru Consiliul national de securitate in august 1969, “Am presupus intotdeauna ca chinezii sunt mai duri si mai agresivi, in timp ce sovieticii sunt mai rezonabili. (Dar) Ceausescu spune ca sovieticii sunt mai duri si mai agresivi decat chinezii. Trebuie sa ne uitam la China pe termen lung.” (Departamentul American de Stat, 14/8/69, history.state.gov – Minutes of Meeting of the National Security Council1)
Medierea Romaniei dintre Egipt si Israel a jucat de asemenea un rol esential in pierderea Egiptului de catre sovietici, despre care atat CIA, cat si KGB au concluzionat ca reprezenta, la acea ora, din punct de vedere strategic, cel mai important stat din Orientul Mijlociu. (un raport KGB citat in CIA, 12/1/86, foia.cia.gov). Moscova nu a fost in masura sa se refaca dupa niciuna dintre aceste pierderi pentru restul Razboiului Rece. Cam atat despre “tantarul” romanesc si inconsecventa sa pentru politica europeana si globala.
In lumina celor de mai sus, s-ar parea sa existe putine baze probatorii pentru declaratia domnului Tismaneanu care spune ca Romania comunista “nu a incercat niciodata sa mearga dincolo de limitele permise de Kremlin”.
Cu toate acestea, haideti sa suspendam neincrederea si sa mentinem inca putin aceasta posibilitate…(…)”
Demonstraţia o face o cu impresionantă documentare Larry L. Watts. Este vorba despre un fenomen pe care nici istoricii români nu l-au luat în seamă decât secvenţial. Ceea ce impresionează este voinţa nestrămutată a unui colos de a îndeplini „testamentul” lui Engels în privinţa românilor, acela de a-i spulbera din calea „revoluţiei mondiale” chiar după ce România căzuse pradă acestei revoluţii. Sau tocmai de aceea!
Mariana Nicolesco împreună cu Jean-Michel Jarre, Ambasadori Onorifici UNESCO
Jean-Michel Jarre: «Cu emoţie îi mulţumim Marianei Nicolesco pentru tot ce reprezintă în muzică şi pentru a ne fi amintit tuturor sacralitatea vocii umane, primul nostru instrument de comunicare».
Salvador Dali, Kurt Waldheim si Constantin Antonovici
Dar nimeni din tara, de la Ministerul Culturii, al Afacerilor Interne sau din diaspora romaneasca, nu a facut nimic pentru a scoate la lumina adevarul, pentru a-i sanctiona pe vinovati, pentru a recupera opera lui, pe care Antonovici a daruit-o statului roman. Sigur, nu avem nici o pretentie de la un ministru ca Daniel Barbu sa stie cine e Antonovici si sa miste un deget, fiind un orbete politic, mereu pe post de “invitatat”!
”Una dintre primele măsuri adoptate la debutul Revoluției române din decembrie 1989 de către președintele ungar ad-interim Mátyás Szűrős a fost abrogarea unilaterală a Tratatului de Prietenie și Cooperare semnat în 1948 de către România și Ungaria, cel care consfințea în mod oficial frontiera dintre cele două state…” (Larry Watts despre măsurile luate în mod unilateral de către Ungaria la momentul de debut al Revoluției din decembrie 1989 din România – pagina 621, „Cei dintâi vor fi cei din urmă. România la sfârșitul războiului rece”, Editura Rao)
”Următorii pe lista celor mai numeroși în cadrul comunității de analiști din serviciile de informații specializați pe problemele Europei de Est și ale Balcanilor după americanii de origine poloneză erau americanii de origine maghiară (…) Este demn de notat faptul că șeful de operațiuni al Diviziei pentru Europa de Est / URSS a CIA din perioada Revoluției din România era un imigrant ungur, la fel ca analistul CIA însărcinat cu problemele României. Merită observată experiența primului șef al Serviciului de Informații Externe al României când a încercat să stabilească o legătură cu serviciile de informații din SUA (…) i-au fost înmânate 21 de cărți de vizită ale interlocutorilor dintre care 11 erau analiști cu nume maghiare…”. (Larry Watts despre prezența maghiară în cadrul serviciilor de informații americane la momentul 1989 și imediat după acest moment – p. 82, 91)
Asadar, Senatul Romaniei, nu Parlamentul de la Budapesta, a votat varianta UDMR, trecuta prin… aprobare tacita, presedintele de sedinta, domnul Melescanu, invocand ca “nu era indeplinit cvorumul de vot”, “fara sa fi avut loc niciun fel de dezbatere, fara niciun fel de discutie in public”, fiind, totusi, vorba “despre o chestiune de interes national, despre reimpartirea, pe regiuni, a Romaniei”! Or, in 1968, propunerea de revenire la judete a fost publicata in presa, spre dezbatere publica, nu pe tacute, nu pe furis, nu departe de parerile romanilor.
Forum de analiză și discuții a oportunității regionalizării, Conferinţa „Regionalizarea României – între tradiţie şi model european”, organizată de Centrul de Cercetare pentru Drept şi Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Facultății de Ştiinţe Economice Juridice şi Administrative și Facultatea de Științe și Litere, Departamentul Istorie și Relații Internaționale, sub egida Universității „Petru Maior” din Tîrgu Mureş îşi propune, în mod lăudabil, căutarea criteriilor și modalităților care să faciliteze conturarea alternativelor viabile de regionalizare în plan legislativ și administrativ.
Incepand cu 2010 (Video), Asociatia Civic Media acorda Premiul pentru curaj si excelenta in jurnalism “Mile Carpenisan”, in memoria colegului nostru plecat prea repede dintre noi. Premiul este in valoare de 1000 de euro, suma care a constituit un binemeritat sprijin benefic-surpriza al activitatilor tuturor premiantilor nostri, ceea ce ne face sa multumim si pe aceasta cale generosilor sponsori ai manifestarilor trecute si a celei prezente.
Anul acesta Civic Media omagiaza curajul unui “nebun pentru Romania”.
Amenintat cu moartea in repetate randuri, autor a numeroase initiative civice si sesizari penale in apararea romanilor discriminati pe criteriu etnic, promotor si factor energizant al unor curente de solidaritate si patriotism romanesc, la nivel national si european, pornit de la munca de jos a activistului civic si ajuns cel mai citit si citat blogger pe probleme nationale din tara, colaborator a numeroase publicatii si televiziuni din Romania, considerat de catre capii UDMR drept “inamicul public nr 1 al maghiarimii” – in fapt al extremistilor maghiari agitatori ai autonomiei “tinutului secuiesc” -, avertizorul public asupra drepturilor romanilor din Harghita si Covasna Dan Tanasa ne marturiseste ca se spune despre el adeseori daca nu cumva este nebun.
“Doar un nebun ar face ceva pentru țara și semenii lui așa, fără să fie plătit de cineva”, afirma Dan Tanasa intr-un interviu realizat de portalul Ziaristi Online de 3 Mai, Ziua internationala a Libertatii Presei, zi care cade anul acesta chiar in Vinerea Patimilor Mantuitorului nostru, Iisus Hristos.
Asociatia Civic Media ii da dreptate si, pentru curajul sau de “nebun pentru Romania”, dupa consultarea cu jurnalistii veterani Corneliu Vlad si Dorin Suciu, ii confera anul acesta “Premiul Mile Carpenisan pentru curaj si excelenta in jurnalism”, acordat cu numele colegului nostru drag al carui curaj similar era recunoscut in breasla jurnalistilor autentici din Romania. Totodata Civic Media il declara pe Dan Tanasa drept Membru de Onoare al Asociatiei, cu protectia de rigoare oferita de statutul nostru european si international.
In Vinerea Mare a anului 2013, Dan Tanasa, luptatorul pentru Romania prin fapta si cuvant afirma: “Ii mulțumesc lui Dumnezeu că mă luminează! El e singurul care mă mână în luptă în fiecare zi.”
Redam mai jos integral interviul acordat de Dan Tanasa portalului Ziaristi Online astazi, de Ziua Libertatii Presei, inainte de a stii ca va fi distins cu premiul “Mile Carpensian”, de luptator pentru drepturile romanilor si libertatea cuvantului. Ii multumim lui Dan Tanasa si ii certificam, cu aceasta ocazie, ca nu este singur. Subscriem in totalitate afirmatiilor sale din incheierea interviului:
“Eu merg mai departe. Mulți mi-au zis că nu voi schimba nimic. Și am arătat că se înșeală. Pentru unii e mult mai ușor să dai Like pe Facebook sau să stai să te uiți la mine cum fac. Atât cât am putut să fac, singur fiind, am făcut. Și am arătat că se poate. Dacă mi s-ar alătura și alții am putea face mai mult.”
De Ziua internationala a Libertatii Presei, 3 Mai, portalul Ziaristi Online va ofera un interviu incitant cu Dan Tanasa(foto), binecunoscut militant civic pentru drepturile romanilor, atat prin cuvant cat si prin fapta, exemplul unui “singur cetățean contra unui întreg sistem care lucrează împotriva statului român”.
“Capi ai UDMR m-au amenintat cu moartea în cel mai pur stil mafiot”
Stimate domnule Dan Tanasă, blogger si avertizor public asupra incalcarii drepturilor romanilor din Harghita si Covasna, ai fost declarat de capul UDMR, Kelemen Hunor, drept “inamicul public nr. 1” al maghiarimii, mai precis, completez eu, al extremistilor maghiari antiromani si anticonstitutionali. Cum te simti in aceasta postura si ce incarcatura crezi ca are aceasta amenintare publica facuta de veterinarul maghiar fost ministru al Culturii lui Basescu si Boc?
Recentele afirmații ale președintelui UDMR Kelemen Hunor la adresa mea îmi confirmă faptul că acțiunile mele deranjează rău de tot extremismul maghiar din România. Aș reaminti faptul că până la el au mai fost și alți lideri ai UDMR care s-au arătat deranjați de acțiunile mele. Liderul UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, m-a amenințat cât se poate de direct în cel mai pur stil mafiot chiar în casa părinților mei. UDMR iese din când în când și arată cu degetul în direcția mea în speranța că vreun individ tulburat, de genul lui Csibi Barna, va atenta la integritatea mea corporală. Nu au decât s-o facă. Eu îi aștept.
Până una alta mă simt onorat să fiu nominalizat ca fiind inamic al extremismului maghiar din România alături de fostul prefect al județului Covasna, dr. Codrin Munteanu, un profesionist desăvârșit în administrație publică și un intelectual cu zece clase peste Kelemen Hunor.
“Românii, nu maghiarii sunt discriminați pe criterii etnice în Covasna și Harghita”
In calitatea ta de cetatean roman ai reusit cu mijloace proprii sa blochezi o serie de proiecte ale extremistilor maghiari cu tendinte separatiste si antistatale evidente si documentate. Le-ai putea enumera pe cele mai importante?
Sunt foarte multe acțiuni în instanță și foare multe sesizări pe care le-am adresat instituțiilor statului în ultimii cinci ani. Aș putea spune că am destul de multe satisfacții dacă stau să mă gândesc că sunt un singur cetățean împotriva unui întreg sistem care lucrează împotriva statului român. Am satisfacția, spre exemplu, că panoul cu inscripția ”ținutul secuiesc” de la Aita Mare a fost dat jos urmare acțiunilor mele. Mai mult chiar, fostul președinte al CJ Covasna, UDMR-istul Demeter Janos, a plătit din buzunarul lui toată paguba făcută bugetului public al județului Covasna. Și asta doar datorită sesizărilor mele. Tot urmare unei sesizări a subsemnatului, fostul prefect al județului Covasna, dr. Codrin Munteanu, a avut curaj și a deschis primul proces din România prin care a cerut instanței obligarea unui primar din Covasna să dea jos stegul secuiesc de pe sediul primăriei. Și a câștigat în primă instanță. Urmează recursul declarat de primar pe care sunt convins că-l va pierde și va fi nevoit să dea jos steagul secuiesc de pe primărie. Deși steagul flutură pe instituții publice și în Harghita și în Mureș acolo prefecții tac complice cu această ilegalitate și mimează aplicarea legii.
Urmare sesizărilor mele, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a emis peste 10 hotărâri prin care a constatat faptul că în județele Covasna și Harghita românii sunt discriminați. Atenție! Românii, nu maghiarii sunt discriminați pe criterii etnice în Covasna și Harghita.
Am sesizat Prefectura Covasna cu privire la organizarea ilegală a unui concurs pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Județene Covasna. Concursul a fost anulat, definitiv și irevocabil.
Sunt foarte multe astfel de acțiuni. Aș putea scrie fără probleme o carte din care s-ar putea vedea cu adevărat ce înseamnă societate civilă și activism civic. Activism civic nu înseamnă să dai Like pe Facebook sau să dai din gură la GDS și SAR.
“Majoritatea politicienilor nu da doi bani pe demnitatea națională pentru că lucrează pentru alte interese decât cele ale României”
Cea mai mare parte dintre acestea trebuiau atacate chiar de catre autoritatile statului roman, locale si centrale. De ce crezi ca acest lucru nu se intampla?
Autoritățile statului român nu fac nimic pentru că în funcții cheie ale aparatului de stat sunt puși oameni cu coloană vertebrală din plastilină, pe care o modelează după bunul plac politicienii care nu dau doi bani pe demnitatea națională și cei care lucrează pentru alte interese decât cele ale României și ale românilor. Toată activitatea mea ar fi trebuit să fie dusă, în principal, de Ministerul Afacerilor Interne și prefecții din județele Covasna, Harghita și Mureș. Dacă conducerea MAI și a celor trei prefecturi și-ar face treaba eu nu aș mai avea ce să sesizez. Eventual, foarte rar, dacă ar fi o chestiune care ține de vreo altă instituție. Însă la București calculul matematic bate realitățile din Covasna și Harghita. Fiecare partid care vine la putere (evident, în opoziție discursul este opus) se gândește în felul următor: românii din Covasna și Harghita scot doi parlamentari la alegeri (în decembrie anul trecut au scos trei), UDMR scoate 27 de parlamentari; deci cine contează la momentul votului unei legi sau a unei moțiuni? Românii nu, evident! Problema este că majoritatea celor din aparatul de stat central au o mentalitate de ignorant și se ghidează pe principiul ”Cu ce mă afectează pe mine în București că în Covasna și Harghita va fi autonomie?”. Cu alte cuvinte, dacă nu-i afecteză pe ei atunci soarta românilor din Covasna și Harghita nu e problema lor. În concluzie, în Covasna și Harghita aplicarea legii se negociază politic între trădători de țară, politicieni de paie și indivizi care servesc interese antiromânești.
“Sunt convins că cei de la SRI își fac treaba in cazurile criminalilor de razboi proslaviti de UDMR. Problema este la MAI”
Cum interpretezi faptul ca, in ciuda zecilor de sesizari oficiale, inclusiv a ta, organele statului roman, de la SRI la MAI, cu toate mijloacele lor legale, nu au indepartat inca busturile ilegale ale criminalului de razboi antisemit si antiroman Wass Albert din numeroase spatii publice – incepand cu centrul orasului Odorheiu Secuiesc, unde acel “secuiului ratacitor” ucigas de romani zace alaturi de alt antisemit si antiroman, Nyiro Joszef – in timp ce cele ale Maresalului Ion Antonescu au fost indepartate peste noapte?
Problema nu este la SRI. Sunt convins că cei de la SRI își fac treaba. Problema este la MAI. Și aici aș putea să adaug ce spuneam adineaori. Aplicarea legii se negociază politic în Covasna și Harghita între putere, indiferent de culoarea ei, și UDMR, care sprijină promovarea acestor ”personalități” antisemite și antiromânești tocmai pentru că au fost antiromâni declarați în timpul vieții. Oare literatura maghiară e alcătuită doar din operele lui Wass Albert și Nyiro Jozsef? Evident că nu! De ce nu sunt promovați alți scriitori? Pentru că scopul nu este promovarea literaturii maghiare, scopul este promovarea unor lideri ai antiromânismului. Operele lui Wass și Nyiro sunt mediocre din punct de vedere literar. O spun asta unguri din Ungaria. Wass și Nyiro sunt valoroși pentru că sunt antiromâni nu pentru că au scris ei ceva valoros din punct de vedere literar. Și Wass și Nyiro sunt promovați de extremiștii maghiari din România (UDMR, PCM, PPMT, etc.) dar și de Ungaria. N-am văzut pe nimeni revoltat de faptul că Ungaria sprijină deschis și cu bani cultul criminalului de război Wass Albert și al fascistului Nyiro Jozsef. Să ne imaginăm că Germania ar promova în Israel opera literară a unui fost membru al Partidului Nazist. Așa ceva ar fi aberant. Și totuși, aberația asta este tolerală, și deci încurajată, de guvernele de la București.
In cazurile Sabina Elena si Dan Tanasa MAI nu pare sa stie ca amenintarea cu moartea este pedepsita de Lege
Anul trecut a fost un an greu pentru romanii din Harghita si Covasna – a caror soarta pare din ce in ce mai grea cu fiecare an – si inceputul anului acesta a explodat cu scandalul discriminarii si amenintarii cu moartea a tinerei eleve Sabina Elena, urmata si de amenintarea ta directa. Care este stadiul plangerilor penale facute in aceste cazuri si cum interpretezi reactia romanilor simpli la acest scandal dar si a politicienilor, jurnalistilor si altor persoane publice, mai mult sau mai putin binevoitoare?
Pe 29 martie am depus o plângere penală împotriva dementului care m-a amenințat cu moartea (Csató Kovács Imre – nota. red.) însă până la această dată nu am primit absolut nimic din partea IPJ Covasna. Nu știu dacă cercetează sau ba. Din ce se vede se pare că nu. Urmează să mă interesez de stadiul anchetei.
Reacția românilor a fost una cât se poate de normală. La fel ca și gestul Sabinei. Aș vrea să punctez faptul că până la această oră UDMR nu a condamnat în niciun fel amenințarea cu moartea pe care am primit-o eu sau numeroasele amenințări cu moartea pe care le-a primit Sabina. În schimb UDMR a avut grijă să mă atace pe mine. Asta spune foarte multe despre UDMR. Evident, spune celor care vor să vadă și să audă.
M-a bucurat reacția tinerilor din țară. Deși aș vrea să se intereseze un pic mai mult de situația românilor din Covasna și Harghita și nu să reacționeze impulsiv, o singură dată. Românii din cele două județe au nevoie de solidaritatea românilor din țară ca de aer. Ori în acest moment românii din Covasna și Harghita se sufocă.
În schimb nu ducem lipsă de cozi de topor, ziariști de mucava și intelectuali plătiți de puteri străine României. La acest capitol stăm foarte bine. Au grijă ei să îngroape în noroi și cea mai mică manifestare de patriotism. Și, din păcate, de cele mai multe ori le iese. Sabina – dar și eu personal – a fost împroșcată cu noroi chiar de către un lider local al PNL. ”Reprezentanții” politici ai românilor din Covasna și Harghita (îi numesc aici pe deputatul PSD de Covasna Horia Grama, deputatul PSD de Harghita Mircea Dușa și senatorul PNL de Covasna Marius Obreja) nu au avut nicio reacție de susținere a Sabinei. Tăcere totală.
“Nu aștept absolut nimic bun de la Traian Băsescu sau Victor Ponta: Istoria României îi va aminti cu o oarecare jenă!”
Presedintele Traian Basescu, autodeclarat sustinator al ungurenilor de pretutindeni, a ridiculizat gestul patriotic al tinerei Sabina Elena, iar primul ministru Victor Ponta s-a gandit sa mearga pe urmele infumuratului Mihai Razan Ungureanu si sa-si aleaga drept consilier “onorific” chiar pe aparatorul in instanta al criminalului Wass Albert si al maghiarilor ucigasi de romani in decembrie 1989, respectiv pe extremistul fardat si mancurt (dupa mama este roman) Gyorgy Frunda, in plus si un cunoscut informator al Securitatii si sustinator neincetat al intereselor Ungariei la Consilului Europei. Te-au dezamagit acesti politicieni sau ti se pare deja normale pentru “upper” clasa politica astfel de gesturi care denota o puternica nota tradatoare?
Nu m-au dezamăgit absolut deloc. Și asta pentru că nu aștept absolut nimic bun de la Traian Băsescu sau Victor Ponta. Amândoi sunt politicieni de care istoria își va aduce aminte cu o oarecare jenă. Ponta are șansa să demonstreze ce-l diferențiază de Băsescu. Rămâne de văzut dacă o va face.
Ponta mi-a strâns mâna la Madrid și mi-a spus că nu va guverna cu UDMR. Și acum are majoritatea clară în Parlament și guvernează cu UDMR.
“Toate Guvernele de la Bucuresti au grijă mai de degrabă să nu supere în vreun fel Budapesta, în loc să apere interesele celor pe care îi guvernează”
De ce crezi ca romanii nu sunt la fel de bine organizati ca ungurii, atat in tara cat si in strainatate, fiind cunoscute programele maghiarilor de “recuperare a Ardealului” ce se intind pe zeci de ani, cu actiuni stralucite de lobby si “capcanari” de toate naturile in Congresul american, ca sa dau doar un exemplu edificator?
Avem foare multe de învățat de la propaganda de stat din Ungaria și cea a extremiștilor din România. Din păcate, puterea de la București, indiferent de culoarea politică, este formată din oameni cu mentalități de slugă. Guvernul de la București, fie el liberal, socialist, social-liberal sau democrat-liberal are grijă mai de degrabă să nu supere în vreun fel Budapesta, în loc să apere interesele celor pe care îi guvernează.
O spun cât se poate de limpede și tranșant: singurul guvern post-decembrist care a ținut piept revizionismului maghiar a fost Guvernul Adrian Năstase; în rest, toate guvernele, inclusiv cel actual, au fost toxice pentru românii din Covasna și Harghita. Și nu numai pentru ei!
Sintagma ”Să fie liniște, să putem guverna țara” este folosită de toate puterile pentru a justifica eterna prezență la guvernare a unei organizații antiromânești: UDMR. Una este să dai dreptul maghiarilor din România să aibe școli, presă, biserică și viața culturală în limba maternă (ceea ce este perfect normal) și alta este să tolerezi discursuri antiromânești, acțiuni contra ordinii constituționale și propagandă revizionistă.
Sunt convins că în cancelariile europene suntem de râsul lumii pentru faptul că ceea ce nici măcar în Ungaria nu este tolerat se dezvoltă fără probleme în România. Mă refer aici la organizațiile paramilitare și fasciste maghiare.
“Ungaria sa dea inapoi Averea Gojdu si sa-si ceara scuze oficial pentru masacrele comise impotriva romanilor”
Ungurii sunt autorii primului etnocid al secolului trecut, chiar inainte de nazisti – respectiv uciderea in masa a romanilor din Ardealul ocupat -, care se adauga la genocidurile antiromanesti din 1848, cand sub ordinele lui Lajos Kossuth au fost macelariti peste 40.000 de romani, sau la cele din secolele anterioare, cand catolicizarile fortate ale romanilor s-au facut de catre austro-ungari cu tunurile si crucificarile preotilor ortodocsi. Nu crezi ca MAE de la Bucuresti, pe langa reinceperea demersurilor de recuperarea a averii Gojdu – cotate azi la cateva miliarde de euro – ar trebui sa solicite Ungariei sa-si ceara scuze oficial pentru aceste masacre?
Domnule Roncea, actualul prefect de Harghita le-a urat ”la mulți ani!” maghiarilor pentru ziua de 15 marie. Președintele PNL Sfântu Gheorghe depune coroane de flori în fiecare an de 15 martie. Cam ăsta e nivelul de cultură al celor care ”ne conduc”.
Da, evident că România ar trebui să forțeze recuperarea averii Gojdu. În acest moment România își bate joc de memoria marelui român ardelean. Cei care ne conduc nu au demnitatea pentru a solicita Ungariei să-și ceară scuze oficial pentru aceste masacre. Doar așa ar putea începe o adevărată reconciliere româno-maghiară. Reconcilierea româno-maghiară nu se poate face în genunchi, așa cum a făcut-o Guvernul Tăriceanu, pe malul Balatonului. Problema mai mare este că românii nu știu ce anume s-a întâmplat cu românii ardeleni în 1848. Pseudo-intelectuali și pseudo-istorici români au grijă să pună vălul peste această parte a istoriei transilvănene plină de sângele românilor. De ce? Cui servește să fim în ceață și neștiutori? Nouă, românilor, sigur nu ne folosește.
“In Harghita si Covasna perspectivele sunt foarte sumbre: speranțele se sting pe zi ce trece”
Ce soarta prevezi romanilor din zona atat de incercata pe care o reprezinti? Cum crezi ca ar putea fi aparati mai bine?
Perspectivele sunt foarte sumbre. Speranțele se sting pe zi ce trece. O spun cu tristețe dar nu cu deznădejde. Tinerii români părăsesc zona. Cei rămași ori se grupează în medii românești, în insule românești, ori părăsesc și ei zona cu timpul, ori cedează și se transformă în slugi ale stăpânului ungur.
Este imposibil pentru comunitatea românească să supraviețuiască în condițiile în care zona este controlată politic, administrativ și economic de cealaltă comunitate, de comunitatea maghiară. Iar dacă la această realitatea adăugăm propaganda deșănțată în favoarea revizionismului maghiar și câțiva lideri locali maghiari cu discurs șovin și apucături fasciste rezultatul este devastator pentru români.
O soluție ar fi declararea unui ONG reprezentativ din zonă de interes public și asigurarea finanțării lui direct de la Guvernul României. S-ar pune capăt astfel dictaturii politicienilor maghiari care acordă sume derizorii proiectelor românești și s-ar asigura finanțarea proiectelor culturale românești. De o strategie pe termen mediu și lung pentru românii din Covasna și Harghita nici nu poate fi vorba. Ar fi deja prea mult de cerut politicienilor de la București.
Din păcate, lucrurile ar sta cu totul altfel dacă ar exista solidaritatea româno-română. Sute de autocare vin din Ungaria în cele două județe în fiecare an. Asta lipsește celor din zonă. Această solidaritate româno-română ar compensa o parte a problemelor. Sunt 400.000 de români în zonă care așteaptă un semn de la conaționalii lor.
“Dumnezeu e singurul care mă mână în luptă și mă plătește în fiecare zi”
In incheiere iti adresez o intrebare pe care si-o pun, probabil, mai ales dusmanii tai, care te vad platit de SRI, SIE si poate chiar si de o aripa mai normala din CIA: ce te mana in aceasta lupta inegala cu structuri maghiare din exterior si interior care au institutionalizat deja separatismul si purificarea pe criterii etnice a romanilor din Harghita si Covasna?
Mă faci să râd. Da, așa este. Sunt plătit ba de SRI, ba de SIE. Dacă nu sunt plătit de serviciile secrete românești atunci sunt plătit de Partidul Civic Maghiar ca să-i pun într-o lumină negativă pe cei din UDMR. Dacă nici PCM nu mă plătește atunci sigur mă plătește Dan Voiculescu și Antena 3. Până acum am auzit tot felul de teorii despre finanțatorii mei dar n-am văzut niciun document care să probeze toate aberațiile astea. Toți cei care mă acuză (și sunt și destui români care o fac) nu concep ca cineva să facă ceva pentru țara și semenii lui din dragoste de țară. Pur si simplu ei nu concep să facă ceva pentru țara lor din patriotism.
Eu îi mulțumesc lui Dumnezeu că mă luminează! El e singurul care mă mână în luptă și mă plătește în fiecare zi.
Am lucrat mai bine de cinci ani în societatea civilă din Covasna și Harghita fără să mă întrebe nimeni nimic. Am cărat, am împins, am dactilografiat ce mi s-a dictat. Am tăcut și am învățat. De mai bine de cinci ani scriu pe blog articole, fac investigații, sesizez instituțiile statului și câștig procese în instanțe. Mai în glumă mai în serios, râdeam cu un prieten și ziceam că dacă as fi fost în SUA aș fi fost invitat să țin prelegeri la facultăți despre Legea nr. 544/2001 având în vedere zecile de procese pe care le-am câștigat până acum. În România sunt tratat în cel mai bun caz cu reticență. Musai că sunt nebun. Doar un nebun ar face ceva pentru țara și semenii lui așa, fără să fie plătit de cineva. Dacă îmi puneam toată energia mea în slujba revizionismului maghiar până acum eram finanțat din bugetul primăriilor din Covasna și Harghita și eram decorat de președintele Traian Băsescu.
Eu merg mai departe. Mulți mi-au zis că nu voi schimba nimic. Și am arătat că se înșeală. Pentru unii e mult mai ușor să dai Like pe Facebook sau să stai să te uiți la mine cum fac. Atât cât am putut să fac, singur fiind, am făcut. Și am arătat că se poate. Dacă mi s-ar alătura și alții am putea face mai mult.
July 19th, 2013 
VR 
Astazi s-au implinit sapte ani de la plecarea in tabara dreptilor a unui mare roman: Raoul Sorban (4 Septembrie 1912 – 19 Iulie 2006), salvator al evreilor din Ardealul ocupat de hoardele extremiste maghiare, care, spre deosebire de guvernarea romaneasca, i-au trimis pe evrei direct la Auschwitz, atunci cand nu i-au masacrat cu mana lor, alaturi de romani, cum este cazul criminalului de razboi indragit de FIDESZ, UDMR, PCM, PPMT si Parchetul General al Romaniei, Wass Albert.
Posted in 
Tags: 
