Realizatoarea aclamatei serii de documentare “Mostenirea clandestina“, bazata pe dezvaluirile istoricului american Larry Watts (foto dreapta), jurnalista profesionista Monica Ghiurco, aflata de 11 ani la pupitrul sau in spatele camerelor de la Stirile TVR, este persecutata pentru a treia oara in institutia publica de media a Romaniei. Prima oara a scos-o de la Stiri, total abuziv, “pe mail” sublocotenentul Departamentului Informatii Electrocasnice Rodica Culcer, in 2010. A doua oara, in 2012, fostul sef al SIE, acum al TVR, Claudiu Saftoiu, a “restructurat-o”. Candidata la sefia Stirilor, in vara aceasta, ea a fost “facuta” de specialistii in domeniu, contestand, degeaba, ceea ce jurnalista a considerat a fi un simulacru de concurs. Acum, drept rafuiala, ziarista cu functie de senior editor este haituta in TVR, fiind trecuta “pe linie moarta” si devenind o posibila victima colaterala intr-un conflict intre aripi nationale si internationaliste din mediile informative publice sau secrete. Cum Larry Watts, specialistul consultat de Monica Ghiurco pentru serialul TVR, este profesor la o catedra de Studii de Securitate organizata in parteneriat cu SRI iar Claudiu Lucaci, seful Stirilor, a fost numit si Consul al Romaniei la New York, un domeniu al SIE, nu vrem sa banuim ca asistam la un razboi al vremelnicilor potentati care reusesc sa pateze adeseori imaginea acestor institutii de stat si munca adevaratilor profesionisti. Vom urmari cazul pentru a ne lamuri cine trage sforile si pentru cine trag clopotele, cu adevarat, in TVR, si nu numai.
NapocaNews ne informeaza: Scandal la TVR. Monica Ghiurco, trecută pe linie moartă după ce l-a contestat pe Șeful știrilor
The removal of Soviet control was a central goal of Romanian communist elites at least since the death of Stalin. It drove, for instance, the campaign begun in 1955 for the withdrawal of Soviet troops and advisers. […] By 1963 Romanian efforts to exercise full sovereignty in their own country had shifted from the largely-accomplished removal of the more ostentatious instruments of that control to the rooting out of its less overt forms, specifically Soviet clandestine networks and the direct recruitment of individuals by the KGB and GRU.
Victor Roncea: Si, desi a gresit si in privinta mea si in cea a colegului meu, Vladimir Alexe, asa cum a gresit putin si cu George Damian, tot il public pe Paul Goma. Pentru ca il iubesc si de aceea il iert anticipat pentru orice ar putea gresi vreodata, cu sau fara voia sa. Talerul spuselor sale drepte este mult mai incarcat decat cel al micilor erori. In talerul cel greu sta mostenirea pe care o lasa Romaniei. Multumim, Paul Goma!
Andrei Plesu despre Mihai Razvan Ungureanu: Dar sunt incredintat ca modul lui tonic de a se confrunta cu sine si cu lumea din jur (“nu veti auzi de la mine o profetie negativa”- spune el, la un moment dat, unui ziarist hartuitor) va fi dublat mereu de luciditate si discernamant. Restul e destin. Si va fi, deopotriva, istorie, caci prevad autorului o traiectorie publica de ordinul exceptiei.
Cât priveşte pe VT, căruia îmi place să-i spun Volodea, precum Cărtarescu şi Patapievici, fiind un nume frumos, sonor ce îmi reaminteşte de eliberatorii care ne-au adus nomenclaturişti comunişti pe tancuri, trenuri şi avioane, îi doresc sănătate şi scrieri corecte.
Tăcerea impusă din 1990, mizeria ascunsă, pervertirea şi subminarea au sfârşit prin a bloca societatea. Propaganda, care insultă poporul cum că ar fi nătâng, absent, ticălos, vorbeşte zilnic despre propriii ei stăpâni : neputincioşi, rupţi de realitate, corupţi, anume aleşi pentru a menţine starea de fapt. O boală grea. Care nu se mai poate trata cu o mână forte, ci doar cu una curată.
Istoricul Adrian Nicolae Petcu a publicat in luna august, in Ziarul Lumina, la sectiunea Memoria Bisericii, o fotografie inedita cu Parintele Arsenie Boca, Principesa Ileana si Mitropolitul Nicolae Balan. La 103 ani de la nasterea Sfantului Ardealului, care s-au implinit zilele trecute, pe 29 septembrie, republicam articolul cercetatorului CNSAS, impreuna cu frumoasa fotografie, aflata aici.
Prin luna mai, un cititor pasionat de istorie al Roncea.Ro si Ziaristi Online, mai atent chiar decat noi la observarea intregii vieti cotidiene nationale, ne-a atras atentia asupra unei nerozii: vrand sa omagieze “Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale” (!), Romfilatelia a gafat nepermis, printr-o emisiune postala care o reprezinta pe savanta romanca Stefania Maracineanu cu figura polonezei Marie Curie. Practic, in aprilie a.c., Romfilatelia a emis o marca postala in care este onorata si marea noastra fiziciana Stefania Maracineanu, neonorata cu un Premiu Nobel, desi ea este de fapt autoarea descoperirii radioactivitatii artificiale, inca din 1924. Premiul Nobel pentru aceeasi descoperire (!) a fost luat in 1935 de Irène Joliot-Curie, fiica lui Pierre Curie si a Mariei Curie, in laboratoarele careia lucrase, la Paris, romanca noastra nedreptatita, care a mai realizat si prima ploaie artificiala din lume, in 1931. Nedreptatita atunci, nedreptatita si acum, de data aceasta de o institutie a statului roman, respectiv Romfilatelia, autoarea neroziei in cauza, si anume a prezentarii la nivel international a Stefaniei Maracineanu (fotoArt-zone.ro aici) prin fotografia… Mariei Curie (fotoNobelprize.org aici), pe marca postala consacrata.
Am solicitat atunci, in mai, un raspuns oficial de la Posta Romana, tinand cont ca este vorba de o marca postala iar Posta Romana este acționar unic la Romfilatelia – societatea specializată în editarea și comercializarea mărcilor poștale românești.
Sesizarea mea a fost foarte simpla:
“Lucrez la un articol privind o problema a Romfilatelia. V-o sesizez si Dvs pentru ca trebuie remediata si chiar va intreb: cum va fi remediata?
Romanca reprezentata in aceasta emisiune, Stefania Maracineanu, nu este Stefania Maracineanu ci… Marie Curie!”. Si prezentam dovezile izbitoare.
Din pacate acest raspuns n-a venit. Dupa vreo doua luni am repetat solicitarea. Degeaba. Atunci m-am indreptat spre faptasi, desi banuiam dinainte ce raspuns voi primi. Intre timp, dupa cum aflu chiar azi, si o revista specializata in filatelie – Philatelica.ro, cinste ei! – a sesizat Ministerul pentru Societatea Informationala.
Intorcandu-ne la faptasi, pana si anuntul oficial de pe site-ul Romfilatelia in privinta marcii dedicate Stefaniei Maracineanu sufera de lacune grave. Dincolo de ridicolul ca aceasta emisiune de marci este introdusa cu ocazia “Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale” (26 aprilie), proprietate incalcata chiar de Romfilatelia prin atribuirea unui alte fotografii savantei noastre, imagine care are drepturile ei de autor, in explicatia “stiintifica” a societatii de stat Romfilatelia se afirma in cazul neatribuirii Premiului Nobel ca “reparaţia morală a fost făcută în 1934 de către fiica Mariei Curie într-un articol publicat în „News Wiener Journal” în care afirma cu tărie că „domnişoara Mărăcineanu a anunţat în 1924 descoperirea radioactivităţii artificiale””. Cu tarie, fara tarie, cum putea fi o reparatie morala un rand dintr-un articol (prezentat fara citarea sursei exacte) aparut intr-un ziar din 1934, cand Premiul Nobel a fost oferit Irinei Curie in… 1935?!
Ignoranta si chiar prostia angajatilor Romfilatelia este asezonata cu un tupeu pe masura, dupa cum veti putea citi singuri mai jos. Ca sa sintetizez: in ciuda tuturor evidentelor ca fotografia prezentata pe emisiunea postala ce ar reprezenta-o pe savanta Stefania Maracineanu este, de fapt, Marie Curie, directoarea Romfilatelia, Cristina Popescu (in atentia ANI – fara declaratie de avere si interese la vedere, pe site-ul oficial), emite catre Ministerul pentru Societatea Informationala un raspuns abracadabrant, plin de rautati nejustificate la adresa autorului sesizarii din Philatelica.ro, profesorul iesean Florin Patapie Raicu, presedinte al Societatii Filatelice “Moldova”, in care “madama timbrelor” sustine sus si tare ca fotografia Mariei Curie o reprezinta pe Stefania Maracineanu si ca ea n-a gresit cu nimic si ţaca – ţaca, ca o ţaţa, il ameteste de cap pe Dan Nica, ministrul comunicatiilor, sustinand in incheiere ca realitatea frapanta este “o speculatie”.
Chiar astazi, Romfilatelia ne anunta, fara a ne oferi insa si o imagine (aceeasi lipsa de profesionalism), ca a “introdus în circulație o emisiune de mărci poștale, dedicată aniversării unui secol de la nașterea Mariei Tănase”. Mi-e si frica sa o caut: o fi Maria Tanase sau Edith Piaf?
Concluzionez: Romfilatelia, Posta Romana si Ministerul Societatii Informationale au o problema. Mai mare chiar decat Cristina Popescu. Si aceasta se numeste neprofesionalismul cras care strabate intreaga noastra societate, de la nivelele cele mai marunte – care au permis acest fals (ziaristi grabiti dupa care s-au luat functionari si mai grabiti) – pana la conducatori de institutii ale statului roman. De fapt, aceasta este expresia generala a prostiei si ticalosiei instaurate in Romania, dupa 1989, pana la cel mai inalt nivel. Cum sa arate sefii unor institutii ale fostului stat roman cand credinta presedintelui Romaniei soptita infatuat la ureche filosofului-sef al tarii este ca “scoala romaneasca naste tampiti”?! Da, poate fi adevarat acest lucru, cu rezerva unui “si” de rigoare, dar grav este ca ei ajung si presedinti. Pestele de la cap se-mpute.
Cu puțin timp înainte de punerea în circulaţie la 26 aprilie 2013 a emisiunii de mărci poştale dedicate celebrării Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, un prieten filatelist din Bucuresti, dl. general de brigadă (ret.) Alexandru Mateescu (un pasionat maximafilist) m-a contactat pentru a-i oferi eventuale informații suplimentare referitoare la activitatea fizicienei Ștefania Mărăcineanu, imortalizată pe marca de 1 leu (Fig. 1) din respectiva serie.
Deoarece – fără excepție – Romfilatelia păstrează un ciudat secret de tip embargo informațional asupra oricărei noi emisiuni până în ziua punerii sale în circulație, filateliștii sunt obligați să apeleze la alte surse pentru a afla care sunt imaginile mărcilor componente. Am căutat pe adresa site-ului www.timisoaraexpress.ro (indicată de prietenul bucureștean) și am găsit descrierea emisiunii în discuție alături de imaginile celor trei timbre. Deși imaginile nu aveau o rezoluție grozavă, am rămas siderat din prima secundă după ce am văzut că treaba nu era deloc în regulă cu persoana prezentată pe marca poștală de 1 leu, aceasta nefiind fiziciana română Stefania Mărăcineanu, ci chimista poloneză, stabilită în Franța, Marie Skłodowska-Curie!
Cei de la Romfilatelia au făcut o gafă imensă, luând fără discernământ niște informații false de pe internet în ceea ce privește imaginea prezentată (preluată și transmisă eronat în timp, din autor în autor și din site în site) ca fiind a româncei Ștefania Mărăcineanu. Pentru a mă convinge pe deplin că nu sunt eu cel care face vreo confuzie și că știu bine ceea ce am adunat în memorie de-a lungul vieții – ca fizician și ca filatelist cunoscător în domeniul tematicilor tehnico-științifice – am intrat pe diverse site-uri pentru a mă autoverifica; ultimul site care m-a convins pe deplin de gafa monumentală (în acest caz chiar o continuare a unui fel de blestem) din partea documentaliștilor de la Romfilatelia (așa se autodenumesc ei, nu documentariști cum aș zice eu) a fost de la Nobel Museum, unde putem găsi imaginea din Fig. 2, cu Marie Curie, la o rezoluție excelentă.
Dacă mergem și mai departe cu căutarea, pe site-ul Arhivelor Institutului Smithsonian ori pe site-ul oficial al Organizației Premiului Nobel, vom găsi o fotografie a Mariei Curie din profil, având aceeași coafură și purtând aceeași rochie inconfundabilă ca în imaginea din Fig. 1, dovadă a faptului că savanta a participat (probabil la cererea Fundației Nobel) la ceea ce astăzi se numește un casting – e adevărat, unul mai mic, așa ca pentru o faimoasă savantă și nu unul… extins ca pentru o efemeră starletă TV din zilele noastre!
Din păcate, eminenta noastră fiziciană Ștefania Mărăcineanu (de la care ne-a rămas o singură fotografie, și aceea doar una tip pașaport) a fost văduvită de un meritat Premiu Nobel, iar actuala așteptată marcă poștală românească – dorită a fi o mică reparație morală, pusă încă de acum 2-3 ani în planul de emisiuni al Romfilateliei și tot amânată – va trebui să fie retrasă din circulație împreună cu FDC-ul și cu întregul poștal Cod 003/2013 (având marca fixă identică cu cea adezivă în discuție), printre altele pentru a nu declanșa vreun anume tip de conflict cu Polonia sau cu Franța.
Poate însă, cum se zice pe la noi, tot răul va fi spre bine pentru că – în mica lume a colecționarilor – o greșeală filatelică recunoscută devine mai faimoasă decât un timbru corect.
Iași, 25 aprilie 2013 Florin Patapie-Raicu
Si acum raspunsul comunistoid al cucoanei Cristina Popescu “stapana tibrelor”, fost referent de specialitate la Intreprinderea de Comert Exterior a Securitatii (ICE “Dunarea”) in perioada 1985-1989, care platea din bugetul Romfilatelia, cu 75 de euro pe ora, casa de avocatura “Sova, Ratiu si Asociatii”, fara a avea nici un proces, despre care aflam din Cancan (cum altfel?) ca: locuieste in “Cartierul Francez”, ce se vrea de fite de lux, si isi construieste o proprietate de mii de metri patrati la Snagov, ca isi aranjeaza ploile la Romfilatelia prin intermediul unui consilier de la Curtea de Conturi, ca foloseste masina de serviciu cu sofer cu tot in interese personale, ca are preferinte pentru blana de vizon si bijuteriile cu briliante Tennis Bracelet, etc, etc, etc. Mai adaug ca “Academia Catavencu”, fostul cuib-mama de subkaghebisti subdezvoltati mintal, avanseaza “informatia” ca actuala directoare ar fi lucrat dupa ’90 in subordinea lui Traian Ciceo (pe care boanghenii de la KKtavencu l-au urat inca de dinainte de a aparea pe piata scursura lor publicistica). Chiar daca ar fi asa, aceasta nu o absolva de nimic incriminand in acelasi timp, dupa cum isi doresc dezinformatorii nostri de profesie, un mare specialist antitero ca generalul Ciceo (intelegand prin terorism si atacurile agentilor de presa ungro-bolsevici).
Prezint mai jos doua materiale importante despre mascarada cu tortionari fara vinovati. O “condamnare a comunismului” facuta de un comunist parsiv dupa un “Raport” mincinos al unui politruc cominternist, doua-trei-patru institute smechere de “studiat comunismul”, bani garla de la buget, obtinuti din pensiile taiate ale bunicilor nostri si scursi pentru plimbarile si mizeriile lui Tismaneanu, Patapievici si ai lor, si nici pana azi, dupa 23 de ani, nu se spune cine sunt cei vinovat de comunismul adus in Romania – atentie, neo-kominternisti, nu “comunism romanesc”! Iata ca romanii s-au saturat sa ingroape adevarul. “Nu ne mantuim pe furis”, cum a raspuns, cu demnitate, primarul din Baia Sprie unor gardieni ai gandirii de provenienta bolsevica. Tanarul intelectual Adrian Majuru le spune pe nume:
In fapte, procesul penal al crimelor comunismului merge foarte greu, atat de greu incat marii vinovati au scapat aproape toti nepedepsiti, fiind salvati tocmai de moartea pe care le-au pregatit-o ei cu scrupulozitate altora.
Asa ca ne intrebam: Unde sunt condamnarile adevaratilor tortionari ai poporului roman: tismanenii, neulanderii, rolerii, oigensteinii?
Exemple de la Adrian Majuru: “Moştenirea dialectică este transmisă nu numai cu vilele de protocol, dar şi cu sferele de influenţă ale tatălui sau bunicului. Un exemplu este Walter Neulander, tatăl lui Petre Roman. Walter Neulander a fost la sfârşitul anilor ’30 agentul Cominternului la Paris, mai apoi a fost brigadist comunist în Spania, trimis cu misiunea de a fonda în Spania o republică sovietică spaniolă sprijinind cu toate forţele opoziţia militară anti-Franco. Idealul lor fiind înfrânt, franchiştii câştigând bătălia în războiul civil, Walter Neulander se refugiază în URSS. După război a fost „paraşutat” în România ca şeful direcţiei de propagandă al Armatei Române (încă regale) între 1945 şi 1948 şi apoi şef de personal tot în armata română, acum de factură nouă între 1948 şi 1950. Walter Neulander obţine gradul de general-maior al armatei române, în anul 1948. Tot atunci devine vicepreşedintele Asociaţiei pentru răspândrea ştiinţelor şi culturii între anii 1950 şi 1951. Între 1951 şi 1952 este ministru al Poştei şi Telecomunicaţiilor iar după moartea lui Stalin a lucrat în Ministerul Agriculturii. Cu venirea lui Nicolae Ceauşescu în 1965, Walter Neulander îşi românizează numele în Walter Roman. Walter Roman este membru CC al PCR între 1965 şi 1983, dar şi director al Editurii Politice între anii 1954 şi 1983. În anul 1983 moare. Fiul său, Petre Roman, a susţinut că tatăl său ar fi fost dizident, însă oare despre ce dizidenţă este vorba când Walter Roman moare fiind în funcţia de director al Editurii Politice şi având gradul de general-maior al armatei române!? Mai mult, Walter Roman alias Neulander, în perioada revoluţiei maghiare din 1956, a avut rolul de raportor ideologic, fiind trimis de conducerea Partidului în misiune de securist itinerant. Trimiterea lui s-a datorat faptului că era profund ataşat de idealurile sovietice şi considera revolta maghiară ca o reacţie hortistă. În raportul său, Walter Roman-Neulander arată greşelile pe care armata sovietică le-a făcut în înăbuşirea revoluţiei maghiare. Petre Roman alias Neulander a „moştenit” şi o bursă de studii în anii ’70 la Toulouse, dar şi o funcţie de redactor în redacţia ziarului „Liberation” al stângii franceze, unde foarte puţini intelectuali francezi veritabili de stânga aveau acces la o astfel de funcţie. Poziţie obţinută de Petre Roman în baza poziţiei lui taică-său, ca fost şef al Cominternului la Paris. Nu este deloc întâmplător astfel că el a devenit la 22 decembrie 1989, alături de Ion Iliescu preşedinte, cel dintâi premier al României eliberate de sub regimul comunist! Ce ipocrizie a sorţii, ca tocmai fiul unui cominternist să fie premierul celui dintâi guvern democrat al României postcomuniste. Există o clară filieră de subordonare a României, de factură cominternistă, pe axa Paris-Spania-Moscova-România.”
“Veronica Schwefelberg devine Veronica Porumbacu, redactor la Radio în 1949 şi apoi şef secţie la Uniunea Scriitorilor între 1956 şi 1963; Aurel Leibovici devine Aurel Baranga; Florin Legrel devine Florin Mugur. Acesta din urmă debutează în suplimentul „Brigadier” al „Tânărului muncitor” şi apoi este redactor la „Cartea Românească”. Poate cel mai controversat personaj proletcultist trecut în tabăra democraţilor este cazul lui Oscar Rohlich. Oscar Rohlich este cunoscut astăzi sub pseudonimul Radu Cosaşu. Mult declaratul „mare european” de azi a debutat în 1952 cu volumul „Servim Republica Populară Română”. De bine ce a servit-o, domnul Oscar Rohlich alias Radu Cosaşu este redactor din 1993 la „Dilema” şi apoi la „Dilema Veche”, în serviciul mai tânărului său coleg Andrei Pleşu (foto cu cei doi tovarasi). Altfel, Oscar Rohlich alias Radu Cosaşu şi-a început activitatea proletcultistă la „Revista Elevilor” între anii 1948 şi 1949 şi începând cu anul 1949 îl găsim redactor la „Scânteia Tineretului”.
Privind prin filtrul acestor personaje, de la nomenclaturişti la proletcultişti, mulţi încă foarte activi şi azi sub falsa imagine a dizidenţei sau a democraţiei, aş putea concluziona că în decembrie 1989, dintr-o altă perspectivă a istoriei, comuniştii internaţionalişti au dat jos un comunist naţionalist, pe Nicolae Ceauşescu.”
“Oferim mai jos câteva exemple ale unor personaje care au avut o altă credinţă şi o altă slujire în prima parte a vieţii, dar pe care au schimbat-o mai apoi, au modificat-o radical şi în final au dat-o uitării. Din „leninişti” au devenit „democraţi”; din „roşii” acum sunt „albaştri” şi europeni. Şi ţara este pe mâna lor. Şi acesta poate fi un răspuns legat de haosul şi dezastrul în care trăim.
Foarte interesant este cazul lui Adrian Năstase. Chiar uluitor. Oricum rămâne cea mai interesantă opinie pe care am citit-o în revista “Tânărul Leninist” iar studentul Năstase afirma: „Teoria marxistă este interesată de sensul evoluţiei societăţii socialiste şi de teoriile care o reflectă. Este evident că această societate s-a transformat în cei trei-patru sute de ani de existenţă, dar progresul uman împinge inevitabil acest sistem către dispariţie” (Adrian Năstase, “Ideologii occidentale la porţile viitorului”, “Tânărul Leninist”, nr.10, octombrie, 1972, p.14). Democratul şi europeanul de azi, acelaşi Adrian Năstase, nu a uitat de „leninistul” care a fost deoarece proiecţia sa despre capitalism din anii ’70 o trăim cu toţii astăzi, după mai bine de 20 de ani de la schimbarea de regim din 1989. În cazul României, Adrian Năstase a avut dreptate: capitalismul a dispărut iar domnia sa a participat la uciderea lui alături de alţii „tineri leninişti” din generaţia sa.
Adrian Severin, europarlamentarul dovedit penal, dar care joacă în continurae cartea inocenţei, îşi afirma vocaţia de propagandist în revista “Convingeri Comuniste”, cu prilejul festivalului naţional al Artei Studenţeşti, „dedicate Congresului X al UTC şi Conferinţei a IX-a a UASCR precum şi pregătirii Congresului educaţiei politice şi culturii socialiste” (Adrian Severin, “Convingeri Comuniste”, nr. 2, 1976, p. 2).
Dan C. Mihăilescu este cunoscut drept omul care aduce cartea, dar în tinereţa sa era omul care aducea versul. În revista “Universitatea Comunistă”, Dan C. Mihăilescu a publicat o poezie dedicată României socialiste şi conducătorului ei. Redăm aici un fragment: „(…) Mai ştiu că ai un voievod prea bun/ Precum părinţii noştri din vechime/ Că neamul nostru e la fel de drept/ Că nu voieşte răul pentru nimeni”. „Voievodul” din anul 1975 nu putea fi decât Nicolae Ceauşescu iar Dan C. Mihăilescu a publicat această „scrisoare” din poziţa de redactor-şef adjunct al revistei “Universitatea Comunistă” (anul VII, nr.25, februarie-martie 1975, p.5).
Omul de dreapta de azi Mihai Răzvan Ungureanuşi-a afirmat din adolescenţă adeziunea faţă de extrema stângă: „Hotărârile de însemnătate istorică adoptate de Congresul al XIII-lea al PCR, înflăcăratele îndemnuri adresate tinerei generaţii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu în deschiderea lucrărilor forumului nostru, pun în faţa noastră, a elevilor utecişti, sarcini deosebite. (…) Pe deplin conştienţi de sarcinile ce ne revin din Hotărârile Congresului al XIII-lea al PCR, din indicaţiile şi orientările secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din documentele suspuse aprobării Forumului tineretului, noi, elevii din judeţul Iaşi ne angajăm că vom depune toate eforturile (…) pentru continuarea neabătută a drumului ascendent pe care România s-a înscris în perioada de o efervescenţă fără precedent inaugurată de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român” (Mihai Răzvan Ungureanu, cuvântare în calitate de delegat al Organziaţiei judeţene Iaşi a UTC, “Scânteia Tineretului”, 19 mai 1985, p.3).
Un alt „democrat” de azi, Teodor Meleşcanu, îşi sublinia public adeziunea de comunist, printr-o serie de articole publicate în presa vremii. Iată aici un fragment: „(…) PCR, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a adus preţioase contribuţii teoretice şi practice în domeniul dezarmării. Concepţia partidului şi statului nostru cu privire la obiectivele dezarmării, măsuri prioritare, căile şi modalităţile de realizare a lor, au fost definite cu claritate în documentele Congreselor al IX-lea, al X-lea şi al XI-lea, în cuvântarile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al PCR, preşedintre RSR” (Teodor Meleşcanu, “Flacăra”, anul 26, nr.31(1156), 4 august 1977, p.30).
Prof. dr. inginer Walter Roman, tatăl lui Petre Roman, în calitate de „senior Leninist”, afirma despre generaţiile tinere că sunt „destinate să împlinească obiectivele stabilite de partid în opera de edificare a societăţii socialiste” (Walter Roman, “Imperativul culturii contemporane”, “Tânărul Leninist”, nr.8, august 1969, p.60).”
“În articolul „Pulsul Prezentului”, tânărul absolvent de istorie Stelian Tănase a scris: „A trebuit să vină un Partid, o adevărată mişcare democrată, purtătoarea celei mai nobile idealuri de propăşire a poporului nostru (…). Şi dacă nişte calomniatori plătiţi, mercenari ai cuvântului, în slujba unor oficine de spionaj, reziduri ale războiului rece, cutează, ca nişte trădători de patrie ce sunt, să caute nod în papură din străinătăţile prin care au fugit (…) aceasta este pentru că un popor mic îşi afirmă cu vigoare dreptul la o existenţă demnă în rândul popoarelor lumii.(…) A fi revoluţionar, a fi comunist înseamnă a fi explorator îndrăzneţ al noului. Se spune pe drept cuvânt în Programul Partidului Comunist: (…) A trăi în contemporaneitatea românească înseamnă a trăi liber” (Stelian Tănase, „Pulsul Prezentului”, „Convingeri Comuniste”, nr.2, 1976, p.1 şi p.9) “
Intrebarea mea: Daca “Pacepa a lucrat pentru KGB și s-a comportat în acord cu scopurile și interesele sovietice”, cum se numesc toti cei care-l sustin – a) agenti de sprijin, b) politologi, c) gaozari *? 🙂
PS: Ar putea fi valabile cumva toate trei variantele, respectiv a) tot felul de liichele, b) un politruc resapat i.e. “un gunoi ideologic”, vorba lui Iulian Capsali, si b) o badinacee apelata de insusi Comandantul suprem cu “bai, caraghiosule, bâşt de-aici!“? 🙂 🙂 🙂
“Noi aici în Transilvania ştim foarte bine că avem dreptul la viaţă, la o viaţă plină de vrednicie, pentru care aşteptăm, în mod natural, sprijinul FIDESZ şi al Ţării Mamă” – Peter Eckstein Kovacs, onorat, si el, cu Ordinul National “Steaua Romaniei”, la tabara autonomistilor maghiari de la “Tusvanyos”, in 2010, din postura de consilier al Presedintelui Romaniei, Traian Basescu
Gabriela Firea, devenita purtator de cuvant ad-hoc al Consiliului de Onoare al Ordinului Naţional “Steaua României”, a anuntat, ieri, ca agentul maghiar Lazslo Tokes poate “sa-si pledeze cauza” in favoarea pastrarii Ordinului National conferit de Traian Basescu, pe 26 septembrie, la Academia Romana? Poftim? Ce sa caute agentul maghiar in forul academic suprem al Romaniei? Ce tampenie mai e si asta? Ordinul tine de Cotroceni. Acolo este locul agentului maghiar, alaturi de cel care l-a decorat, cu un elogiu demn de falsificatorii istoriei de care s-a inconjurat, in cap cu Tismaneanu. Cititi si va cruciti: “în semn de mare apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă, declanşând, prin exemplu personal, revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste”.
Consiliul de Onoare este format din Ionel Haiduc, Constantin Degeratu, Şerban Brădişteanu, Costin Georgescu, Mircea Geoană, Gabriela Firea şi Ecaterina Andronescu. Presedintele Academiei trebuie sa reconsidere aceasta idee deplasata. Laszlo Tokes nu trebuie sa intineze marmura peste care au trecut pasii lui Nicolae Iorga.
PS: Inteleg ca Peter Eckstein Kovacs (ca si propagandistul PCR-ist Cristian Preda, aparator infocat al lui Tokes) a candidat si el pentru Consiliul de Onoare al Ordinului. Nu cumva acest personaj cocotat de Basescu prin copac, la Cotroceni – la fel cum a fost suit si Tokes, de altfel, in varful Parlamentului European – ar trebui sa se afla in exact aceeasi banca (sau celula) cu colegul sau de serviciu; serviciu secret maghiar? Nu Kovacs declara – din postura de consilier prezidential! – ca “tara lui mama” este Ungaria? Pai si atunci n-ar trebui sa se duca la origini? Daca tot facem curatenie, atunci sa facem!
In rest, ma bucur ca ce am propus acum trei ani, in sfarsit, se implineste. Se misca destul de greoi mecansimul nostru de aparare, capusat bine de agentii anti-Romania, dar pana la urma, iata, se misca! Consiliul de Onoare are ocazia sa spele onoarea Romaniei. Sa o faca!
Ofer cateva date despre agentul maghiar Laszlo Tokes, in atentia Comisiei in cauza:
Fotografie modificata si transformata de Roncea.Ro in indemn la un protest civic, prezentata de Mediafax drept reala in ciuda evidentei. Poza a devenit cap de acuzare la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, in urma unui denunt calomnios al agentiei sorosiste ActiveWatch
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), o institutie bugetofaga, cu 9 ministri secretari de stat care se bucura, din buzunarul contribuabilului roman majoritar crestin ortodox, de salarii grase, plus case de la RAAPPS , gratuitati, secretare, limuzine si alte beneficii de “stabi”, a amendat doua organizatii respectabile ale societatii civile crestine, Pro Vita – Bucuresti si Alianta Familiilor din Romania, pentru un asa zis mesaj “incitator împotriva organizării unor evenimente de către organizaţii care promovează drepturile persoanelor LGBT” (Surse: Mediafax si Digi24). Va amintiti, desigur, de Scandalul homosexualilor, pedofililor si trisexualilor care au vrut sa o puna de o orgie intelectuanala la Facultatea de Sociologie si apoi de o proiectie a unui film cu lesbiene urate la Muzeul Taranului Roman. Ei bine, in ziua respectiva, pe Roncea.Ro, am postat un mesaj civic, prin care indemnam romanii carora le pasa de Taranul Roman si mostenirea lui Horia Bernea, sa vina sa-si apere Muzeul. Si au venit. Nu numai datorita mesajului, evident!, ci pentru ca foarte multi din membrii generatiei ’89 – ’90 din Piata Universitatii, care au contribuit la renasterea Muzeului Taranului Roman, au inteles perfect atacul care tintea fiinta nationala, inima si sufletul Romaniei: atacul la traditiile milenare si credinta crestin-ortodoxa. Printr-un protest pasnic, lipsit complet de violenta, dar ferm prin demnitate, sodomistii au fost trimisi la locul lor de bastina: Ambasada lor, aflata, unde altundeva?, pe centura Bucurestiului. Indemnul meu civic a fost ilustrat printr-o poza trucata, cum se zice (foto sus), publicata alaturi de cea originala (foto mai jos), in care era infatisat un panou public cu o avertizare privind sanatatea copiilor nostri, instalat in Bucuresti, cu toate aprobarile legale necesare, de catre Asociatia Pro Vita – Bucuresti si Asociatia Familiilor din Romania.
Ce a facut Mediafax – agentia de stiri online care se auto-prezinta cu sloganul “cel mai bun site de stiri” din Romania? A transmis o stire care continea si o gafa jurnalistica de proportii, transformata – dupa ce a fost avertizata asupra erorii – intr-o minciuna crasa, prin faptul ca nu si-a recunoscut neprofesionalismul mentinand si raspandind neadevarul deja publicat. Respectiv a titrat: “Totodată, oamenii au fost chemaţi la această manifestare printr-un mesaj scris pe două panouri publicitare din Capitală. “Vino la Muzeul Ţăranului Român azi la ora 18.00! Ţi-ai vedea băieţelul…homosexual? Ţi-ai închipui fetiţa…lesbiană? Pe Olari şi la MŢR se fac nişte chestii”, scrie pe un panou, amplasat lângă Colegiul Naţional “George Coşbuc”.” – De scris, scria doar pe Roncea.Ro asta, in poza transformata. Degeaba am solicitat indreptarea greselii, in scris, in doua randuri, tuturor redactorilor responsabili cat si conducerii Mediafax (Dovada corespondentei AICI), demonstrandu-le gafa ca la incepatori, ca sa nu zic ca la prosti. Cu reavointa, au pastrat-o. Aceasta a transformat respectabila agentie intr-o colportoare de sant, ceea ce a produs stiri false pe tot netul. Ca si astazi, de altfel, cand presa habarnagioaica, obisnuita sa nu mai verifice nimic dar sa inghita tot, perpetueaza minciuna.
Ce s-a intamplat dupa? In aceeasi seara, trei tembeli de la agentia sorosista AcvtiveWatch – Academia Catavencu, condusa de pensionarul Mircea Toma, au vandalizat panoul Pro Vita si al Aliantei Familiilor din Romania – act care se incadreaza in Codul Penal la Art 217 – distrugerea sau degradarea prin violenta a unui bun privat, si se pedepseste cu închisoare de la o lună la 3 ani sau cu amendă iar in cazul în care bunul are deosebită valoare artistică, ştiinţifică, istorică, arhivistică sau o altă asemenea valoare (civica), pedeapsa este închisoarea de la unu la 10 ani. In acelasi timp, militienii brigaziilor rosii sponsorizate de Gyuri Soros au reclamat grabit la CNCD “mesajul incitator” “anti-gay”. Dar, cum prostia urla, au uitat ca au postat chiar pe site-ul lor fotografii de la devastarea panourilor, in care se vede clar continutul lor original, din care lipseste cu desavarsire “mesajul incitator” condamnat azi de CNCD (foto mai jos). Pro Vita, o organizatie care salveaza si ajuta, anual, mii de copii, a anuntat a doua zi ca ii iarta pe necredinciosii lui Mircea Toma, pentru ca nu stiu ce fac. Totodata, intr-un Comunicat comun trimis si agentiei Mediafax, dupa ce solicitarea de a se perfecta necesara erata a fost complet ignorata, Pro Vita si Alianta Familiilor subliniau: “Menționăm suplimentar că panourile noastre NU au avut nicio legătură cu recentul protest pașnic de la Muzeul Țăranului Român, la care nu am participat, dar pe care îl susținem fără rezerve, în dimensiunea sa civică și non-violentă. Condamnăm atitudinea incalificabilă profesional a unor redactori ai prestigioasei agenții de presă Mediafax, care a transmis, spre a fi preluată de numeroase mijloace media, o imagine trucată a panoului, prezentând-o drept autentică. Din cei trei autori ai știrii respective, niciunul nu și-a îndeplinit obligația de a verifica informația, fie și prin contactarea noastră, dacă nu prin deplasarea la fața locului. Nici până la această oră respectiva știre nu a fost corectată coerent și complet.”
Fotografii cu panourile in stadiul lor initial au fost publicate si de alte portaluri de stiri (foto mai jos). Ridicolul care reflecta perfect starea presei de limba romana din Romania este ca ONG-ul sorosist “ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei” pretinde ca “reglementeaza presa”, apara “libertatea de expresie” si “libertatea presei” cat si “drepturile jurnalistilor”, basca mai este “raportor” si pentru Reporters without Borders, incalcand insa grosolan orice norma morala si deontologica si actionand de fapt “sub acoperire”, pe baza unor directii ideologice de extrema stanga care nu au nici o legatura cu apararea libertatatii presei, a cuvantului. Practic, ca sa citez un prieten, este ca si cum ai pune Partidul Comunist sa apare democratia.
Asadar, sa recapitulam: Mediafax transmite o stire falsa despre un panou inexistent. Nu revine asupra ei, nu da erata. Militienii ActiveWatch – spre deosebire de protestatarii pasnici de la MTR – vandalizeaza panoul real, chiar in seara respectiva, poate chiar incitati la violenta de stirea Mediafax. Aceiasi militieni ai lui Soros reclama la CNCD panoul “cu mesaj incitator” desi fotografiile existente pe site-ul lor dovedesc inexistenta acestui mesaj. CNCD-ul condus (din 2005!) de ungurul penticostal Csabo Ferenc Astalos condamna doua dintre cele mai importante organizatii caritabile ale societatii civile crestine romanesti in baza unui denunt calomnios, bazat, cum altfel?, pe fals si minciuna. Si le mai si amendeaza! Pai n-ar trebui atunci sa desfiintam CNCD-ul asta? Oare distinstii nostri parlamentari, care aproba bugetele de stat, ce parere au? O sa vedem, chiar maine! Si, oare, “partenerii internationali” ai celor doua agentii de dezinformare, ce parere or sa-si faca in fata acestei magarii grobiene? O sa vedem, chiar maine!
Iata mai jos dovezile operatiunii orweliene, pentru care cei implicati o sa plateasca niste despagubiri pe masura, de or sa se bucure copiii Pro Vita trei ierni la rand 🙂
Fotografia reala transmisa la Mediafax pentru a corecta continutul mincinos al unui articol care a incitat la violenta activistii de extrema stanga de la Active Watch
Postarea ActiveWatch cu vandalizarea panourilor Pro Vita – Alianta Familiilor de catre activistii lui Mircea Toma incitati la violenta de stirea falsa a Mediafax
Traian Basescu a iesit ieri la televizor pentru a anunta – fara consultarea CSAT – ca “România se raliază poziţiei luate de liderii a 11 state din grupul G20 faţă de situaţia din Siria”, cu prilejul întâlnirii de la Sankt Petersburg. Televiziunile si ziarele din Romania nu s-au obosit insa sa prezinte romanilor si ce stipuleaza Declaratia celor 11 membri ai G20 si nici ce reprezinta ea de fapt. Numai dupa o cautare directionata, o putem afla pe site-ul Casei Albe si, in traducere, pe Presidency.ro. Dar sunt convins ca majoritatea romanilor nici nu stiu ce e “G20”, grupul la care s-a referit presedintele Romaniei. Pentru cei interesati: https://www.g20.org/. Mi-aduc aminte cum un coleg de presa, pe vremuri, cand scriam despre G7 a venit sa ma-ntrebe: “Dom’le ce-i asta G7? E vreo miscare de sah? Nebunul sau calul ia la G7?”. Da, cam asa ceva, dar la nivel planetar…
Comentariile pe tema “ralierii” disciplinate de la Cotroceni lipsesc aproape cu desavarsire in presa de azi. In fapt – dincolo de noile idei si negocieri impuse pe linie ruso-germana (vechiul Pact nu se dezminte) – Declaratia celor 11 reprezinta o veritabila Declaratie mascata de razboi, prin care actuala conducere a SUA se acopera, la nivel international, in cazul atacului, de “sprijinul larg”, cum se zicea la Congresele PCR, al statelor aliate sau de tip satelit, cum a devenit Romania. Si-uite asa, Traian Basescu a implinit – in premiera internationala – un act paradoxal, anti-politica nationala: a reusit sa puna Romania pe o lista de “aplaudaci” alaturi de un “stat” pe care nu il recunoaste: “statul” Kosovo! Un “stat” islamist, cu o guvernare terorista, infipt in coasta Europei crestine printr-o actiune similara, unilaterala si ilegala, din punct de vedere al legislatiei internationale – intreprinsa fara acordul Consiliul de Securitate al ONU -, “stat” creat in urma unei operatiuni “limitate”, “chirurgicale”, asupra Serbiei suverane, care a insemnat 78 de zile de atac aerian, cu bombardarea unei capitale europene, Belgrad, pentru prima oara dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, si cu mii de morti din randul civililor.
La aceasta “a raliat”, ieri, Romania, Traian Basescu. Sigur, mentionand in surdina ca trebuie evitat un conflic dar subsemnand de facto la declansarea lui.
Sigur ca politica noastra externa ne obliga sa ne “raliem” politicii aliantei nord-atlantice. Dar, daca luam la puricat statele semnatare, cat si cele “raliate”, vom constata: 1. Ca nu sunt prezente pe lista toate statele membre NATO; 2. Ca, pe langa Honduras, Albania si judetele baltice, se observa o serie de tari islamice opozante Siriei dar si unele state fundamentalist islamice, altfel aflate pe diverse liste ale institutiilor internationale de specialitate, ca exportatoare de terorism islamist. Din prima categorie: Arabia Saudita, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Qatar. Din a doua: Maroc si Kosovo, recunoscut de ieri, implicit, si de Romania, prin semnatura “raliatoare” a lui Traian Basescu, ca “stat” independent, egal in drepturi si opinii internationale cu statul roman.
Graba aceasta a presedintelui Traian Basescu de a pune Romanie in trena SUA, fara consultarea CSAT si fara o minima dezbatere nationala, intr-o problema care implica Romania intr-un eventual razboi, care poate degenera intr-un Razboi Mondial, sfideaza insa atat poporul pe care sustine ca-l reprezinta cat si intreaga noastra politica nationala care ne obliga sa nu atacam un alt stat fara a fi noi atacati de acel stat. Practic, ciudatul – in toate sensurile cuvantului daca acesta ar fi in engleza, ca sa ma exprim precum traducatorul de la Cotroceni al Declaratiei celor 11 in fata cuvantul “reinforce” – repet, ciudatul Traian Basescu cel de azi a repetat gestul teleghidatului Emil Constantinescu – care a autorizat survolarea Romaniei de catre avioanele atacatoare ale vecinei noastre Serbia – gest altfel combatut vehement de Traian Basescu cel de ieri. Mai mult: repet, Basescu a recunoscut indirect “republica” Kosovo!
Si ma intorc – vechea vorba fara de fapta a lui Basescu – la romani. Au fost intrebati romanii daca vor sa atace Siria? Pai hai sa vedem ce spune un sondaj international realizat de Transatlantic Trends: doar 2 romani din 10 ar sustine un eventual conflict armat international in Siria: 82% se opun. Se aude la Cotroceni? Alaturi de Slovacia (cu 85%), suntem in topul tarilor din Europa care resping implicarea tarii lor intr-o interventie armata in Siria! Unde se poate auzi chestia asta, daca la Parlament si Guvern, cu un Crin si un Ponta care s-au “raliat” inainte chiar de a fi data Declaratia celor 11, si acum, la Presedintie, sunt numai surzi si orbi, personaje trase de sfori ca niste jucarii stricate si tembele? Sa mai spun ca nici lui Obama nu-i merge prea bine: doar30% dintre americani ar sustine razboiul din SUA. Vedeti sondajul invocat la Agerpres.
Sa conchid, insa fara a repeta greseala lui Basescu si ignoranta presei de azi. Declaratia celor 11 prevede “un răspuns internaţional puternic”, tradus la Cotroceni drept “ferm”, in urma unui atac chimic din Siria, pentru care este invinovatit Guvernul sirian inainte de fi finalizata ancheta ONU, ancheta care indica deja oricum, “pe surse”, faptul ca o entitate straina de fortele guvernamentale a lansat atrocitatea blamata. Daca se descopera maine ca statul Israel, printr-o actiune specifica a Mossad, a lansat atacul chimic? Ce-o sa mai faca Traian Basescu? O sa atace “ferm” Israelul? 🙂
Fara a indragi deloc cinismul analistilor din epicentrul facatorilor de pace si razboi, Consiliul pentru Relatii Externe (CFR), remarc cum profesorul Richard K. Betts, directorul Institutul pentru Studii despre Razboi si Pace al School of International and Public Affairs de la Columbia University, pune punctul pe i intr-o analiza din revista CFR, Foreign Affairs: “Alegeti-va otrava. America are multe optiuni in Siria. Nici una bune”.
Stimati pupinanalisti din jurul Cotrocenilor, cititi buzele lui Betts, pe limba lui: ““Limited” air action can range from a few symbolic strikes with minor impact to a seriously destructive campaign against dozens of targets over the course of several weeks.”
Si inca: “The closest thing to an example of successful coercion by air attack alone was the war over Kosovo, but that was a massive 78-day assault (surely the outer limits of the concept of “limited”), and it inflicted a huge amount of destruction on Serbia and its civilian population.”
Foreign Affairs semnaleaza articolul pe retelele sociale cu fotografia de mai sus.
Porumbita alba la picatura vesnica a Sfintei Tecla din Maloula – Foto Roncea.Ro
Slava Domnului, Maloula, localitate siriana veche de peste 2000 de ani, cu vreo 2000 de locuitori, majoritatea crestini-ortodocsi si greco-catolici, a scapat la sfarsitul saptamanii trecute de bandele teroriste care ataca atat de sangeros Siria in favoarea unor entitati straine, de peste 30 de luni, cu misiunea de a o rade de pe fata Orientului Mijlociu. Situata la nord-est de capitala Damasc, Maloula (Maaloula/Ma’loula) – care inseamna “intrare” in limba aramaica, probabil cu referire la stanca despicata in calea Sfintei Tecla pentru a scapa de urmaritorii sai, este si unul din rarele locuri din lume unde este inca vie aramaica, limba in care a vorbit si Mantuitorul nostru, Iisus Hristos. La Manastirea Sf. Tecla, care gazduieste si un asezamant de orfani, aflat sub patronajul cuplului prezidential, am fost primiti cu bratele deschise de Maica Stareta. La o distanta apropiata se afla si Manastirea Saidnaya (Saydnaya, Sednaya – “Maica Noastra”), unde se vorbeste tot aramaica si unde se afla ferecata prima icoana a Maicii Domnului – facatoare de minuni – pictata de insusi Sfantul Apostol Luca.
Cei care ataca fara scrupule Siria, provocand sute de mii de victime, nu slujesc numai statele direct interesate de destabilizarea tarii, dintre care se disting Israelul si Arabia Saudita, ci si gruparile mafiote internationaliste de “rang inalt”, conturate in jurul Trilateralei. Sa ne rugam pentru ca fratii nostri sirieni sa scape cat mai repede de atacul odios al ciumei armate internationaliste. Actualul presedinte de la Cotroceni era bine sa proclame neutralitatea Romaniei si sa nu bage Presedintia tarii ca musca-n rahatul agentilor Trilateralei.
UPDATE: Daily Mail contrazice o stire BBC si arata ca la Maloula se duc inca lupte grele, in ciuda declaratiilor mass-mediei de stat. Crestinii din Maloula sunt ingroziti, dupa ce luptatori tipici Al Queda i-au amenintat cu moartea prin decapitare in cazul in care nu se vor converti la islamism dupa “eliberarea” satului. In lupta s-ar afla militanti islamisti din Tunisia, Libia, Maroc si Cecenia, potrivit localnicilor. Alti locuitori au declarat ca mai multe biserici au fost sparte si jefuite. Cel putini trei morti zaceau in mijlocul drumului, a relatat un satean. “Unde-i presedintele Obama sa vada si el?”, a afirmat acesta citat de Daily Mail, care publica si mai multe fotografii de la Asociated Press. Agerpres informeaza ca “luptele pentru preluarea controlului în Maalula au început miercuri, cu un atac sinucigaş al Frontului Al-Nosra contra unei poziţii a armatei, la una din intrările în oraş. Necunoscut înainte de revolta din Siria, Frontul Al-Nosra vrea instaurarea unui stat islamic în Siria”. Bravo, Traian Basescu!
Mai jos fotografiile mele din Maloula din timpul vizitei de documentare din august 2010. Cred ca ar trebui sa public o serie de fotografii in care sa vedeti si Dvs. cum aratau locurile vizitate de mine atunci si cum arata aceleasi locuri astazi, dupa trecerea “eliberatorilor”. Va ingroziti!
Portalul Manastirii Petru Voda ne aduce aminte despre esenta campaniei lansate de Parintele Justin Parvu in ianuarie 2009, campanie in urma careia peste 1.000.000 de romani i-au cerut presedintelui Traian Basescu initierea unui Referendum national, conform Legii, pentru alegerea sau respingerea actelor cu cip electronic prin care se permite inregimentarea biometrica a persoanelor. Cererea remisa Presedintiei Romaniei – pentru oricine ar fi functia de presedinte – este inca valabila, fiind insotita de semnaturile personale ale celor care s-au angajat in cel mai mare demers cunoscut de acest tip din Europa. Presedintele Traian Basescu s-a gandit sa-si mai spele din pacatul uitarii trimitand o coroana oficiala a statului roman – ce exprima adancile regrete ale Presedintiei Romaniei – la inmormantarea marelui duhovnic al Ortodoxiei romane. Foarte frumos (aviz Alexandru Florian, de la para-institutul ce poarta numele unui impostor al holocaustului, Elie Wiesel). Dar presedintele mai are, inca, timp sa se gandeasca. Daca se poate gandi la minut pentru initierea unui Referendum pentru Rosia Montana, de Europarlamentare (desi cu alta ocazia se spunea ca este interzisa suprapunerea alegerilor europene cu orice alte deziderate nationale), Referendum cu un obiectiv care priveste cateva mii de oameni din Apuseni si foarte multe milioane de euro, poate raspunde si solicitarii unui milion de romani din intreaga tara, pentru salvarea unor foarte multe milioane de suflete. Sau nu. In tot cazul, cei care au uitat isi pot improspata de aici memoria despre ce inseamna acceptarea cipului biometric:
Părintele Justin: – Dragii mei, dumneavoastră aţi auzit despre cipuri? Se vorbeşte [despre ele] mai mult decît orice la ora actuală. Nu se vorbeşte despre Maica Domnului, despre Sfîntul Ioann Gură de Aur, despre Sfîntul Vasilie, despre Sfinţii Arhangheli şi aşa mai departe. De cip se vorbeşte. De unde am ajuns la cipu’ ăsta? Tocmai din cauza acestor lipsuri, aceste goluri, de care noi, care ne numeam creştini adevăraţi, nu ne-am interesat. De Viaţa Sfîntului Ioann, de Viaţa Sfîntului Nicolae, de Viaţa Sfîntului Grigorie, de Viaţa Maicii Domnului, de Patimile Mîntuitorului Iisus Hristos nu ne-am interesat. Dacă nu ne-am interesat, iaca a venit peste noi altă grijă. Iaca nu ne-aşteptam să ajungă la noi grija asta mare. (…)
Şi aici este acum conflictul mare, între diavolul şi Hristos. Acum… fiecare cum va rezista. Că vedeţi cît îs de suciţi aceşti conducători care manevrează tehnica aceasta ca să poată cîştiga cît mai multe suflete. De aceea Biserica noastră chiar de la început… Sfîntul Ioann Gură de Aur cînd a scris Liturghierul are acolo o rugăciune la Vohodul Mic, la Vecernie. Printre alte cuvinte încheie cu “şi ne izbăveşte pe noi, Doamne, de cei ce vînează sufletele noastre”. Iată cum am ajuns noi de la Sfîntul Ioann Gură de Aur la ora aceasta să ne punem în primejdie sufletele.
Şi acum de pildă această vînătoare care se face nu este uşoară. Căci fiecare dintre noi purtăm un nume al lui Dumnezeu şi pe care trebuie să-l ducem cu sufletul acesta curat, aşa cum l-am primit de la Dumnezeu. Şi cea mai mare pacoste şi păcat care vine peste noi acum este păcatul împotriva Duhului Sfînt, care nu se va ierta. Ei bine, acum, noi, creştinii, sîntem puşi în situaţia de a ne lepăda şi a cădea în păcatul acela mare împotriva Duhului Sfînt, [păcat] de la care nu este mîntuire. Şi cum vine, de pildă? Prin lucrurile cel mai esenţiale: (…)
Bineînţeles, dar vreau să spun că există şi ispita asta diavolească în războiul acesta nevăzut (şi a mîndriei şi a nesocotinţei noastre) care să întoarcă pe dos tot ce am spus sau ce am scris în tot trecutul. Rămîne valabil ce spunea un episcop greco-catolic în Bucureşti în 1948, care, spunea el în rîndul credincioşilor – a propovăduit vreo trei ani de zile împotriva materialismului şi a comunismului, de a îngrozit pe toată lumea; aşa activitate bogată ce au dus ăştia prin Bucureşti, Cluj, în sfîrşit, în oraşele mari -, şi el a încheiat-o aşa: „Dacă voi spune altceva decît am spus pînă acum, nu mai sunt eu acela”. – Integral laPetru-Voda.Ro
Părinte, există o nelămurire în rândul credincioşilor cu privire la problema cipurilor. Ați folosit cuvintele: lepădare şi cădere din Har. Mulți s-au scandalizat. Poate Sfinția Voastră ați avut o altă înțelegere a termenilor decât au înțeles ei. La ce v-ați referit?
Când m-am referit la cădere din Har, n-am căutat să desființez ființa umană în divinitatea ei. Chipul lui Dumnezeu rămâne, numai că este pervertit. Omul, chiar şi în păcatele lui, nu este lipsit de Harul lui Dumnezeu. Pentru că unde lipseşte harul, lipseşte şi omul, şi divinitatea. Omul este o ființă care nu poate trăi izolată şi fără ocrotire divină, pentru că altfel nu s-ar mai numi fiu al lui Dumnezeu, sau fiu al Tatălui ceresc. El, prin existența aceasta, poate să ducă o viață pe pământ într-o formă superioară, îndumnezeit sau cât mai aproape de divinitate, în care trebuie să se mişte toată viața. Evident că Harul creşte sau descreşte în viața omului, în măsura în care el lucrează virtutea, sau păcatul. În măsura în care a dobândit virtutea se găseşte în Harul lui Dumnezeu, la înălțimea aceasta dorită de Creator. Dacă însă omul acceptă să se lase pervertit şi înjosit prin păcat, atunci Harul lui Dumnezeu nu mai lucrează în toată plinătatea lui, pentru că este împiedicat de voința rea a omului. Noi colaborăm cu Dumnezeu atâta vreme cât ne aflăm în concordanță cu voința Lui. Dar în momentul în care noi nu ne mai aflăm în concordanță cu voința lui Dumnezeu, atunci ne cuprinde energia negativă a răului, care ne îndepărtează de Har.
În conştiința noastră, îngerul păzitor, care ne este dat la Botez, se apropie de noi şi ne ocroteşte de tot răul numai în măsura vredniciei noastre. El se poate apropia sau se poate depărta, în măsura în care noi dorim să trăim viața asemenea acestui înger. Acesta este de fapt şi scopul îngerului dat nouă la Botez ca să ne poată apăra, să ne poată ridica, să ne poată apropia cât mai mult de Harul lui Dumnezeu. Câte daruri nu a lăsat Dumnezeu pentru a-l ridica pe om la înălțimile de la care el căzuse! Această ridicare şi sfințenie a omului este lăsată în Biserica Domnului prin Sfintele Taine care conlucrează cu fiecare în parte.
Când am spus că se pierde Harul lui Dumnezeu, nu m-am gândit la o părăsire a noastră, ființială. Ci este mai mult o răcire în raporturile noastre cu Dumnezeu. Răcirea aceasta, într-adevăr, dacă se perpetuează în viața omului, poate duce la o pierdere mai mare a Harului. Cu cât sunt mai învechiți în răutăți şi în compromisuri, nepocăite, cu atât şi posibilitatea ridicării este mai anevoioasă, şi uneori aproape imposibilă. Păi diavolul de ce nu mai poate să se pocăiască şi să redevină înger de lumină? Pentru că el este învechit în răutăți, a uitat frumusețea Dumnezeirii, a uitat gustul Harului. Aşa şi omul, dacă persistă în răutăți, Dumnezeu îi poate lua darul de a se ridica, darul de a tânji după Divinitate. Adevăratul creştin conştientizează că tot darul de Sus esteşi pentru aceasta este foarte atent cum merge pe drumul mântuirii, astfel încât să nu supere câtuşi de puțin Harul Domnului, prin care viază. Adevăratul creştin se teme în fiecare clipă să nu cadă câtuşi de puțin, prin gând, nu doar prin faptă. Am zis doar că acest cip nu este lepădarea finală prin pecetea Fiarei, 666. Acest cip este premergător peceții antihristice. – Integral laPetru-Voda.Ro
Este vremea muceniciei! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi!
Iubiţi fii ortodocşi ai acestui neam,
Cu multă durere şi îngrijorare vin să vă adresez aceste cuvinte, pentru care mă simt dator în faţa lui Dumnezeu şi conştiinţa şi inima nu mă lasă să trec nepăsător pe lângă acest val primejdios care s-a ridicat să înghită toată suflarea omenească, chiar şi pe cei aleşi, de este cu putinţă. Nu în calitatea mea de biet monah, ascuns într-un vârf de munte, era să vă aduc la cunoştinţă aceste pericole ce se ivesc asupra Bisericii lui Hristos, în primul rând, ci a arhipăstorilor, mai marii acestei Biserici. Dar dacă ei trec aceste lucruri sub tăcere, având preocupări mai de seamă decât are acest popor, eu nu pot să trec cu vederea glasul vostru, al celor care aţi rămas credincioşi cuvântului Evangheliei lui Hristos, aţi aşteptat şi mi-aţi cerut cuvântul în privinţa acestor realităţi dureroase în care ne aflăm.
La intonarea imnului Romaniei hoardele de javre care au devastat Bucurestiul sub ochii Jandarmeriei Romane (?) s-au intors cu fundul la romani. Sa tinem minte. Regizorul de emisie de la Antena 1 a mutat imediat imaginea din peluza ungureasca. E sensibilos sau am ajuns sa fim “corecti politic” si in transmisiile “live”?
Primul gol! Romania 1 – Ungaria 0, minutul 2.25. Bravo, baieti! Tot asa!
Se fac anunturi in bozgoreste pe stadion. Romanii huiduie.
Dan Tanasa via Facebook: “Aflu din surse sigure că printre maimuțele care au făcut scandal azi în București se află și cetățeni români, din electoratul UDMR, PCM și PPMT.” Nu ma mira!
30.20 – Al doilea gol! UE Ungaria!
A doua repriza. Pe stadion au inceput sa apara pancarde cu “1918”. In pauza s-a cantat (mai in surdina) “Treceti batalioane romane Carpatii!”
Acum Jandarmeria si Politia de Frontiera sa-si faca datoria si sa-i retina pe infractorii unguri cu tupeu pana la iesirea din tara!
PS: Intrebare: unde au fost Basescu si Ponta? Nu era normal sa fie pe stadion? Sau nu stiau in ce peluze sa se aseze, la romani sau la stapanii lor, ungurii? Tara fara conducatori…