Joi, 30 mai a.c., între orele 15.00 şi 17.00, în Piaţa Victoriei, pe trotuarul din faţa Muzeului Antipa, Fundaţia “Ion Gavrilă Ogoranu”, căreia i se alătură Asociaţia “Rost”, Centrul Rezistenței Anticomuniste, Civic Media si alte asociaţii ale societatii civile romanesti, deci crestine, organizează un protest împotriva Guvernului Victor Ponta, care a dictat defăimarea lui Valeriu Gafencu – Sfântul închisorilor.
Ziarul de Bacau: Scandal la Târgu Ocna din cauza retragerii titlului de cetățean de onoare acordat lui Valeriu Gafencu
În ședința Consiliului Local Târgu Ocna de joi se va supune la vot proiectul de retragere a titlului de cetățean de onoare al orașului acordat lui Valeriu Gafencu. Primarul Ștefan Șilochi spune că gestul lui este urmarea adresei primite de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului (subordonat Guvernului – nota mea). În replică, diferite asociații și profesorii critică dur deciza Primăriei.
Un întreg scandal a izbucnit la Primăria din Târgu Ocna, care va atinge apogeul în ședința Consiliului Local de joi, din cauza unui punct de pe ordinea de zi care vizează retragerea titlului de cetățean de onoare acordat post-mortem lui Valeriu Gafencu. “Titlul de cetățean de onoare a fost acordat în anul 2009 – a declarat primarul Ștefan Șilochi. Ulterior, am primit o adresă de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului prin care ni se solicită să retragem acest titlul pentru că se încalcă legea. Noi am trimis adrese la asociațiile care au susținut acordarea titlului, familiei și am cerut să vină cu argumente care să contrazică adresa de la Institut. În ședința de joi vom aduce toate răspunsurile și adresele. Va fi prezent inclusiv președintele Institutului de Studiere a Holocaustului, Alexandru Florian”.
În adresa Institulului “Elie Wiesel” se arată că “în opinia noastră această decizie a Consiliului Local Târgu Ocna este incompatibilă cu normele democratice și prevederile legale, din următoarele motive: (…) Tribunalul Militar al Corpului IV Armată … a dispus condamnarea într-un lot de 18 persoane a lui Valeriu Gafencu pentru participarea la Rebeliunea Legionară. Valeriu Gafencu a fost învinuit că în calitate de conducător al organizațiilor școlare Frățiile de Cruce (organizațiile de tineret ale Mișcării Legionare) din Iași a instigat direct pe elevi (…) la nesupunere față de legile și autoritățile școlare, determinându-i în ziua de 23 ianuarie 1941 să suspende cursurile. Această instigare a avut ca urmare declararea grevei de către elevi. Valeriu Gafencu a fost condamnat la 3 luni și o zi închisoare corecțională și 2.000 de lei amendă corecțională pentru instigare publică. (…) Valeriu Gafencu a fost condamnat pe 5 decembrie 1941 (…) pentru crimă de constituire de asociațiune și activitate legionară potrivnică ordinei existente (…)”. Institutul mai arată că acțiunile de inspirație legionară reprezintă amenințări la siguranța națională și motivează cu încălcarea Legii 107/2006 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Valeriu Gafencu a fost închis la Târgu Ocna, unde a și murit în februarie 1952.
Scrisoare deschisă adresată primarului de Târgu Ocna
Pe adresa redacției Ziarului de Bacău am primit scrisoarea deschisă a profesorului Anca Tudor din București, adresată primarului Șilochi: “Vă scriu după ce am aflat de propunerea de a retrage titlul de cetațean de onoare al orașului pe care azi îl administrați omului care reprezintă mult pentru spiritualitatea românească – Valeriu Gafencu, supranumit Sfântul închisorilor. Eram în sala de festivități a Casei de Cultură atunci când viceprimarul a conferit acest titlu, după un cuvânt foarte frumos, un elogiu sobru al celui omagiat post-mortem. Știm acum cu toții ce a reprezentat detenția pentru deținuții politici ai acelor vremuri, știm de asemenea că, prin mila lui Dumnezeu, faptele lor de vitejie și sfințenie au ieșit la iveală după zeci de ani prin mărturiile supraviețuitorilor și prin relicvele celor care au primit în închisoare cununa muceniciei. Mulțumind lui Dumnezeu pentru darul libertății sociale pe care l-am primit în decembrie 1989, se cuvine să-i cinstim pe cei care, în suferințe inimaginabile, au reușit să rămână demni în viață și în moarte, gândindu-se neîncetat la moștenirea de noblețe și sfințenie pe care aveau menirea să o lase urmașilor, nouă adică. Pentru mine este o acțiune de neînțeles punerea în discuție a acestui titlu și, mai mult, retragerea lui. Nu cunosc amănute, dar cred că nicio presiune nu ar putea să motiveze oprobiul, pata neagră care ar plana mereu asupra orașului Târgu Ocna dacă ați lua această decizie. Vă rog, domnule Primar, să ștergeți din ordinea de zi a ședințelor de administrație acest rușinos punct, ca un bun român cu sufletul curat, integru, implacabil în dreptate, tradiție și frică de Dumnezeu”.
Joi, 30 mai a.c., între orele 15.00 şi 17.00, în Piaţa Victoriei, pe trotuarul din faţa Muzeului Antipa, Fundaţia “Ion Gavrilă Ogoranu”, căreia i se alătură Asociaţia “Rost”, Centrul Rezistenței Anticomuniste, Civic Media si alte asociaţii ale societatii civile romanesti, deci crestine, organizează un protest împotriva Guvernului Victor Ponta, care a dictat defăimarea lui Valeriu Gafencu – Sfântul închisorilor.
Prin retragerea titlului de cetăţean de onoare al oraşului Tg. Ocna, sub acuzaţia de “fascism”, guvernul Victor Ponta şi inspiratorii săi de la Institutul Elie Wiesel intenţionează să-l supună – din nou – oprobiului public – a se citi “Tribunalului Poporului” – pe Sfântul închisorilor comuniste.
Manifestarea initiată de Fundaţia “Ion Gavrilă Ogoranu” se va desfăşura în acelaşi timp cu şedinţa Consiliului Local Tg. Ocna, care va trebui să-şi dea votul formal pentru decizia luată deja la Bucureşti… sau pe alte meleaguri.
Sunt aşteptaţi să participe toţi cei care au conştiinţă naţională şi credinţă creştină. Singurele însemne permise la miting sunt crucea şi drapelul tricolor.
De asemenea, vă îndemnăm să veniţi fiecare cu portretul lui Valeriu Gafencu, informeaza Romania, Uneste-te!
PS VR: Primarul din Targu Ocna se plangea ca cica “un domn de la SRI” i-ar fi aratat niste filmulete cu steagurile verzi de la comemorarea lui Valeriu. Si ce rau faceau, ca fluturau la cimitirul inchisorii plin de oseminte de legionari si nu pe institutiile “statului roman”, ca carpele secuiesti din fostele judete ale Romaniei, Harghita si Covasna! Pe de alta parte, Valeriu a fost prigonit pentru ca a fost membru al Fratiilor de Cruce, echivalentul UTC-istilor de ieri… politicienilor de azi! Atunci n-ar merita si ei sa fie inchisi?!
PS 2: Daca chiar asa e cum spune primarul, SRI-ul chiar n-are alta treaba? Ca sa nu mai vorbesc ca e platit si din salariile si pensiile urmasilor familiilor de legionari (1 milion membri ori patru cel putin, plus descendentii lor, faceti si voi socoteala!). Totodata este de notat ca sfintenia lui Valeriu nu poate sa i-o ia nimeni pe acest pamant ci cel mult sa i-o sporeasca, in inimile romanilor. Bravo, frati cuprinsi intre copertile aceleiasi Carti! Sa fie prigonit un crestin care a salvat de la moarte un evreu! Ce se intelege din asta: ca Institutul ce poarta numele impostorului de Elie Wiesel propaga, practic, antisemitism, aratand ce se intampla cu cei care ajuta evrei, chiar si dupa moartea lor.Va recomand si FERICIRILE explicate dumnezeieste de Parintele Calciu (un alt legionar)
Doamna Aspazia Otel Petrescu, fost detinut politic: Masura impotriva lui Valeriu Gafencu este un act de ura, dictatorial, care nesocoteste vointa societatii civile si a cetatenilor din Targu Ocna. 61 de ani de la moartea Sfantului Inchisorilor
Valeriu Gafencu, basarabeanul a carui mare parte din familie s-a jertfit pe altarul tarii, cu tatal, artizan al Unirii, mort in gulagul sovietic, s-a savarsit din viata sa de pe acest pamant in urma cu 61 de ani, pe 18 februarie 1952, in inchisoarea de la Targu Ocna, dupa ce isi daruise streptomicina pentru salvarea unui alt detinut, evreu, pastorul Richard Wurmbrand. Dupa 61 de ani de la acest gest suprem, un Institut ce poarta numele unui impostor al lagarelor naziste, Elie Wiesel, care s-a reusit sa fie infiltrat sub cupola si acoperirea Guvernului Romaniei, isi permite sa conteste omagierea lui Valeriu Gafencu de catre primaria si cetatenii din Targu Ocna, prin conferirea cetateniei de onoare celui supranumit de un alt evreu, Parintele Nicoale Steinhardt, drept “Sfantul Inchisorilor”. Gestul, catalogat de Doamna Aspazia Otel Petrescu, fost detinut politic cu 14 ani de temnita grea, drept un “act de ura”, a nascut o reactie fireasca a societatii civile crestine, zeci de organizatii si mii de persoane portestand printr-o petitie publica sau prin scrisori transmise direct autoritatilor locale din Targu Ocna. Detinutii politici cu peste 15 ani de inchisoare, Parintele Justin Parvu si profesorul Radu Ciuceanu, sau istoricul Gheorghe Buzatu, s-au raliat acestei initiative. Nu este cazul sa mai intram in amanunte. Spre sfarsitul acestei luni, Consiliul Local din Targu Ocna urmeaza sa decida – in sedinta publica – ce se va intampla cu aceasta cerere aberanta. E bine ca cei care vor sa apere memoria martirului inchisorilor sa fie aproape si sa-l sustina pe Sfantul Inchisorilor inclusiv la fata locului, la momentul respectiv. Doamna Aspazia Otel Petrescu, a carei declaratie o puteti citi sau asculta aici, la fel ca si Parintele Justin Parvu, afirma ca orice s-ar intampla pentru noi Valeriu Gafencu ramane un sfant. Rugati-va pentru el asa cum si el se roaga pentru noi.
“Ma uluieste aceasta pornire impotriva cetateniei de onoare a lui Valeriu Gafencu!”, ne spune doamna Aspazia Otel Petrescu, fost detinut politic timp de 14 ani si autoarea impresionantelor volume memorialistice “Strigat-am catre tine, Doamne!” , “Cu Hristos in celula” sau “A fost odata”. “Masura aceasta se indreapta in primul rand impotriva cetatenilor din Targu Ocna. Pe Valeriu Gafencu nu-l afecteaza cu nimic lucrul acesta; el va ramane in istorie ceea ce a fost: unul din cei care a protestat cu pretul vietii sale impotriva unui regim tiranic si care a adus foarta multa nefericire in lumea intreaga. Gasesc asadar ca masura aceasta este absurda si este un fapt al urii, si se stie ca tot ce izvoraste din ura este ilogic. Poate sa-i ia cetatenia de onoare, ca nu el a cerut-o. Asta nu inseamna ca el nu ramane un om de onoare. E o masura lipsita de logica impotriva oamenilor din partea locului, a societatii civile, a celor care au considerat ca Valeriu Gafencu ii reprezinta”, prin sarcrificiul lui, ne spune venerabila traitoare intru Hristos. “Este o este doar inca o nedreptate in plus pe umerii lui de martir. Valeriu Gafencu si-a dat medicamentul care putea sa-l salveze pe el unui cetatean strain de religia si etnia lui. Dar era un om care era in suferinta si el a hotarat ca sa-l ajute. Prin gestul acesta a dovedit odata pentru totdeauna ca este un om al Cetatii lui Dumnezeu, al cetatii universale. Cine poate sa-i conteste acest gest, care este un gest valabil in eternitate? Deci el merita sa fie cetatean de onoare al Universului. Si acest Institut (“Elie Wiesel”) vine sa se ridice impotriva unui gest similar local!?”, arata Doamna Aspazia Otel Petrescu, afirmand ca o astfel de “masura aberanta, ilogica si inumana”, a celor care solicita retragerea cetateniei de onoare a orasului Targu Ocna pentru “Sfantul Inchisorilor”, pe motiv ca a facit parte din Fratiiile de Cruce si a fost condamnat de regimul lui Ion Antonescu (!), este “un act de ura”, dictatorial, “care contesta vointa societatii civile si a cetatenilor din Targu Ocna” si “tinuta inalta a lui Valeriu Gafencu in eternitate”.
Cititi si: Nu va jucati cu Sfintii Inchisorilor! Parintele Justin Parvu si Profesorul Radu Ciuceanu in apararea lui Valeriu Gafencu, Sfantul Inchisorilor
Fostii detinuti politic cu peste 15 ani fiecare in temnitele comuniste, Parintele Arhimandrit Justin Parvu, starețul Mănăstirii Petru Vodă, impreuna cu profesorul Radu Ciuceanu, presedintele Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, s-au alaturat listei de sute si sute de sustinatori ai Sfantului Inchisorilor, Valeriu Gafencu, a carui memorie a fost atacata de un domn, Alexandru Florian, care a propus in numele Institutului “Elie Wiesel” sa ii fie retrasa martirului anticomunist Cetatenia de Onoare conferita post-mortem de Primaria si Consiliul Local Targu Ocna.
In semn de protest fata de acest sacrilegiu, este deschisa online o Petitie de solidaritate cu Valeriu Gafencu, in vederea exprimarii sustinerii publice si apoi a transmiterii semnaturilor catre Primaria si Consiliul Local Targu Ocna la data sedintei in care se va discuta cazul creat, spre sfarsitul acestei luni. La 18 februarie se implinesc 61 de ani de la moartea martirica a lui Valeriu Gafencu, moment pentru care Asociatia “Prezent” organizeaza sambata, 16 februarie, o comemorare la Troita din cimitirul Targu Ocna. Valeriu Gafencu a fost supranumit Sfantului Inchisorilor de catre un evreu, Parintele Nicolae Steinhardt, dupa ce a aflat si faptul ca tanarul studios anticomunist si-a daruit ultimele medicamente pentru salvarea unui pastor evreu, Richard Wurmbrand, in inchisoarea din Targu Ocna, unde a si murit ulterior. Cu atat mai ciudata pare cererea facuta acum de un alt evreu, Alexandru Florian, fiul comisarului ideologic Radu Florian, care in anii ’50 il incrimina in Scanteia comunista pe marele filosof Constantin Noica, ajuns in cele din urma, si el, in temnitele bolsevice.
Astfel de atitudini care aduc aminte de vremurile kominterniste aduc mari deservicii comunitatii evreiesti, asa cum s-a intamplat si in cazul Tismaneanu, a declarat cu ingrijorare si dezaprobare un inalt reprezentat evreu al lumii academice si culturale din Romania, citat de profesorul Radu Ciuceanu pentru Ziaristi Online. “Cu astfel de lucruri nu te joci!”, a afirmat profesorul Ciuceanu. “E bine sa se stie ca eu insumi am propus canonizarea lui Valeriu Gafencu, a lui Ioan Ianolide si a parintelui staret de la Tismana Gherasim Iscu in ultimele luni ale vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist. Dosarele sunt la Patriarhie. Ar fi bine sa fie cautate pentru ca, iata, Biserica catolica deja a canonizat un martir al inchisorilor din Romania. Ca sa nu mai vorbim de polonezi sau rusi! Sa nu ne-o ia altii inainte… Biserica noastra, cu toate mladitele ei, cum a fost si Valeriu Gafencu, si-a dat mare prinos de jertfa in inchisori si in rezistenta din munti, unica in intreaga Europa ocupata de Armata Rosie si NKVD. Mantuitorul are o oaste puternica romaneasca, acum, acolo sus, in Ceruri. E bine ca cei de pe pamant sau din alte locuri mai ascunse sa nu se se puna cu ea. Dupa cum mi-a spus si colegul pe care vi l-am citat ar fi bine ca cel care a comis aceasta greseala sa si-o revizuiasca rapid prin retragerea cererii absurde – atat prin formulare cat si prin continut – si jignitoare la adresa memoriei unui tanar mort in inchisorile comuniste. E un sfat, desigur. Dar la varsta si anii mei de puscarie, dar si de deputatie, cred ca e bine sa se tina cont de opinia noastra, a detinutilor politici care ne-am impotrivit cu arma in mana hidrei bolsevice”, a conchis istoricul veteran al Miscarii Nationale de Rezistenta, Radu Ciuceanu, fondator al Asociatiei Fostilor Detinuti Politic din Romania si fost presedinte al Comisiei de abuzuri a Camerei Deputatilor. Atat Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din Bucureşti cat si Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti sustin cu fermitate demersul de aparare a Sfantului Inchisorilor.
La randul sau, Parintele Justin Parvu, supranumit Duhovnicul Neamului, a afirmat nu o data ca doreste si asteapta canonizarea lui Valeriu Gafencu. De asemenea, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, IPS Teofan, a amintit adeseori cu evlavie de memoria lui Valeriu Gafencu, in cuvintele sale duhovnicesti, cum ar fi cel de la savarsirea unui alt mare sfant mucenic pentru Hristos, fost detinut politic si duhovnic al Ortodoxiei, Parintele Arsenie Papacioc, luptatorul. Prea bunul Parinte Gheorghe Calciu, cu peste 20 de ani de temnita grea, afirma: “Nu avem alt sfant mai mare decat Valeriu Gafencu!”.
Chiar astazi, 9 februarie, la Paris, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Mitropolit Iosif al Europei se desfasoara o noua conferinta din ciclul comemorativ MARTOR, dedicat martirilor mărturisitori din temniţele comuniste. “Programul întregii zile va fi consacrat memoriei lui Ioan Ianolide, celui care a fost prietenul de suferință și rugăciune, precum și biograful lui Valeriu Gafencu (Sfântul Inchisorilor)”, informeaza ca atare Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale.
După Sfânta Liturghie, ÎPS Iosif va oficia parastasul de veşnică pomenire pentru Ioan Ianolide – detinutul profet -, mort la 5 februarie 1986 și va deschide ziua comemorativă, impreuna cu Pr. Nicolae Ioan Bordașiu, la randul sau fost detinut politic. “Alături de Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide a luptat pentru apărarea credinţei ortodoxe, făcând parte din grupul misticilor (nume dat chiar de Securitate) din temnița Aiudului și mai tarziu din cea de la Târgu Ocna”, se scrie pe portalul oficial al Mitropoliei. Aviz amatorilor.
Pentru slujba Sfantului Inchisorilor, Valeriu Gafencu, la pomenirea a 61 de ani de la trecerea sa la Ceruri (18 Februarie)
Tropar: Mucenicul Tău, Doamne, Valeriu, întru nevoinţa sa, cununile
nestricăciunii a luat de la Tine, Dumnezeul nostru, că avînd tăria Ta,
pe chinuitori i-a surpat; zdrobit-a şi ale dracilor neputincioase
îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, Hristoase, Dumnezeule, mîntuieşte
sufletele noastre.
Condac:
Pe cel mai luminos din ceata noilor purtători de Hristos să-l
prăznuim, pe cel ce în temniţe a strălucit credinţa ortodoxă, pe cel
ce a nuntit patria cea pămîntească cu patria cerească şi desăvîrşit
lui Hristos urmînd I s-a asemănat, cu bucurie îl mărim.
stihiri la Laude
glas 1, podobie: Prea-lăudaţilor mucenici
Lauda lui Hristos, Valeriu, cu revărsările lacrimilor tale şi cu
mărturisirea credinţa ţi-ai desăvîrşit, mucenice, nou pătimitorule, şi
dumnezeiesc învăţător te-ai făcut fraţilor tăi către nevoinţa cea mai
cinstită.
Sufletul tău cer nou s-a arătat, şi pămînt nou feciorelnic trupul tău,
alesule al Mielului, o, dumnezeiescule Valeriu, făcîndu-te însuţi
slăvită mărturie a stăruinţei întru Duhul Sfânt.
Fîntînă de dumnezeieşti daruri a săpat Cuvîntul lui Dumnezeu în inima
ta, Sfinte Valeriu, căci înţelepţeşte ai îmbrăcat tot chipul iubirii
omeneşti în cea mai sfîntă nemurire.
Lumina lui Hristos străluceşte tuturor prin viaţa ta, Valeriu, şi
întunericul în veac nu o va birui, căci precum doar de Hristos s-a
cuprins cugetul tău, prea-lăudate, doar prin El neamul tău se va
mîntui.
Slavă, glas 5
Strălucit-a blîndeţea lui Hristos pe chipul tău şi de lumina ei s-a
risipit a temniţelor negură, iar cu puterea şi îndrăzneala Crucii ai
zdrobit stăpînirea cea fără de Dumnezeu. Prea-viteazule Valeriu, noule
mucenic şi veşnicule rugător, stîlp al credinţei Bisericii te-ai
arătat, chemîndu-ne către tainica ta prăznuire, dragostea ta pomenind
şi pe Hristos slăvind, Cel ce în ceruri de-a pururi îl măreşte pe
mucenicul Său.
Conform traditiei inaugurate in turneul de lansare a lucrarii “Fereste-ma, Doamne, de dusmani” si “Cei dintai vor fi cei din urma”, cel de-al doilea volum din trilogia dedicata Romaniei de istoricul american Larry Watts, va fi lansat, dupa Bucuresti, tot la Iasi, chiar azi.
Când România era pusă la zid ca la Târgoviște… România pusă la zid este de fapt laitmotivul tulburător al acestei istorii adevărate a României narată de istoricul american Larry Watts. România la zid – laitmotiv istoric, dar și realitate a momentului.
Este jenant când respectivul autor Ion MIhai Pacepa nu se mulţumeşte “doar” cu supralicitarea meritelelor cu care doreşte să intre în istorie, ci minte, falsifică grosolan realităţile, sperând că astfel cititorul va putea fi manipulat.
Pe dl. Iancu n-am avut ocazia să-l întâlnesc personal, dl. Tismăneanu m-a impresionat prin gestul de civilitate cu care m-a salutat discret, dar ca pe un vechi prieten, deşi nu ne văzuserăm până atunci, la lansarea cărţii sale – interviu cu preşedintele Ion Iliescu.
Ziaristul din Germania vorbeşte de “nemernicie”, “minciună”, “hidoasele metode”, “calomnii”, “seamănă cu a naziştilor”, “primitivul ton xenofob”, “faţa sinistră”, “ticăloşie”, “inflexiuni fasciste şi legionare”, “trivializarea şi relativizarea Holocaustului”, “utilizează toxic impulsurile naţionaliste româneşti”, “abominabile figuri”, “odioase exemplare”, “obsesii ultranaţionaliste”, “uneori imund” (blogul lui Victor Roncea –n.n.), “să declanşăm o revoluţie” (bolsevica? – n.n.) “împotriva lor”. Universitarul din America începe cu “Nimic nu este mai revoltător, mai şocant şi mai repugnant…”
Revenind la rapoartele sau notele ce-i aparţin lui Nestor Rateş, aşa cum au fost ele transmise către Asociatia Civic Media şi care, cum poate observa oricine, conţin multe iniţiale, am descoperit cine s-ar putea ascunde în spatele lor, astfel încât oricine să înţeleagă mai bine cele afirmate de semnatarul lor – recte viitorul director de la Europa Liberă.
«Uniunea Europeană nu va primi niciodată suficient sprijin popular pentru a impune federalismul, astfel încât ar trebui să renunțe la ideea de a clădi Statele Unite ale Europei», după modelul unui super-stat, a declarat fostul șef al diplomației franceze, socialistul Hubert Védrine, la o conferință New World Forum desfășurată sub coordonarea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OCDE) în Paris.
Președintele AFDPR, dl Octav Bjoza, a luat cuvântul din sală, evocând calitatea deosebită a legionarilor pe care i-a cunoscut în închisorile comuniste. Deși nu a fost legionar, d-sa a arătat că nu consideră normală generalizarea osândirii tuturor membrilor Mișcării Legionare, subliniind caracterul deosebit al lui Ion Gavrilă Ogoranu care a fost un exemplu de bunătate, de toleranță și dragoste creștină. Dl Bjoza a criticat situația creată de Institutul Elie Wiesel la Târgu Ocna. Fundaţia „Memorialul Durerii” protestează împotriva tentativei Institutului Elie Wiessel de a mistifica istoria României şi de a ne defăima eroii.
FBI-ul arestează un agent sub acuzaţia de muşamalizare a unei acţiuni de dare de mită în bătălia pentru un munte de fier estimat la $10 miliarde. Francez acuzat de distrugerea dovezilor privind modul în care un miliardar israelian a obţinut controlul asupra unui munte bogat în minereu de fier în Guineea
Cine il sustine pe agentul KGB Ion Mihai Pacepa si il ataca pe Larry Watts: de la Nestor Ratesh la Petre M Iancu
Turnatorii Securitatii au infiltrat pana-n gat Radio Europa Libera si Deutsche Welle si dau astazi Romaniei si romanilor lectii de “deontologie” si “democratie”, din Occident. Insa steaua la care se inchina insa tot cea din varful Kremlinului.
„Cei care au contribuit în epocă cel mai mult la statuia lui Pacepa am fost noi, cei de la Europa Liberă, difuzând din ianuarie 1988 în serial fragmente din „Orizonturi Roşii“. Astăzi am putea să ne întrebăm – ştiind despre Pacepa ceva mai multe – cât de inspirată a fost acea decizie“, a concluzionat Liviu Tofan, fost director adjunct al postului de Radio Europa Libera / Radio Free Europe, la finalul unei recente dezbateri prezentate de Adevarul. O concluzie de bun simt. Poate singura. Pentru ca, spre exemplu, cel care l-a promovat in exces pe fostul nomenclaturist comunist acuzat de crime ca securist in slujba DIE si a KGB, a fost chiar directorul Departamentului romanesc al RFE – in doua randuri! -, dupa pensionare consultant principal al postului, nimeni altul decat Nestor Ratesh, pe numele real Stesel Natan, alias “NICU” pentru ofiterii de Securitate in fata carora isi turna colegii de la Agerpres, inainte de a deveni “dizident”. In ciuda nenumaratelor elogii si mentionari a personalitatii fostului director al RFE cat si a biografiei oficiale, nicaieri nu a aparut aceasta informatie, chiar si sub forma asteptata de confesiune publica, in ultimii 23 de ani, de cand cica se spune liber adevarul si numai adevarul.
Civic Media a primit raspunsul de la CNSAS in cazul lui Nestor Ratesh in decembrie 2012, dupa sase ani de la solicitarea trimisa Consiliului in cadrul campaniei Voci Curate in presa si societatea civila din Romania. Nici in toata aceasta perioada, desi a stiut ca este cercetat, Nestor Ratesh nu s-a obosit sa-si marturiseasca public colaborarea cu Securitate. Documentele sunt puse la dispozitia intregii opinii publice in baza articolului Roncea.Ro.
Intr-un interviu mai vechi din “22”, organul de presa al GDS, Nestor Ratesh elucubreaza pe tema Dosarelor Securitatii de la CNSAS. Nici cu aceasta ocazie, desi afirma ca a studiat Doasarele Europei Libere din Arhivele SRI si SIE, Nestor Ratesh nu gaseste posibilitatea ca in textul kilometric sa strecoare si un randulet in care sa-si faca mea culpa si sa-si prezinte si fata de informator al Securitatii. In schimb sustine ca este putin probabil ca Securitatea sa fi avut spioni la Europa Libera. E cazul sa radem putin…
“Rodica Palade, “22”: Multi se intreaba daca a plasat Securitatea spioni la Europa Libera? Ai putut sa descifrezi aceasta enigma? Nestor Ratesh: Nu rezulta asa ceva din dosarele pe care le-am vazut pana acum. E adevarat, a fost o considerabila disponibilitate pentru sueta din partea catorva colegi, suete din care isi extrageau adesea informatorii substanta rapoartelor lor. De aceea probabil aceste rapoarte abunda de cancanuri marunte, pe care apoi ofiterii le ingrosau, construind tot felul de teorii si chiar “planuri de actiune” pe temeiul lor. Dar nu as vrea sa trivializez chestiunea in nici un caz, dupa cum nu as dori sa fiu excesiv de naiv. E adevarat ca se cere uneori, ca, de pilda, intr-un plan de actiune din 1982, “infiltrarea a inca doi informatori” la Europa Libera, acel “inca” putand sugera ca mai erau si altii, toate informatiile importante insa provin, in dosarele cercetate, de la informatorii din afara postului, posibil unul sau doi dintre ei fosti salariati sau colaboratori ai Europei Libere. Un colaborator permanent al postului este mentionat pentru o eventuala racolare, el avand niste antecendente solide de pe cand era in tara, dar nu apare nicaieri ca racolarea a avut efectiv loc. In fine, la sfarsitul anilor ‘70 au fost disensiuni interne serioase la München care ar fi putut oferi unele oportunitati Securitatii, fara a exista indicii certe ca le-a utilizat cu succes. Sau n-am fost eu destul de perspicace.”
Cu siguranta, Nestor Ratesh ori n-a fost deloc perspicace ori si-a inchipuit ca va fi protejat si azi asa cum au facut-o Securitatea si succesoarele ei timp de 40 de ani, de la data emigrarii sale in SUA si pana azi. Imaginati-va: daca Securitatea si-ar fi dorit sa-l compromita pe directorul Radio Europa Libera, cat de simplu i-ar fi fost sa-i publice cateva note informative olografe… Dar n-a facut-o. Concluzia o trageti singuri.
Acum: ce mai este interesant de notat? O tipologie: personaje ca Nestor Ratesh, dupa ce au tras sange din poporul roman pentru a-l turna in laboratoarele Securitatii, au ales ca dupa “defectarea” in Occident sa urasca nu numai sistemul pe care l-au servit cu varf si indesat ci intreg poporul roman. Cazul William Totok, aka “THOMAS”, fost informator al Securitatii, la randul sau amploaiat la Europa Libera, Deutsche Welle si organul GDS: uraste romanii azi asa cum a facut-o de cand a plecat din tara care l-a gazduit, in 1987. Deloc ciudat, exact in acelasi an au devenit ziaristi “occidentali” si cei care au preluat butoanele de la Nestor Ratesh, ca transfugii” Traian Ungureanu, Rodica Binder si Petre M. Iancu. Asa au ajuns sa il promoveze pe agentul KGB Ion Mihai Pacepa, continuand astfel misiunea Securitatii din perioada consilierilor sovietici din NKVD, perioada in care ori ei – cazul Nestor Ratesh, ziarist la Agentia oficiala de presa a regimului comunist Agerpres – ori parintii lor – cazul Petre M Iancu alias Peter Moscu, cu tata nomenclaturist si propagandist comunist, au servit la bolsevizarea tarii.
Mostenitorii NKVD-ului sunt acum la post si il ataca pe istoricul american Larry Watts de pe unde s-au infiltrat, conform Directivelor Departamentului 1 Dezinformare al fostei Directiei I principale a KGB. O noua dovada ne parvine de la Deutsche Welle, printr-un articol vitriolic la adresa lui Larry Watts si lustruitor, cu limba, in privinta lui Tismaneanu si ai lui. Motivul: deconspirarea lui Pacepa, implicit a retelei lor, a vechiului komintern. Practic isi apara propria structura conspirativa, inainte de lansarea celui de-al doilea volum al trilogiei lui Larry Watts, in care le este radiografiata Reteaua. De bun simt ar fi sa fie retrasi de la post daca nu vor sa se retraga singuri la pensie. In caz contrar, datoria posturilor de stat pe unde si-au facut cuibul si de unde isi continua sub steag strain operatiunile de inversare a valorilor si reperelor este sa se descotoroseasca de ei. Macar acum, in ultimul ceas. Razboiul Rece trebuie sa ia sfarsit si in Romania. Oricum, dupa cum ne asigura Larry Watts, Cei din urma vor fi cei dintai.
Si-acum sa ne amuzam putin cu “neperspicacele” director de la Radio Europa Libera si “uitucul” turnator de la Agerpres al propriilor colegi, dintre care i-am identificat pe urmatorii: Romulus Caplescu, Ecaterina Oproiu, Sergiu Verona, Felicia Antip, George Serafin, Cornel Raducanu, Ion Fantanaru, Nathan Lupu, Uli Valureanu, Gabriela Folgu, Dikran Baboian, Nicolae Plopeanu, Ion Manea, Anton Celaru, Nicolae Ionescu, Ţicu Simion, etc…
William Totok, turnator al Securitatii si ziarist la Deutsche Welle si revista “22” a GDS, vrea sa “demitizeze” rezistenta din munti si pe Ion Gavrila Ogoranu impreuna cu IICCMER si Institutul “Elie Wiesel”, astazi, la “Jocker Club”. Pozitia lui Totok fata de “controversatul personaj” Ion Gavrila Ogoranu a fost formulata in trecut intr-un articol in care legendarul luptator din munti era infierat cu manie proletara, pardon!, europeana, la Radio France International, oferindu-se “cîteva exemple care ilustrează activitatea controversatului personaj: De pildă o cuvîntare anti-europeană, contra dezincriminării homosexualităţii, ţinută la o festivitate de comemorare de la Sîmbăta de Sus, în iulie 2005”. Adica Ogoranu era la fel de extremist ca Papa si Patriarhul Romaniei. Groaznic! Va dati seama?! Ce mai este interesant: sedinta BOB se desfasoara sub egida unui institut care, chipurile, investigheaza crimele comunismului. Basca un al doilea, care se ocupa cu denuntarea si condamnarea anticomunistilor, chiar si cand acestia si-au dat viata pentru un evreu, cum este cazul lui Valeriu Gafencu.
William Totok a devenit ziarist la Deutsche Welle si Europa Libera dupa ce a emigrat in RFG in 1987. La fel au devenit ziaristi “occidentali”, peste noapte, in acelasi an, “transfugii” Traian Ungureanu, Rodica Binder si Petre M. Iancu. Cum? Petre M. Iancu, pe numele sau real Peter Moscu, fiul nomenclaturistului bolsevic si realizator de documentare propagandistice comuniste Iancu Moscu, explica, intr-un interviu: “Am facut o cerere”.
Trist. Trist, trist, trist era Parintele Justin Parvu la aniversarea a 94 de ani de sfanta tinerete si batranete, de lupta si jertfa, pe 10 februarie, anul acesta, la Manastirea sa, Petru Voda, din Muntii Neamtului. Din cei 94 de ani, 16 i-a trait in temnitele bolsevice, anchetat la Suceava si Aiud, apoi trimis la munci brute, silnice, in intuneric, la minele de plumb de la Baia Sprie, la Gherla, din nou in inchisoarea exterminatoare de la Aiud, apoi Jilava si colonia Culmea din Dobrogea, iar final in lagarul de la Periprava, la stuf, unde a stat doi ani impreuna cu Parintele Ilie Lacatusu facatorul de minuni. Dupa ce a mers ca preot militar pana la Odessa, sustinandu-i, binecuvantandu-i sau dandu-le ultima impartasanie ostastilor romani de pe incercatul Front de Rasarit, la inceputul prigoanei directe si organizate impotriva crestinismului, declansata de ocupantul sovietic in 1948, este arestat si condamnat la 12 ani de inchisoare. La expirarea termenului, pentru ca nu a vrut sa abjure de la idealurile sale nationale si sa-l renege pe Bunul Dumnezeu, a mai primit inca patru ani de temnita grea.
“A fost greu la inceput, pana cand ne-am aflat noi rostul pentru care suntem in puscarie”, spune Parintele evocand inchisorile-manastiri si celulele-chilii, intr-un documentar laudabil despre Sfintii Inchisorilor, realizat de echipa emisiunii In Premiera. Acest subiect grav, al Sfintilor Inchisorilor, era si cauza tristetii Parintelui, dupa cum am inteles eu. La sfarsitul unei zile aniversare, in care fusese felicitat de mii de pelerini, dar si de Mitropolitul Teodosie, cu care a si slujit cu o seara inainte, si, apoi, de inaltii emisari ai Mitropolitului Teofan, Parintele s-a intors la problema care il framanta: canonizarea sfintilor marturisitori, mucenici ai lui Hristos si martiri ai temnitelor comuniste, carora si-a si inchinat toate ctitoriile sale monastice, de la Petru Voda la Aiud si, de anul trecut, la Canal.
“As putea zice acum linistit, odata cu batrânul Simeon: „Acum slobozeste pe robul Tau Stapâne, dupa cuvântul Tau în pace”, dar mai am o neliniste: sa îi vad pe acesti martiri canonizati. Sfintele lor moaste izvorasc pretutindeni mireasma si vindecari, osemintele lor au ajuns la închinare pâna si în Tara Sfânta, la Sfântul Munte Athos si în multe locuri ale pamântului, de unde ma suna parinti si maici ca sfintii izvorasc mir si mireasma nemaiîntâlnita. Vreau sa vad ziua când nu ne vom mai teme ca avem în bisericile noastre la închinare moastele acestor sfinti mucenici, ca au ajuns sa fie slaviti peste hotare mai degraba decât în tara lor”, marturiseste Parintele, intr-un interviu publicat in revista maicilor-ziariste, Atitudini, dupa sfintirea lucrarilor la Manastirea de la Poarta Alba
Dupa plecarea credinciosilor pe la chilii, ramasi singuri cu Parintele, de a carui prezenta sfintitoare ne bucuram ca niste copii inca de la primele ore ale diminetii, am pornit discutia de la cazul Valeriu Gafencu evocand anii de razboi si apoi cei de temnita ai Parintelui, cu toata istoria tulburatoare a Romaniei din ultimii 70 de ani. Timpul a trecut prea repede. O ora, apoi alta ora. Se facuse aproape miezul noptii si, la capatul aniversarii zilei sale de nastere, Parintele inca nu mancase nimic. Desi Parintele ar fi vrut sa continuie, am fost nevoiti sa ne intrerupem repede, cu doar 10 minute inainte de ora 12, pentru ca urma o zi de post si masa era deja pregatita. Iar apoi venea slujba de noapte. A doua zi, dupa o noapte in care am fost zgaltait la propriu de vreo doi aghiuti – ispitele nu dispar la manastire, dimpotriva! – , ne-am intors la chilia binecuvantata. Parintele ne-a spus multe. Incarcatura duhovniceasca, coborarea impreuna cu Parintele in negurile minelor de plumb si subteranele in care poate ajunge omul, chinuit animalic, dar si iesirea lui la lumina cea adevarata, ca si marturiile directe asupra unor momente teribile din istoria tarii, te covarsesc, adeseori. Dar te si inalta. Ascultati-l pe Parinte, in aceasta prima parte a filmarii, si veti intelege.
Numai evocarea modului in care strangeau de pe jos bucatele de ziar de pe la pachetelele de mancare ale minerilor, pe care le lipeau apoi ca sa afle, si ei, ce se mai intampla afara, si-ti da fiori in suflet. “Eram in mina acolo, la subteran – spune Parintele. Eram foarte ahtiati dupa o noutate. Va dati seama: daca 12 ani n-am vazut creion, nu am avut o coala de hartie, de ziar. Si unde vedeam, peste tot, strangeam bucatele de ziar ca sa le lipim”. Hartia, creionul, informatia, gandul scris; Cuvantul – iata dusmanul de moarte al comunistilor, atunci ca si acum.
Pe langa acestea, Parintele face si afirmatii care, fara indoiala, vor deranja la fel cum s-a intamplat in urma cu doi ani, cand maicutele i-au facut drept cadou, de ziua sa si in chilia sa, in spatiul sau privat, practic pe un pat de spital, un cantecel din tineretea sa, pe versurile marelui poet martir Radu Gyr. Ce scandal s-a declansat atunci… Si cine a fost atunci acuzatorul public principal: un evasionist de milioane de euro al Guvernarii Nastase, care ca sa se protejeze de DIICOT si-a “tras” un ONG de “monitorizare a antisemitismului”. Ridicol si sinistru, in acelasi timp.
Ce spune Parintele azi, din propria sa experienta de voluntar pe Frontul de Est: ca “in Romania nu a existat holocaust”. “Ca a declarat un presedinte, care n-are habar de evenimentele care s-au petrecut si spune ca a existat holocaust… Nu-i adevarat. N-a existat. Nici un document nu arata. Asta este inventia lor, pentru umilirea romanilor. De aceea adevarul a devenit minciuna si mincina adevar. Pentru ca noi am fost totdeauna prea buni cu strainii acestia. Si ei au abuzat de bunatatea noastra si ne-au redus la tacere…”
Intr-adevar, daca studiem componenta Comisiei comunistului Iliescu care a elaborat un Raport pe aceasta tema, vom vedea cu nu se regaseste nici un academician printre autorii studiului realizat la comanda politica. Din acest punct de vedere, Raportul pare a fi la fel de stiintific ca si cel al lui Tismaneanu, redactat sub post-comunistul Basescu, dupa acelasi model. Apoi, cand reprezentanti de seama ai comunitatii evreiesti si insusi presedintele Israelului afirma chiar la Cotroceni ca Romania a salvat 400.000 de evrei, e cam greu, totusi, sa declami existenta unui holocaust in Romania. Mai mult, daca ar fi “sa se numere scheletele”, dupa cum s-a exprimat un fost detinut politic din Miscarea Nationala de Rezistenta, balanta nefasta a crimei s-ar inclina inspre martiriul poporului roman, deposedat de sute si sute de mii de suflete, pe cuprinsul tarii sau in Gulagurile sovietice, intreaga elita, decapitata, a Romaniei, formata din intelectuali, oameni politici si ofiteri ai Armatei Romane pana la tarani, preoti, calugari si… legionari!
Caci aceasta pare sa fie problema cea mai arzatoare a zilei, evidentiata si prin atacul la Sfantul Inchisorilor, Valeriu Gafencu: faptul ca majoritatea martirilor inchisorilor bolsevice, ca si a luptatorilor din rezistenta armata anticomunista, au fost legionari. Maica Ecaterina Fermo, ea insasi de etnie evreiasca, isi permite sa-i reproseze lui Alexandru Florian, evreu si urmas al unui comisar ideologic comunist, azi director al institutului guvernamental “Elie Wiesel“, ca, prin atacarea memoriei lui Valeriu Gafencu, face un deserviciu urias chiar evreilor, cinstiti, din aceasta lume. Practic, Alexandru Florian tine sa faca demonstratia periculoasa ca aceasta este modalitatea de multumire a evreilor pentru ca un tanar nationalist roman a salvat viata unui alt evreu, respectiv a lui Richard Wurmbrand. Intr-un mod pervers, Alexandru Florian da de inteles, prin actiunile sale, ca ar fi fost de preferat ca Valeriu Gafencu sa nu-l salveze pe Richard Wurmbrand, si sa-l lase sa moara asasinat de odiosii temniceri bolsevici, ceea ce in termeni legali se numeste apologia crimei.
“Aceste invinuiri si injurii la adresa lui Valeriu Gafencu – denumit de monahul evreu Nicolae Steinhardt “Sfantul Inchisorilor” -, nu-i fac lui Alexandru Florian cinste nici macar numelui lui de evreu”, afirma Maica Ecaterina Fermo in interviul video de mai jos. Ceea ce isi doreste Maica Ecaterina este ceea ce am sustinut si eu, in urma cu doi ani, cand a fost atacat salbatic Parintele Justin prin instrumente similare lui Alexandru Florin: O dezbatere publica asupra Miscarii Legionare. Motiv pentru care republic intregul text mai jos.
Care este, asadar, adevarul asupra Miscarii Legionare? Cel debitat de sovietici si comunisti timp de 50 de ani si continuat de “post-comunisti” alti peste 20 de ani? Cum ar putea fi o istorie prezentata de un regim “ilegal, ilegitim si criminal”, o istorie falsificata in urma teoriilor rolleriste din anii ’50, valabila si azi? Nu vi se pare ciudat? Este Alexandru Florian (ce nume frumos!) continuatorul misiunii tovarasului tatalui sau, Mihai Roller? Daca da, asa cum spune si Monahul Filotheu, secretarul Parintelui Justin, intr-o alta filmare prezentata mai jos, atunci vorbim de fapt de un atac al ateilor si anticrestinilor impotriva Bisericii si a oamenilor ei, mascat sub acoperirea unui institut guvernamental, impanat cu elemente evreiesti. Explorand aceasta teza, ne putem intreba, cu temei, daca nu este vorba, oare, de un razboi religios sau poate de un razboi etnic? Si atunci, mai afirma Monahul Filotheu, de ce plateste un Guvern al unui stat format eminamente din crestini un institut in care se desfasoara operatiuni discriminatorii la adresa contribuabililor romani crestini si a sfintilor lor?
In mod cert, dupa cum spune Monahul Filotheu despre cazul Valeriu Gafencu, “Sfintii nu pot fi prigoniti de la Guvern! Sunt sfintii nostri si dati-ne voie si cinstim asa cum se intampla in toata lumea, unde numerosi sfinti sunt cetateni de onoare ai oraselor in care au trait sau se afla sfintele lor moaste. Nu putem acuza de extremism un om al lui Dumnezeu. Este ca si cum L-am acuza de extremism pe Dumnezeu!”
1. Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi. 2. La loc de păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit. 3. Sufletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii, pentru numele Lui. 4. Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti…
Scandalul creat din prostia si ura unor exemplare afaceristice ale retelei kominterniste din Romania, care se folosesc de paravanul “semitismului” (ce ne vom face cu mafiotii rusi cand vor incepe si ei sa strige ca sunt discriminati de “legionarii” din SRI, SIE si DNA?) creaza un binevenit prilej pentru o dezbatere nationala necesara si amanata aberant timp de peste 20 de ani: patriotismul curat al membrilor Miscarii Legionare si bolsevismul celor care aplica culpabilizarea in masa.
Pentru acesti extremisti antiromani care se pretind reprezentanti ai poporului evreu, Parintele Justin Parvu, un mare duhovnic al Ortodoxiei Romane, se face vinovat ca la a 92-a aniversarea a nasterii sale, in chilia sa de la spitalul Manastirii Petru Voda, asculta un cantec din timpul tineretii, altfel petrecuta pe frontul anti-sovietic, si pentru care deja a ispasit, “vinovat”, 16 ani de temnita grea, la ordinele “justitiei staliniste”. Sa-i mai faca odata? Tare mi-e teama pentru “monitorizatorii” nostri ca Dumnezeu va prefera in acest caz ca Parintele sa iasa bine-sanatos la 108 ani, din noua inchisoare, “democratica”, moment pe care ei s-ar putea insa, foarte probabil, sa nu-l mai prinda. Atunci poate ar trebui sa-l impuscam pe Parinte si pe toti legionarii ramasi in viata, daca bolsevicii au ratat asta, dupa cum cere si un sustinator infocat al “monitorizatorilor” lui Katz si al catelusilor de presa ai lui Tismaneanu (procedura legala de depistare a lui este in curs):
N-am inteles niciodata de ce comunistii nu i-au omorat de nenorocitii astia de legionari??? Vazandu-l pe batranul borfas Justin Pârvu am inteles ca probabil comunistii si-au dat seama ca sunt niste retardati mintali. Gunoiul asta spunea cu ceva timp in urma ca etichetele si bonurile de casa contin semnele diavolului!!! Cand auzi tampeniile astea nu poti decat sa razi.
“In baza Notei de Constatare DI/I/1305 din data de 10.05.2010, intocmita de Directia de Specialitate din cadrul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, in care se regasesc urmatoarele elemente: domnul PURIC Liviu Dan este titular al dosarului fond retea nr. R 64665 (cota CNSAS). Domnia sa a fost recrutat “in scopul supravegherii informative a elevilor din cadrul Liceului de Arte Plastice N. Tonitza”; la data de 15.03.1976 a semnat un “Angajament” atribuindu-i-se numele conspirativ “CRISTIAN”. Directia de Specialitate nu a identificat informatii transmise Securitatii de catre domnul PURIC Liviu Dan.” – Adeverinta CNSAS 1520/30.08.2012
La data de 1.10.2010 actorul Dan Puric scurgea in presa scrisa, pentru prima oara, informatia ca ar fi avut o oarecare tangenta cu Securitate. Ulterior si-a perfectat si o scurgere controlata pe canale TV, prin persoane ca Robert Turcescu, colonelul ziarist-pedelici fara o zi de armata. NapocaNews a sesizat CNSAS.
I. Ce trebuie observat: 1. A tacut 20 de ani, facand pe lupul moralist, asa cum o face in continuare, cu acelasi tupeu maximal cu care ne-a obisnuit. 2. A iesit din adormire la 1.10.2010. Nota de Constatare a fost intocmita de CNSAS la 10.05.2010, cu cinci luni inainte, timp in care si-a conceput “scurgerea” de presa, dupa ce si-a dat seama ca nu i se mai poate asigura acoperirea. 3. Nu au fost identificate informatii si pentru ca acestea se gasesc in Dosarele celor turnati. Pana cand acestia nu vor reclama, nici nu vor fi gasite.
II. La 5.10.2010 scriam: “Aflu de la cineva care are stomacul mai tare si s-a uitat ieri seara pana la capat la “noua” emisiune a lui Turcescu cu “noul” Puric, “confesatorul”, ca s-a tratat din fuga, prin aruncare in derizoriu, si aceasta tema (a recrutarii lui de Securitate). Acum e absolut clar: s-a ajuns la Dosarul sau de la CNSAS. Iar “baietii destepti” si-au dat seama ca singura scapare este plasarea subiectului in presa chiar de catre el, prin agenti prestabiliti, pentru a se putea controla nivelul “scurgerii”. Clasic, ca sa zic asa. Ceea ce inseamna ca baietii “e” activi. Nu m-ar mira ca Dosarul sa fie ultra-periat…” Am avut dreptate. S-a confirmat dupa doi ani de tinut informatia la conserva (pana pe 30.08.2012).
III. Chestiunea cu “n-a stiut ce face”. De la Dan Puric citire (1.10.2010): “Diferenţa dintre mine şi colegul meu de la Royal Shakespeare Company este una ontologică. În sensul că el n-a fost utecist, n-a fost membru de partid şi nu i s-a propus să fie informator. Eu când eram prin liceu a venit unul la mine, a zis să semnez o hârtie din aia cum că ajut statul. Nu ştiam ce presupune şi am semnat-o. Pesemne că pe la CNSAS, pe la securiştii ăştia, există şi asta – că Dan Puric a fost securist…”
Cum si eu am facut acelasi Liceu de Arte Plastice N. Tonitza, pot sa spun ca securistii se uitau si ei la om. In cazul meu, spre exemplu, a venit unul la mine, cam la aceeasi varsta la care Dan Puric a semnat Angajamentul cu Securitatea si mi-a spus: “Bai, Roncea, uite care-i treaba: tu nu vei fi niciodata UTC-ist!”. Si asa a fost. Singurul “necorespunzator” din anul meu. Asta dupa ce, la intrebarea profesorului de “economie politica” – secretarul de Partid al Liceului, Ionascu – “Ce este demagogia?”, am raspuns imediat: “Ceea ce practica Partidul Comunist”. Cum era sadic, Ionascu a continuat: “Si poti sa dai un exemplu de partid care nu cade in demogogie?”. Am raspuns la fel de repede: “Da: Miscarea Legionara. Ce zicea aia facea!”. Mi-a dat nota 1 si, normal, m-a lasat corigent. Drept represalii i-am pus coarne din ipsos lui Ceausescu la vreo duzina din portretele aflate in clasele scolii. A doua zi a venit Securitatea. Oare Puric ce-ar fi raportat?
Cu un UPDATE pentru un istoric pe care il respect – valabil si pentru foarte multii comentatori de Facebook -, care intreaba cu o oarecare neclaritate: “Pe ce va bazati cand presupuneti ca a turnat ?”. Acelasi istoric remarca si faptul ca aceast articol informativ – o informare pura, bazata pe documente – a produs foarta multa vrajba. Efectul Adevarului asupra indracitilor. Deci:
Draga Daniel Focsa, tocmai pentru ca esti istoric ar trebui sa fii mai atent. In articol se spune clar ca PURIC Liviu Dan “a fost recrutat” de Securitate, practic un citat reprodus din documentul CNSAS. NU ca “a turnat”. De turnat a turnat Oprea, dupa cum apare tot in documentele CNSAS. 1. si 2., in acelasi articol, chiar eu sunt cel care a reprodus citatul urmator, respectiv faptul ca nu au fost gasite note informative. Daca eram de rea credinta, nu faceam acest lucru. Dau si o explicatie. Data viitoare, pentru nevazatori, o sa pun si un fisier audio. Si 3. Nici in cazul lui Sorin Rosca Stanescu, agent recunoscut al Securitatii, nu au fost gasite note informative. Toate cele bune!
Desigur, se mai pune si intrebarea, pe langa cea legata de minciuna prin omisiune timp de 20 de ani, privind depistarea unor eventuale note informative: Cam cati dintre cei care erau elevi atunci isi pot inchipui ca au fost turnati ca sa-si ceara dosarul?!
O ultima precizare la valul de ura “crestineasca” declansat pe net la adresa mea:
Intrebarea nu este de ce am reprodus eu documentul CNSAS, acum, cand a aparut pe site si dupa doi ani in care am preferat sa ignor prestatiile acestui actor, ci de ce a mintit PURIC Liviu Dan alias “Cristian”, prin omisiune, timp de 20 de ani. O asemenea tacere lunga te face sa crezi, evident, ca este mult mai mult de ascuns si nu doar o semnatura nevinovata pe un Angajament. Faceti un experiment cu Dvs, cei care va exprimati aproape sectar transformandu-l pe Puric intr-un guru intangibil: schimbati numele! V-ar fi deranjat (pe unii) sa aflati ca Basescu a semnat si a tacut 20 de ani? Eu cred ca da. V-ar fi deranjat (pe unii) sa aflati ca Patriarhul Daniel a semnat si a tacut 20 de ani, pana cand au aparut documente de la CNSAS? Eu cred ca da. Repet: problema nu e mea.
UPDATE REALITATEA TV:
Cum a fost recrutat şi abandonat Puric de Securitate
REALITATEA.NET vă oferă astăzi noi informaţii despre legăturile lui Dan Puric cu Securitatea, despre modul în care poliţia politică comunistă l-a contactat şi recrutat, dar şi despre motivele pentru care această legătură a încetat.
„În ziua de 9 martie a.c. a fost contactat în vederea cunoaşterii personale numitul Puric Dan, elev în anul II la Liceul de arte plastice „N.Tonitza”. Din discuţiile purtate cu această ocazie a rezultat că este un tânăr sociabil, modest, comunicativ. A lăsat impresia unei persoane serioase, inteligente, cu o bogată cultură generală. Analizând activitatea şcolară, relaţiile cu colegii, a rezultat că este un nemulţumit de atitudinea delăsătoare a unora care învaţă slab, chiulesc de la ore, au alte preocupări. Se află în relaţii apropiate cu majoritatea colegilor cu care participă la diverse activităţi. Din cele discutate a rezultat că sus-numitul dispune de posibilităţi şi calităţi informative necesare într-o viitoare muncă informativă”, scria Securitatea.
Pe 15 martie 1976, Securitatea întocmea un raport cu propuneri de recrutare a lui Dan Puric. Iată planul:
„Pentru realizarea supravegherii informative în rândul elevilor din anul II la Liceul de arte plastice N.Tonitza au fost luaţi în studiu mai mulţi elevi pentru care şi numirul Puric Dan. Recrutarea va fi efectuată într-un birou la Şcoala de muzică şi arte plastice nr.3 care asigură condiţii de conspirativitate. Întâlnirea şi locul recrutării vor fi stabilite telefonic, înţelegându-ne în acest sens la contactarea anterioară. În procesul recrutării se vor purta discuţii legate de procesul de învăţământ, munca patriotică, pregătirea elevilor pentru apărarea patriei. În funcţie de aspectele pe care le va sesiza candidatul, vom orienta discuţiile spre modul de prevenire a unor infracţiuni, rolul organelor de securitate în acest sens, sprijinul pe care îl acordă oamenii cinstiţi acestor organe. Dacă se va situa pe o poziţie favorabilă îi vom propune colaborarea cu organele noastre şi va fi instruit asupra problemelor ce trebuie să le aibă în intenţie.
În cazul în care candidatul nu se pretează la recrutare ne vom retrage sub pretextul că am vrut să ne cunoaştem o serie de aspecte legate de procesul de învăţământ. Faţă de cele de mai sus, propunem a se aproba recrutarea în calitate dec colaborator a numitului Puric Dan”, nota Securitatea.
Cum a decurs recrutarea lui Dan Puric
„Conform aprobării conducerii serviciului, numitul Puric Dan a fost contactat în vederea recrutării în calitate de colaborator al organelor noastre. Discuţiile purtate în procesul recrutării au urmărit planul stabilit în raportul cu propuneri de recrutare, cel contactat a avut o atitudine favorabilă scopului urmărit. Convingându-ne că este pretabil la recrutare, i s-a făcut propunerea de a sprijini organele de securitate, lucru cu care a fost deplin de acord. În această situaţie i s-a luat angajament scris şi notă de relaţii trecându-se apoi la instruirea lui cu sarcini privind supravegherea informativă, precum şi modul de comportare în viitor, atât în societate, cât şi în familie… De comun acord s-a stabilit numele conspirativ „Cristian”. Faţă de cele mai sus, propunem a se aproba înregistrarea numitului Puric Dan în calitate de colaborator al organelor de Securitate.
Într-o notă din 20 martie 1976, Puric primea şi o parolă cu care era abordat de Securitate: „Prietenul tău Cristian îţi transmite salutări şi te roagă să-l ajuţi cu problema unor schiţe”.
La sfârşitul anului 1997, documentele Securităţii susţin că „în cursul anului 1977 a cules informaţii referitoare la starea de spirit din rândul elevilor, precum şi despre anumiţi elevi care întreţin relaţii cu cetăţenii străini ori vizitează bibliotecile ambasadelor străine concretizate în două note informative”. Totodată, organele de Securitate notează şi carenţe ale tânărului Puric: „manifestă totuşi reţinere în semnalarea din proprie iniţiativă, anumite aspecte legate atitudine a colegilor (sic!).
În octombrie 1978, Securitate decide încetarea relaţiei cu colaboratorul „Cristian” subliniind încă o dată că acesta a manifestat „reţineri” în ceea ce priveşte concretizarea informaţiilor în note informative”. „Deoarece sus-numitul a absolvit cursurile liceului, situaţie în care nu ne mai este util în munca informativă”, Securitatea propunea încetarea legăturii cu acesta.
Cum a recunoscut Puric că a semnat un angajament
Dan Puric a vorbit despre legătura sa cu Securitatea la aproape mai bine de 20 de ani de la Revoluţie, în 2010, într-o emisiune a lui Robert Turcescu.
“Max Reinhardt a avut o expresie extraordinară: „artistul îşi ia rucsacul copilăriei în spate şi porneşte la drum”. Diferenţa dintre mine şi colegul meu de la Royal Shakespeare Company este una ontologică. În sensul că el n-a fost utecist, n-a fost membru de partid şi nu i s-a propus să fie informator. Eu când eram prin liceu a venit unul la mine, a zis să semnez o hârtie din aia cum că ajut statul. Nu ştiam ce presupune şi am semnat-o. Pesemne că pe la CNSAS, pe la securiştii ăştia, există şi asta – că Dan Puric a fost securist… M-au şi turnat. Pentru că eu, la 17 ani, îl imitam pe Ceauşescu. Strângeam două clase într-una şi dădeam decoraţii. Ei bine, colegul meu de la Royal Shakespeare Company sau de la Comedia Franceză nu a cunoscut lucrurile astea”, spunea atunci Puric.
Ulterior, a revenit pe tema asta, în acelaşi decor. “Eu când aveam 17 ani a venit ăla să-i scriu acolo şi eu am semnat acolo că nici nu ştiam ce semnez, dar în clipa în care mi-a cerut să-mi vând colegii “cine face politică?” am spus: “Dan Puric”, pentru că imitam pe Ceauşescu. Şi ăla a plecat. M-au apărat îngerii, dar pesemne că pe la CNSAS…. Problema este alta, vezi cum încercau să te toace”.
Dan Puric nu a putut fi contactat pentru a comenta articolul lui Mircea Dinescu şi informaţiile legate de recrutarea sa.
Bufonul Marius Oprea e cel mai mic dintre piticii sovietici ai lui A. Plesu, rectorianul NEC cu sotie agenta DIE. Nu vreau sa intru in prea multe detalii despre viata si familia sa sub comunism sau dupa. Orice rezervist MAI de prin Brasov poate sa spuna destule, daca e intrebat, despre perioada de dinainte de ’89 si gradele tatalui sau si orice ofiter de contraspionaj activ cat de cat pe spatiul ruso-german poate sa adauge la fel de multe pentru perioada de dupa. De notat: desi a indeplinit calitati oficiale, de “consilier pe probleme de securitate al primului ministru”, nu a primit niciodata Certificat ORNISS (Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat), respectiv ACCES LA INFORMAŢII CLASIFICATE ALE ORGANIZAŢIEI TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD.
Există un semnatar al petiţiei, în varianta Microsoft Excel, la nr. 51, omonim. Doresc să fac precizarea că este altă persoană decât Marius Oprea, Directorul Departamentului de Investigaţii Speciale din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Atunci când am un punct de vedere asupra unui eveniment sau în legătură cu o personalitate mă exprim în articole şi studii asumându-mi poziţia.
Cu stimă,
Marius Oprea
IICCMER”
Piticul fonfait Marius Oprea, in prezent inlocuitor al lui Volodea Tismaneanu la jocul de-a alba-neagra de la IICCMER, este, dupa clasicul model invocat, al comunistului “anti-comunist”, un… turnator “anti-turnator”. “Vanatorul de securisti” si degropatorul de morminte care se lauda cu nesimtire si mitomanie crasa ca “a gasit el” osemintele lui Mircea Vulcanescu si Valeriu Gafencu, este un impostor cu acte in regula. Iata de ce:
INFO UPDATE: “In Tel Aviv exista, in anii `70, intr-un Memorial al Victimelor Holocaustului, Aleea Maresal Ion Antonescu, Conducatorul Statului Roman si o placa pe care se exprima recunostinta evreilor din Romania pentru faptul de a nu fi permis Germaniei … etc, etc. In dosarul problemei “spionaj israelian” am studiat istoricul aleii, am vazut fotografiile doveditoare si am avut prilejul sa ascult si relatarile unor informatori din problema…
In filmul documentar de lung metraj “Destinul Maresalului” – scenariu Marian Ureche, Constantin Hlihor si altii – care a rulat doua saptamani la Cinema STUDIO cu casa inchisa, pana cand ambasadorul S.U.A. Alfred H. Moses… i-a impus lui Magureanu sa-l trimita in pensie pe general – sunt mai multe secvente cu documente si marturii ale recunostintei liderilor Internationalei Sioniste, a Congresului Rabinilor etc, etc, fata de MARESAL.” Aurel I. Rogojan
Foaie verde de pelin,
La o cârciumă-n Berlin
Hitler şi cu Mussolin’
Stau la masă cu Stalin!
… Nu beu ţuică, nu beu vin,
Ci beu sânge de Român!
Alelei, jupân Staline,
Om hain, suflet de câine,
Ridicat-ai sabia,
Ne luaşi Basarabia,
Dar noi mult n-o vom lăsa
Şi-napoi ne-o vom lua!
Foaie verde de pelin,
Hitler şi cu Mussolin’,
Foarte rău v-aţi plănuit
Când Ardealu’ ne-aţi răpit
Că l-aţi luat de la creştini
Şi l-aţi vândut la străini,
La păgâni, la venetici,
Care nu sunt de pe-aici,
La spurcaţii de maghiari,
Barbarii cei mai barbari!…
(Rapsodul D. V. Condoiu din Câmpofeni, 1940, Tg. Jiu, Jud. Gorj via Roncea.Ro)
La cateva articole din presa online despre Maresalul Ion Antonescu si holocaustul de la Academie, “Un roman” face un comentariu pertinent, in timp ce Iosif Visarionovici Stalin Djugasvili, alias Koba, se intretine sau cearta de zor cu Hitler si altii pe temele fierbinti ale zilei, incepand cu ziua Pactului Hitler- Stalin (foto) urmat de Diktatul de la Viena si pana azi. La 60 de ani de la moartea “Tatucului” redau cateva dintre aceste comentarii, care reflecta adevarata Voce a Romaniei:
Un român:
Fie că se vrea, fie că nu, Mareşalul ION ANTONESCU a fost, este şi va rămâne unul dintre CEI MAI MARI PATRIOTI ROMÂNI. Delatorii lui pot fi asemănaţi cu spectatorii laşi, care aruncă ouă asupra “actorilor”, dar care nu se implică în evenimente. Perioada în care Mareşalul a condus NEAMUL ROMÂNESC trebuie analizată “Sine ira et studio” în condiţiile specifice ale perioadei, nu sub imperiul (ne)documentarii post-factum. Puteţi, domnilor delatori ai Mareşalului, să numiţi o altă personalitate a vremii care şi-a asumat răspunderea conducerii Ţării în clipele grele din Timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial? Iuliu Maniu a jucat – tot timpul – la două capete, cum se spune, inclusiv în timpul mascaradei procesuale din 1946, în complotul lui Mihai şi a camarilei sale, la 23 august 1944, când au trădat ROMÂNIA şi pe români. FOSTUL Rege Mihai – trădătorul Neamului Românesc, s-a bucurat de toate onorurile – în timpul guvernării Antonescu – dar greutăţile şi răspunderea le-a lăsat pe umerii Mareşalului. El s-a ales doar cu profitul TRĂDĂRII. Astăzi, la vârsta senectuţii, s-ar impune să spună ADEVĂRUL. Cel necosmetizat.
Evreii (nu toţi), cei nesinceri şi mincinoşi, aflaţi sub coordonate sörösiste, l-au “absolvit” pe Horthy de orice vină. Asupra Mareşalului au aruncat tone de proiectile şi lături scabroase. Pe Mareşalul Antonescu îl asasinează în fiecare zi, în fiecare ceas, în fiecare minut, în fiecare secundă! Laşii nu sunt interesaţi decât de buzunarele lor. Tac precum mortul în păpuşoi. Pe Wilhelm Filderman, după ce a spus ADEVĂRUL despre Mareşal, coreligionarii lui l-au “făcut” sclerozat. La fel au păţit TOŢI evreii care au spus adevărul – şi există astfel de oameni: Norman Finkelstein, Grossman, rabini şi oameni corecţi…
În vremurile de restrişte ale dictaturii globaliste în care trăim, TOŢI ROMÂNII trebuie să se unească, altfel vom pieri ca NEAM. Ţara este deja pierdută sub Diktatura U.E. – noua Uniune Sovietică, mult mai groaznica si distrugütoare decat cea a anilor ´40-´50.
I. V. Stalin (Djugaşvili) despre “Mai vin americanii?”:
Domnule Profesor, situaţia este foarte clară: Americanii azi sunt în poziţia surprinsă de Mareşalul Antonescu în privinţa lui Iuliu Maniu – când putea veni la guvernare nu voia, iar când dorea nu putea! Deci, ca să revenim la … chestiune, prin anii 40-50, când Americanii erau aşteptaţi în România (şi nu doar atât) NU AU PUTUT VENI, iar în prezent, CÂND POT VENI, NU O FAC. Sunt erori la scară globală ce se văd şi se simt, astfel încât curând-curând VOM DISCUTA DESPRE IMPERIUL AMERICAN LA TIMPUL TRECUT. Daţi-mi voie să semnez KOBA şi să “dictez” de la Kremlin: Alea jacta est! … I. V. Stalin (Djugaşvili), zis şi KOBA:
Stimate Domnule Profesor, vă rog să-mi îngăduiţi ca, drept urmare la acest spectacol real de dans, să vă trimit – din presa de azi 1 martie 2013 – o FABULĂ scrisă şi semnată (NU DE MINE, DUMNEZEULE, na că încep să mă creştinez!). Dar despre ce-i vorba:
ŞOC! ŞOC! ŞOC!
Nici NU bănuiaţi: Holocaustiştii au descoperit aparatul pentru … MĂSURAREA APLAUZELOR! Mai precis: intensitate, durată şi – atenţie! – culoare ???!!! Pe când un aparat PENTRU DETECTAREA PROSTIEI ???
Cum a ajuns Academia Romana “sa se desocieze total” de afirmatiile istoricului Vladimir Iliescu privind negarea Holocaustului
de Raluca Pantazi / HotzNews.ro
Academia Romana anunta printr-un comunicat de presa ca “se disociaza total de afirmatiile domnului Vladimir Iliescu, pe care le respinge categoric, si isi exprima regretul ca acestea au fost facute in spatiul sau”. Pozitia Academiei vine la doua saptamani dupa ce, in cadrul unui eveniment organizat in cadrul institutiei, istoricul Vladimir Iliescu de la Universitatea din Aachen – Germania a declarat ca “Holocaustul nu a avut loc decat in Ungaria si Germania. In Romania au fost numai persecutii”. La eveniment a participat si presedintele Academiei, Ionel Haiduc, iar discursul istoricului Iliescu a fost primit cu aplauze.
Dupa acest eveniment, numeroase personalitati din mediul academic au trimis scrisori deschise catre presedintele Academiei Romane, exprimandu-si indignarea fata de declaratiile facute in aula Academiei si de modul in care acestea au fost primite.
Pe 14 februarie, in aula Academiei Romane a avut loc lansarea publica a doua volume. La eveniment a fost prezent si academicianul Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, iar printre cei care au luat cuvantul s-a aflat profesorul Vladimir Iliescu de la Universitatea din Aachen – Germania.
Intr-o inregistrare audio a discursului sustinut de profesorul Vladimir Iliescu in aula Academiei Romane, inregistrare publicata pe Youtube.com in contul ZiaristiOnlineTV, se poate auzi cum acesta a declarat ca “in Romania au fost persecutii impotriva evreilor”.
“Domnilor, au fost persecutii, 20.000 de evrei au murit din cauza autoritatii romanesti, dar nu a fost Holocaust, dovada cei peste 300.000 care au supravietuit in Regat si ei au murit mare parte din prostie. Sigur, 20.000-30.000 au fost impuscati (…), dar majoritatea au murit pentru ca au fost bagati in colhozuri cu paie, au venit primele epidemii. Romanii raspund de asta, dar asta nu este Holocaust”, a continuat acesta.
“Holocaustul nu a avut loc decat in Ungaria si Germania. In Romania au fost numai persecutii. E o mare deosebire”, a declarat profesorul Vladimir Iliescu. In incheierea declaratiei, acesta a precizat urmatoarele: “De curand eu am fost facut antisemit, ca si prietenul meu academicianul Razvan Theodorescu, si – ca sa inchei intr-o nota vesela – i-am propus infiintarea unui club al antisemitilor filosemiti”.
Pe inregistrare se poate auzi cum discursul sustinut de Vladimir Iliescu a fost aplaudat de cei prezenti la eveniment. 26 februarie – Asociatia Culturala Mondiala a Evreilor Originari din Romania despre “aplauzele unanime cu care s-a terminat un discurs al unui antisemit mascat”
“Ceea ce m-a impresionat cel mai prost au fost aplauzele unanime cu care s-a terminat un discurs al unui antisemit mascat”, a reactionat presedintele Asociatiei Culturale Mondiale a Evreilor Originari din Romania, Shlomo Leibovici Laish. Intr-un interviu acordat Radio Romania Actualitati pe 26 februarie, acesta a declarat ca “am fost mai mult decat prost impresionat de ce am primit prin email, discursul lui Iliescu la Academia Romana. Pe Youtube l-am ascultat, cu vocea lui, tot discursul”.
“Adica, ‘da, evreii din Romania au suferit, au murit 120.000-130.000, parca ce sunt 120.000 de jertfe? Nimic. Dar nu a fost Holocaust’. In afara de faptul ca din punct de vedere istoric este un fals (…) v-as fi aratat un document scris de mana, un raport al cuiva care a fost responsabil cu exterminarea evreilor din Romania, cati au fost impuscati, in ce locuri. Un numar mai mult decat dublu”, a continuat presedintele Asociatiei Culturale Mondiale a Evreilor Originari din Romania.
Acesta a sustinut ca le-a raspuns tuturor celor care i-au trimis mesaje legat de acest subiect. “Doua zile mai tarziu am primit raspunsul presedintelui Academiei, Haiduc, ca nu e pozitia Academiei si asa mai departe. Iar am reactionat destul de grav, ca e fatarnic. Ca nu numai ca nu a spus nimic de la catedra, dar a aplaudat si el. Si se vede, e imagine. Asta nu se poate infirma”, a declarat Shlomo Leibovici Laish.
Potrivit acestuia, in reactiile pe care le-a avut a intrebat: “Voi, de la Academie, nu va dati seama cum se uita lumea civilizata la voi? Ce fata vreti voi sa aiba Romania in aceasta lume? Indiferent de ce credeti. Cum nu va dati seama ca duceti renumele Romaniei de rapa?”
26 februarie – Scrisoare deschisa adresata presedintelui Academiei Romane, Ionel Haiduc: Va propunem sa va delimitati cu fermitate de afirmatiile iresponsabile ale vorbitorului din Aula Academiei Romane Presedintii Fundatiei pentru Democratie, Cultura si Libertate, Asociatiei Pro Democratia, Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, Transparency International Romania, profesorul universitar Paul Dobrescu si scriitorul George Astalos au adresat marti, 26 februarie, o scrisoare deschisa presedintelui Academiei Romane, academicianul Ionel Haiduc.
“In cadrul reuniunii din 14 februarie 2013 in prezenta conducerii Academiei Romane un domn de origine romana care traieste si lucreaza la Universitatea din Aachen, Germania a afirmat ca Holocaustul evreilor din Romania este ‘o minciuna enorma pe plan cosmic’. Si nimeni din sala nu a reactionat, ba mai mult, profesorul respectiv a primit si multumiri pentru interventia sa”, se arata in scrisoarea deschisa, citata de Radio Romania Actualitati.
“Cu tot respectul pe care il purtam Academiei Romane ca pilon al natiunii noastre acest fapt este de neacceptat”, continua semnatarii, care isi exprima “consternarea ca in aceste conditii o persoana poate sa emita de la tribuna Aulei Academiei Romane astfel de declaratii care contrazic atitudinea corecta, echilibrata si demna a societatii romanesti”.
In finalul scrisorii, semnatarii ii transmit urmatoarele presedintelui Academiei Romane: “Va propunem sa va delimitati cu fermitate de afirmatiile iresponsabile ale vorbitorului din Aula Academiei Romane si sa evitati pe viitor ca astfel de personaje sa foloseasca tribuna celei mai importante institutii stiintifice romanesti pentru a crea confuzie si a justifica abordari extremiste”. 27 februarie – Reactia Academiei Romane:Ne disociem total de afirmatiile domnului Vladimir Iliescu, pe care le respingem categoric
Pe 27 februarie, la doua saptamani de la eveniment, Academia Romana a reactionat printr-un comunicat de presa. “In Aula Academiei Romane, in ziua de 14 februarie 2013, a avut loc lansarea publica a doua volume: ‘Enciclopedia Regimului Comunist – Represiunea’ si ‘Enciclopedia Regimului Comunist – Institutii’ publicate de Institutul National pentru Studiul Totalitarismului (director dr. Radu Ciuceanu)”, incepe comunicatul Academiei.
“Cu aceasta ocazie, au luat cuvantul unsprezece persoane, intre care ultimul vorbitor a fost prof. Vladimir Iliescu de la Universitatea din Aachen – Germania. Intalnirea nu comporta o dezbatere. Discursurile s-au referit la noile aparitii. Continutul interventiei dlui Vladimir Iliescu nu avea legatura cu tematica intalnirii si a fost total neprevazut”, precizeaza Academia Romana.
Potrivit acesteia, “tema Holocaustului din Romania este prezentata pe larg in volumul IX din tratatul ‘Istoria Romanilor’ (redactat sub conducerea acad. Dinu C. Giurescu), publicat inca din 2008 la Editura Enciclopedica din Bucuresti”.
“Academia Romana se disociaza total de afirmatiile domnului Vladimir Iliescu, pe care le respinge categoric, si isi exprima regretul ca acestea au fost facute in spatiul sau”, se incheie comunicatul de presa publicat de Academia Romana.
I. V. Stalin (Djugaşvili):
Mulţumesc, Domnule Profesor!
Cпасибо! Aşa ceva n-am văzut nici la Kremlin, unde proiectam inventarea “Institutului” Wiesel la Bucureşti pentru a-l transmite în plata Guvernului de acolo şi spre atenţia celor care mai cred în gologaust!
Din nou: Bolşe … спасибо!
Am zis din Kremlin – KOBA, 1 martie 2013
I. V. Stalin (Djugaşvili), zis şi KOBA/ЌОБА:
МОЙ ДОРОГОЙ БАЗИЛ, deci – DRAGUL MEU VASILE, nici nu ştii ce mare bucurie mi-ai cauzat acceptând dialogul cu mine … O să-i îndemn şi pe tovarăşii pe care i-am aflat pe-aicea, dar în primul rând pe Marele Führer Adolf Hitler, cu care am devenit în răstimp prieten. Cât de mult regret că nu ne-am înţeles la timp, astfel că, azi, n-ar mai fi fost atâtea discuţii cu Wiesel and Co. despre holocausturi, evrei şi pretenţiile lor exacerbate. Noi i-am expediat pe-ăştia „în afară” (din URSS sau din Germania) pentru ca ei să saboteze America şi Anglia, dar, constat, ei au trădat trecând în gaşca anglo-saxonilor astfel că, acum, ne tulbură liniştea noastră, aici!? … Te rog să înţelegi, мой ДРЎЗЯ, это невозможно! Wiesel şi ai lui au trecut la capitalism, li-s gândurile numai la dolari, au abandonat DOCTRINA! Pe de altă parte, cred că şi Românii tăi sunt mult prea îngăduitori, şi iată de ce? În urma unor maşinaţiuni, cu complicitatea lui Ion Ilici Iliescu, le-am dat evreilor OUG nr. 31/2002 care – este adevărat – SE APLICĂ IMEDIAT, dar NU PREVEDE NICIDECUM CĂ ŞI RECLAMAŢIILE AVANSATE ÎN CONTEXT TREBUIE SĂ FIE SATISFĂCUTE CURÂND … O, NICI VORBĂ, NICIDECUM ŞI NICIUNDE! Cum adică, evreii mei, părăsind ei Rusia să fi uitat de existenţa celui mai venerat şi popular sfânt în spaţiul Europei Est-Centrale … Mă refer desigur la SFÂNTUL … AŞTEAPTĂ! Domnule, – pardon, tovarăşe, – oamenii mei, copiii mei de suflet de odinioară, să-şi fi abandonat religia; nu e bine, semn clar de descompunere. Doar şi voi, şi noi, oameni suntem, aveţi/avem probleme … Am citit azi-noapte presa din Bucureşti şi am descoperit că vă atacă pe planul cibernetic. Dracul ştie ce-o mai fi? Sfârşitul tuturor holocausturilor ori doar ÎNCEPUTUL lor? Cu adevărat, zice proverbul, că atunci când doi nebuni se întâlnesc (dar mai mulţi?) răstoarnă lumea. Exact ce-am făcut noi doi, EU şi HITLER, şi cu ce folos? Azi-mâine se-mplinesc 60 de ani de la asasinarea mea de către porcul de BERIA şi complicii lui, pe când, dacă aş fi trăit măcar două sute de ani, pe măsura operei mele întru eternitate, ehei, altfel arăta lumea, şi noi cu ea … Dar, iată fragmente din ştirea despre atacul cibernetic contra României de care vorbeam. Trebuie însă să închei, deşi nu înainte de a te saluta – ваш ЌОБА/al tău KOBA
H. Adolf, prietenul lui I. V. Stalin, zis KOBA/ЌОБА:
Berlin Quartier, 3.3.2013, ora 19,00 – Cu permisiunea Marelui Führer de la Kremlin, Prietenul Meu de azi şi pentru Eternitate, Generalissimul I. V. Stalin, am ajuns la … cuvânt! Mulţumesc şi veşnică recunoştinţă, chiar dacă este în glumă. Eu sunt mulţumit de atenţia ce-mi acordaţi, postumă, e drept, dar a fost şi antumă, fapt ce consacră numai pe Giganţii Istoriei, între care – fără supărare! – mă prenumăr. Da, ăsta am fost şi rămân EU. Am toată preţuirea pentru istoricii de pe planetă şi tot dispreţul, cât se poate exprima, faţă de holocaustişti, care, domnilor, falsifică grosolan, deşi inutil, trecutul, iar asta pentru bani …, bani … şi, tot, bani … Dintre istorici ar trebui să-i reţin pe mulţi, dar am toată preţuirea pentru Dl. Kimberley Cornish, care a publicat excelentul volum “Evreul din Linz”, dovedind că NU EU, ci colegul meu de şcoală Ludwig Wittgenstein, filosof evreu, m-a propulsat în istorie ca antisemit notoriu şi făptaş de calibru. Dl. Kimberley Cornish are perfectă dreptate (ce înseamnă să ai fler de istoric) atunci când concluzionează: „fără Wittgenstein, n-am fi avut un Hitler“. Perfect! Voi reveni, depinde de Stalin, căruia i-am propus să facem cunoscute şi câteva din poeziile noastre de tinereţe. Lumea are dreptul, şi obligaţia, să cunoască ADEVĂRUL, TOT ADEVĂRUL! Mă întreb şi vă întreb: Poate fi cineva CONTRA?
Valeriu Gafencu, basarabeanul a carui mare parte din familie s-a jertfit pe altarul tarii, cu tatal, artizan al Unirii, mort in gulagul sovietic, s-a savarsit din viata sa de pe acest pamant in urma cu 61 de ani, pe 18 februarie 1952, in inchisoarea de la Targu Ocna, dupa ce isi daruise streptomicina pentru salvarea unui alt detinut, evreu, pastorul Richard Wurmbrand. Dupa 61 de ani de la acest gest suprem, un Institut ce poarta numele unui impostor al lagarelor naziste, Elie Wiesel, care s-a reusit sa fie infiltrat sub cupola si acoperirea Guvernului Romaniei, isi permite sa conteste omagierea lui Valeriu Gafencu de catre primaria si cetatenii din Targu Ocna, prin conferirea cetateniei de onoare celui supranumit de un alt evreu, Parintele Nicoale Steinhardt, drept “Sfantul Inchisorilor”. Gestul, catalogat de Doamna Aspazia Otel Petrescu, fost detinut politic cu 14 ani de temnita grea, drept un “act de ura”, a nascut o reactie fireasca a societatii civile crestine, zeci de organizatii si mii de persoane portestand printr-o petitie publica sau prin scrisori transmise direct autoritatilor locale din Targu Ocna. Detinutii politici cu peste 15 ani de inchisoare, Parintele Justin Parvu si profesorul Radu Ciuceanu, sau istoricul Gheorghe Buzatu, s-au raliat acestei initiative. Nu este cazul sa mai intram in amanunte. Spre sfarsitul acestei luni, Consiliul Local din Targu Ocna urmeaza sa decida – in sedinta publica – ce se va intampla cu aceasta cerere aberanta. E bine ca cei care vor sa apere memoria martirului inchisorilor sa fie aproape si sa-l sustina pe Sfantul Inchisorilor inclusiv la fata locului, la momentul respectiv. Doamna Aspazia Otel Petrescu, a carei declaratie o puteti citi sau asculta aici, la fel ca si Parintele Justin Parvu, afirma ca orice s-ar intampla pentru noi Valeriu Gafencu ramane un sfant. Rugati-va pentru el asa cum si el se roaga pentru noi.
“Ma uluieste aceasta pornire impotriva cetateniei de onoare a lui Valeriu Gafencu!”, ne spune doamna Aspazia Otel Petrescu, fost detinut politic timp de 14 ani si autoarea impresionantelor volume memorialistice “Strigat-am catre tine, Doamne!” , “Cu Hristos in celula” sau “A fost odata”. “Masura aceasta se indreapta in primul rand impotriva cetatenilor din Targu Ocna. Pe Valeriu Gafencu nu-l afecteaza cu nimic lucrul acesta; el va ramane in istorie ceea ce a fost: unul din cei care a protestat cu pretul vietii sale impotriva unui regim tiranic si care a adus foarta multa nefericire in lumea intreaga. Gasesc asadar ca masura aceasta este absurda si este un fapt al urii, si se stie ca tot ce izvoraste din ura este ilogic. Poate sa-i ia cetatenia de onoare, ca nu el a cerut-o. Asta nu inseamna ca el nu ramane un om de onoare. E o masura lipsita de logica impotriva oamenilor din partea locului, a societatii civile, a celor care au considerat ca Valeriu Gafencu ii reprezinta”, prin sarcrificiul lui, ne spune venerabila traitoare intru Hristos. “Este o este doar inca o nedreptate in plus pe umerii lui de martir. Valeriu Gafencu si-a dat medicamentul care putea sa-l salveze pe el unui cetatean strain de religia si etnia lui. Dar era un om care era in suferinta si el a hotarat ca sa-l ajute. Prin gestul acesta a dovedit odata pentru totdeauna ca este un om al Cetatii lui Dumnezeu, al cetatii universale. Cine poate sa-i conteste acest gest, care este un gest valabil in eternitate? Deci el merita sa fie cetatean de onoare al Universului. Si acest Institut (“Elie Wiesel”) vine sa se ridice impotriva unui gest similar local!?”, arata Doamna Aspazia Otel Petrescu, afirmand ca o astfel de “masura aberanta, ilogica si inumana”, a celor care solicita retragerea cetateniei de onoare a orasului Targu Ocna pentru “Sfantul Inchisorilor”, pe motiv ca a facit parte din Fratiiile de Cruce si a fost condamnat de regimul lui Ion Antonescu (!), este “un act de ura”, dictatorial, “care contesta vointa societatii civile si a cetatenilor din Targu Ocna” si “tinuta inalta a lui Valeriu Gafencu in eternitate”.
Despre Doamna Aspazia, care a implinit recent 89 de ani:
Aspazia Oţel Petrescu: „A fost odată”
„A fost odată”, aşa îşi intitulează recenta lucrare Aspazia Oţel Petrescu (născută în 1923) – fostă deţinută politic timp de 14 ani – prietena şi colega mea de liceu.