Maine se implineste o luna de cand Stelian Tanase, directorul interimar al TVR, a cenzurat brutal emisiunea “Mostenirea Clandestina” realizata de Monica Ghiurco impreuna cu istoricul american Larry Watts. La ora 14.08, la doar opt minute de la inceperea episodului despre agentul sovietic Ion Mihai Pacepa, retransmiterea documentarului pe noul post destinat fratilor basarabeni, TVR Moldova, a fost intrerupta din ordinul direct al lui Stelian Tanase.
Dupa o sedinta CNA cu scantei, in care realizatoarea Monica Ghiurco a prezentat pe larg situatia, la cea de a doua sedinta, in care TVR a si fost amendata cu 70.000 de lei, dar doar pentru ascunderea “casetei-martor” care inregistrase cenzura, a aparut, in sfarsit, si punctul de vedere al SRTv (foto mai jos). Doamna Narcisa Iorga face observatia intemeiata ca acest punct de vedere, nesemnat de directorul interimar, apăra un act de cenzură al directorului interimar, invocând trunchiat Regulamentul intern al societății publice de televiziune. În Regulament, Capitolul IV.7. CONTROLUL IERARHIC REDACŢIONAL ASUPRA EMISIUNILOR DIFUZATE DE SERVICIUL PUBLIC DE TELEVIZIUNE prevede următoarele:
“1. Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică revine, după caz, în condiţiile legii realizatorului de emisiuni sau programe, autorului, precum şi serviciului public de televiziune.
2. În condiţiile asumării răspunderilor precizate la alineatul precedent, cenzura de orice fel este interzisă în Societatea Română de Televiziune.
4. Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică prin emisiunile produse şi difuzate de Societatea Română de Televiziune este precizată în sarcinile de serviciu ale personalului angajat al Societăţii Române de Televiziune.
8. Controlul ierarhic redacţional priveşte exclusiv calitatea, legalitatea, oportunitatea, durata programului şi/sau costurile materialului în cauză.
9. Controlul ierarhic redacţional se exercită, de regulă, anterior realizării ori difuzării pe post a unui material.
13. Intervenţiile în programele postului public de televiziune, în emisiunile programate pentru difuzare pe postul public de televiziune, în emisiunile aflate în producţie sau în faza de pregătire pentru a intra în producţie sau a fi difuzate pe post, exercitate în afara competenţelor şi responsabilităţilor stabilite prin sarcinile de serviciu se constituie în cenzură, faptă considerată deosebit de gravă în Societatea Română de Televiziune.”
Ce poate fi mai clar? Poate Constitutie Romaniei?
Un basarabean, probabil, scrie in Adevarul de azi: “Noul director al TVR, Stelian Tănase, a decis întreruperea difuzării documentarului pe baza nu ştiu cărui motiv. Aş putea să dau eu un motiv: supăra prea mult agentura rusă din Republica Moldova.”
La o luna de la actul de cenzura cu precedent doar hat, in 13 iunie 1990, organizatiile de aparare a libertatii presei tac malc. Daca asa sta treaba cu “societatea civila” ce se intampla cu ceilalti realizatori tv, cu jurnalisti profesionisti din televiziunea publica? Unde le este solidaritatea fireasca?
Monica Ghiurco lanseaza un Apel la constiintele lor:
APEL LA COLEGII DIN PRESĂ:
Dacă veţi trece sub tăcere cenzura care mi s-a întâmplat mie, mâine vi se va întâmpla vouă şi nimănui n-o să-i mai pese! Şi veţi binemerita dispreţul publicului pentru că nu luptaţi pentru drepturile voastre.
Conform Constituţiei, Art. 30: “(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă.”!!!!!!!!!
Indiferent de explicaţii (în cazul acesta neprecizate şi neasumate de cel care a comis cenzura, deşi a trecut aproape o lună de la scoatere DIN EMISIE!!!!, nu din grilă, a documentarului meu) nimeni nu trebuie lăsat să se considere a fi deasupra legii.
Iar încălcarea legii, aşa defectă cum e (pentru că nu explicitează cenzura – cine ar fi crezut să mai existe aşa ceva la 25 de ani de la răsturnarea unui regim în care cenzura era regula? – şi nici nu stabileşte sancţiunile care se impun) este evidentă chiar şi pentru cei care se erijează în apărătorii domnului Stelian Tănase.
Chiar dacă mă costă din punct de vedere profesional faptul că îmi apăr profesia şi dreptul la liberă exprimare, luptându-mă public cu o conducere care îşi arogă puteri discreţionare şi care m-a denigrat emiţând în spaţiul public informaţii complet false, eu mă încăpăţânez să demonstrez că adevărul trebuie apărat cu orice preţ. Că adevărul nu se negociază, nu se vinde şi nu se cumpără. Şi nici conştiinţa mea!
Organizaţiile civice, culturale şi patriotice mai jos subscrise, membrii şi simpatizanţii acestora, protesteazǎ cu fermitate împotriva acceptării la guvernare a UDMR, împotriva trǎdǎrii intereselor naţionale şi lezǎrii demnitǎţii româneşti prin acceptarea tuturor condiţiilor impuse de UDMR cu o sfidare nemaintâlnitǎ la adresa naţiunii române, condiţii de neacceptat pentru orice stat care se respectă.
„Cred că prin 1983 cei doi ceauşeşti au venit împreună cu vreo opt vizitatori americani la mânăstirea Putna. Cînd, la sfîrşitul unei ceremonii, stareţul a stat cu Biblia în faţa altarului pentru a fi sărutată de credincioşi, iar americanii au intrat în şir şi s-au conformat ritualului, Nicolae Ceauşescu, ajuns în faţa stareţului, se aplecase să sărute Biblia, cînd Elena Ceauşescu l-a tras de mînă spunîndu-i: <Noi suntem atei!>”.
Redactia Ziaristi Online atrage atentia ca, prin aprobarea “monitorizarii” serialului “Mostenirea Clandestina” – venita de la un membru ilegal al CNA – se aproba indirect decizia anticonstitutionala de cenzura a directorului interimar al TVR inoculandu-se pervers ideea unei posbile culpe a realizatoarei Monica Ghiurco si a istoricului Larry Watts.
40.000 de euro. Atat i-a facut Stelian Tanase salariul lui Mircea Dinescu, din banii nostri, ai contribuabililor, conform surselor de incredere ale cotidianului BURSA. Sursele citate subliniază că o mare parte din bugetul alocat pentru noua grilă de programe se îndreaptă către noii colaboratori externi.
In cadrul sedintei de azi, 4.03.2014, a Consiliului National al Audiovizualului (CNA), TVR a fost amendata cu 70.000 de lei, in principal pentru cenzurarea serialului documentar “Mostenirea Clandestina” de catre Stelian Tanase, fost propagandist comunist, in prezent director interimar al televiziunii publice. Reamintim ca transmisia emisiunii realizata de Monica Ghiurco cu istoricul american Larry Watts a fost intrerupta brutal, pe 7 februarie a.c., la orele 14.08, de catre Stelian Tanase, in timp ce era retrasmisa peste Prut, in Republica Moldova. Pentru ca nu exista amenda pentru cenzura (!), cea mai grava forma de atac asupra presei libere, CNA a dat amenda pe Legea audiovizualului pentru neprezentarea “casetei- martor”, facuta disparuta de echipa infractoare din jurul lui Tanase. Cine va plati amenda? Tot noi? Sau faptasul? Comisia de Etica si Arbitraj a TVR ar trebui sa se pronunte! La fel, Comisiile pentru cultură, artă și mass-media din cadrul Parlamentului României, care asigură controlul parlamentar asupra activității TVR.
Voi reveni cu amanunte, inclusiv despre “propaganda comunista” a lui Larry Watts!
In imagine: Larry Watts, dupa ce a infatisat in pielea goala reteaua agentilor sovietici si actele de pornografie intelectuala ale “elitelelor” din Romania, este pus la zid de catre unul din “mostenitorii clandestini” ai KGB-ului, Stelian Tanase.
O alta recenzie favorabila a fost realizata de Revista Serviciului Roman de Informatii (SRI), Intelligence, PDF Nr 20, (Pag 118), sub semnatura prof. univ. dr. Tiberiu Tanase. Daca SRI si revista sa oficiala reprezinta in conceptia distinsului director interimar si atat de temporar al TVR vectori ai “propagandei comuniste” si “national-securiste” atunci ar trebui sa-l cam ia de urechi, daca este asa de “tare”, pe George Maior, directorul SRI, care are in subordine ofiteri de informatii cu o medie de varsta de 35 de ani, nu pe Monica Ghiurco.
De asemenea, dr. Larry Watts impreuna cu prof. univ. dr. Ilie Badescu, creatorul Masterului de Studii de Securitate, au sustinut la invitatia celui din urma, o conferinta cu ecouri in mediile academice de pe ambele maluri ale Prutului, gazduita de Institutul de Sociologie al Academiei Romane si transmisa in direct in Republica Moldova (fara cenzura!).
In Romania, cartile istoricului Larry Watts au fost prezentate, printre altii, de: prof. univ. dr. academician Dinu C. Giurescu, prof. univ. dr. academician Florin Constantiniu (VIDEO aici), prof. univ. dr. Cristian Troncota, dr. Cristian Paunescu si dr. academician Mugur Isarescu (la BNR, VIDEO aici), prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (in organizarea Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana – Academia Romana, filiala IASI – VIDEO aici), prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean (la Universitatea din Craiova – VIDEO aici), prof. dr. Ion Varta (la Universitatea din Chisinau – VIDEO aici), prof. univ. dr. Ioan Scurtu (VIDEO aici), prof. univ. dr. Mihai Retegan si, nu in ultimul rand, fostul sef al SIE, dr. Ioan Talpes si actualul sef al SRI, dr. George Maior (VIDEO aici), s.a.
Alte recenzii ale unor “provocatori securisti” pot fi gasite la:
Mediterranean Quarterly (2011) 22(3): 115-118; recenzie de prof. univ. dr. Symeon Giannakos, seful Graduate Program in International Relations de la Salve Regina University, Rhode Island.
E prea devreme pentru a sti cum se va incheia acest episod al prelungitei crize ucrainene, dar e clar ca ziua ca prin aceasta criza – fie ea indusa sau doar imprevizibila – , a carei principala victima e, desigur, statul independent ucrainean, au de pierdut enorm, ca prestigiu in fata lumii, si Occidentul, cu institutiile sale NATO si UE, si Statele Unite.
Pe de o parte, relocarea grupării teroriste MEK în unele dintre țările europene ar putea avea consecințe grave în ceea ce privește securitatea cetățenilor europeni. Pentru o mai bună înțelegere a acestei amenințări, trebuie cercetat cu atenție trecutul prezenței neoficiale a acestei grupări într-unele dintre țările europene.
Dr. George Ene, un profesionist al informatiei, a reusit sa concentreze in paginile cartii sale, pe langa analizele la obiect asupra aspectelor de securitate si siguranta nationala, aproape toate documentele descoperite pana acum privind urmarirea jurnalistului si militantului pentru Dacia Mare, Mihai Eminescu, in special de catre serviciile secrete ale Austro-Ungariei.
”Partidul Național Liberal nu a încurajat niciodată cenzura și nu își va schimba niciodată viziunea în ceea ce privește această practică ce nu are nimic în comun cu un partid cu doctrină liberală. PNL este împotriva oricărei acțiuni menite să îngrădească dreptul la libertatea de exprimare, ceea ce presupune libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub forma orală, scrisă, tipărită ori artistică sau prin orice alt mijloc.”
Radu Călin Cristea o ia de la capăt: să nu discutăm despre cenzură. Mai pierdem un sfert de oră. Trecem peste obsesia cu ignorarea cenzurii. Încearcă altă variantă. Ceva la care se pricepe cel mai bine de când a venit în CNA: pledarea cauzei posturilor pe care le protejează fățiș. Am mai spus-o, o repet: e mai priceput decât reprezentanții posturilor care-și apără cauza. Prima opțiune: Antena 3. Acum e rândul TVR.
Desigur, daca Stelian Tanase argumenta ca a oprit serialul „Mostenirea clandestina” ca nefiind viabil artistic, estetic, il credeam, dar ca e securistic si face propaganda comunista nu ma convinge, e o acuza prea gogonata. Nici grandguignolul Plesu n-ar fi in stare de asa o prostie.
Semnalam anchetele unui coleg de presa, Daniel Befu, care merita cel putin un premiu de jurnalism: Premiul pentru Curaj. Daniel Befu a lansat luna trecuta un blog dupa ce o serie de investigatii i-au fost ciuntite, obliterate sau cenzurate de la publicare.
Audierea de la CNA s-a desfasurat ca pe un front deschis, in care inamicii sunt din interiorul statului, platiti chiar de catre noi pentru a-si distruge natiunea din care provin sau pe care o capuseaza. Dupa cum veti vedea, pe langa o serie de acuze false, tertipuri ce denota o instructie bolsevica si scheme profesioniste intreprinse de un membru CNA pentru a boicota audierea, intr-o scena kafkiana din care mai lipsea doar iepurasul fara basca pentru a fi completa, avocatii din oficiu ai cenzorului de serviciu Stelian Tanase au fost instruiti sa marseze pe chestiunea verificarii tehnice a actului de cenzura, slujindu-se de o infractiune: disparitia “misterioasa” a “casetei-martor”. V-ati prins, probabil, ca aplaudacii lui Tanase sunt versatul Radu Calin Cristea, incompatibilul Razvan Popescu si executanta mai “soft” Cristina Trepcea, supranumiti “Trio La La La” la CNA. Noroc ca n-au disparut si confratii nostri de peste Prut, care au reclamat situatia fara precedent – cel putin de cand suntem stat UE -, dupa ce s-au trezit pe 7 februarie, la ora 14.08, cu purici pe micul ecran, exact la fel ca pe 13 iunie 1990.
Este de apreciat faptul ca, la final, dupa toata poliloghia, membrul CNA Lorand Turos a observat ca tergiversarea aducerii “casetei-martor” de catre TVR se incadreaza la contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 la 100.000 de lei. Dar, normal, intre timp nu mai era cvorum… Asa ca “show”-ul “uite cenzura, nu e cenzura” va continua cu o noua audiere CNA, de data asta numai a impricinatilor.
Voi reveni aici cu amanunte din culise. Pana atunci, iata “filmarea-martor” a audierii, in care curajoasa jurnalista TVR Monica Ghiurco nu s-a sfiit sa spuna cuvantul de care au fugit ca potarnichiile reprezentantii lui Stelian Tanase: Cenzura! O cenzura “clasica”. De tip BBC? 🙂
Va ofer mai jos si prestatia reprezentantilor interimarului Stelian Tanase pe tema noii grile TVR si a “vedetelor” achizitionate de pe centura televiziunilor comerciale, pe mii de euro, dar si a cenzurarii serialului “Mostenirea Clandestina”. Vin vremuri grele pentru realizatorii TVR, daca raman cu actuala conducere si, mai ales, daca nu se solidarizeaza cu Monica Ghiurco si protesteaza fata de abuzurile echipei lui Tanase. Pentru ca directoarea de programe Irina Radu a afirmat la CNA ca, de acum inainte, documentarele vor fi difuzate pe post numai dupa ce o comisie speciala va hotari daca sunt sau nu “corecte”.
PS: De remarcat cum stirea a fost ocolita de agentiile de presa, prezente la audiere, desi situatia grava implica Televiziunea Nationala, ceea ce nu s-a intamplat, de exemplu, in cazul Mediafax, cu o audiere recenta, care privea Nasul Tv.
UPDATE: Aflu acum ca, dupa ce am parasit sedinta si au urmat deliberarile interminabile, circul lui Radu Calin Cristea a continuat, tovarasul lui Stelica-Ulica incercand sa tergiverseze pana peste limita discutiile pe subiect, ceea ce a si reusit, intr-un final. Dar mai exista si oameni normali la CNA: Lorand Turos, despre care v-am zis deja, a propus o amenda de 50.000 lei pentru neprezentarea casetei-martor iar Narcisa Iorga de 100.000! Insa, ca si mai devreme, cand nu era cvorum, de data aceasta s-a terminat timpul alocat sedintei…
Cititi aici relatarea Narcisei Iorga, care reuseste sa redea perfect atmosfera tensionata in care s-a desfasurat sedinta:
Paginademedia prezinta o parte din dialogurile membrilor CNA pe tema cenzurii de la TVR:
Monica Gubernat:
Ce facem cu cenzura, cu oprirea emisiei? Nu luăm atitudine?
Florin Gabrea:
Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu caseta martor. A furat-o FBI-ul, a distrus-o Stelian Tănase? E o chestiune de litigiu cu implicatii penale, foarte grave. Ni se cere să spunem care este dovada că a fost întreruptă emisia. Sunt nu știu câți oameni care au văzut-o, n-avem decât să-i chemăm.
Monica Gubernat:
Directorul de programe al TVR (Irina Radu) a confirmat întreruperea emisiei, ce dovezi mai așteptăm?
Narcisa Iorga:
“Și eu sunt de părere că ar trebui să intervenim, potrivit Legii audiovizualului, Art. 8. Din păcate nu este prevăzută în Legea audiovizualului o sancțiune pentru cenzură. De aceea am solicitat domnului Rosca Stănescu să tină cont de aceste lucruri.
Dispare o casetă dintr-o televiziune publică, unde nu e ca la OTV. Numai acolo disăpreau faxurile și amenzile CNA. TVR nu e OTV, daca a primit solicitare din partea CNA, să pună la dispoziție caseta martor!
Eu nu am înțeles, dacă am primit o copie de pe sistem, televiziunea publică fiind una de interes național are acest sistem care înregisrează tot. Eu nu am niciun dubiu că a fost întreruptă emisiunea. Să asteptam încă 14 zile?
Punctul de vedere este foarte clar, a avut timpul să și-l trimită la CNA.
Eu merg pe amenda maximă, 100 de mii de lei. Prin aceasta amendă eu sancționez gravitatea actului de cenzura.
Eu nu văd altceva decât că actualul director al TVR își ascunde proba faptului că a aplicat cenzura.
Nu votez grila, pentru că sunt convinsă că nu o să treacă amenda.
Daca nu se aprobă grila o să vină domnul Stelian Tănase sau o să trimită pe cineva care poate să răspundă întrebărilor CNA, să ne ofere niste explicații.
Dacă noi votăm grilă nu ne mai putem aștepta la niciun răspuns bun din partea TVR. Asta este opinia mea.”
“Ciudata” coincidenta a fost devoalata de istoricul american in articolul sau aparut ieri in Adevarul, cu titlul “Cei 30.000 de Ceauşescu“, in care este prezentata si o filmare de la o recenta lansare de carte care s-a desfasurat la Fundatia Titulescu si unde fostul sef al contraspionajului care si-a continuat apoi activitatea la SRI se exprima critic la adresa istoricului american. Citez:
“E interesant că, cu o zi înainte de atacul Tanase/Shafir asupra persoanei mele şi a muncii mele, perspectiva Securităţii nereformate în ce priveşte, aşa-numitele mele „ţeluri întunecate“ şi „legături dubioase“, a fost prezentată online de colonel Filip Teodorescu, fost ofiţer de Securitate şi în prezent capul asociaţiei veteranilor (1h:23min):
Larry Watts (…) a fost în atenţia contraspionajului român şi s-a stabilit – nu vreau să fac deconspirări aici – dar, să nu-l mai luăm în braţe. Cei care vor să-l ia în braţe. Eu, unul, nu-l iau că-l ştiu. Ştiu ce a făcut, ştiu de ce a fost aici, ştiu ce face şi acum şi care au fost motivaţiile acţiunilor sale insistente din ’81 şi e şi acum aici.
Poate în alt cadru o să putem aborda mai profesional şi acest lucru. (…) E un talent: laudă-i întâi pe români, (…) dar la urmă ne dă şi ce nu ne place. Şi lovitura. Şi-a pregătit-o. Aşa este, este un profesionist al informaţiei.“
Astfel, aşa-zisa „societate civilă“ reprezentată de Tănase şi Shafir ne va marginaliza pe mine şi munca mea din cauza presupuselor legături cu Securitatea. Şi Securitatea doreşte acelaşi lucru din cauza presupuselor legături pe care le-aş avea cu serviciile secrete americane. Suspansul mă omoară. Eu, unul, nu pot aştepta ca Tănase, Shafir sau Teodorescu să ofere o explicaţie credibilă despre care sunt cu adevărat scopurile mele ascunse; pentru cine, în cele din urmă, de fapt lucrez; şi cum munca mea în rezolvarea tensiunilor etnice, stabilirea controlului democratic asupra forţelor armate şi serviciilor secrete, şi obţinerea intrării României în NATO au servit „obiectivelor mele ascunse“ pe care ei le pretind.”
Ion Varlam (foto), unul dintre fostii detinuti politic ai Romaniei din lotul celor mai tineri arestati si incarcerati de bolsevici, la numai 14 ani!, este revoltat de falsificarile pe banda care se petrec la ICCMER si CNSAS, dupa cum considera dansul, oferindu-ne si titlul unui interviu in exclusivitate, pe care il difuzam in serial, incepand de astazi: “Porcirea eroilor si eroizarea porcilor”. Nu scapa nimeni! De la “idiotul Badin” la “Zamfirica” si “muraturile” Muraru si Oprea. Azi, doar un intro senin:
Despre Ion Varlam, puteti afla mai multe urmarind aici un episod din Memorialul Durerii cat si vizionand un interviu acordat cu ceva timp in urma tot pentru Ziaristi Online:
Un interviu exploziv cu fostul detinut politic Ion Varlam, secretar general al Uniunii Mondiale a Romanilor Liberi: “Radu Ioanid, directorul Muzeului Holocaustului, este agent de sorginte sovietica”. Anticomunistul Ion Varlam devoaleaza o retea anti-Romania infiltrata adanc in structurile statului. “Trotkistul Tismaneanu”, “scremutul Liiceanu”, “bufonul Plesu”, “hazaica Mungiu”, “agentul Mihnea Berindei” & Co.
“În vara lui 1982 am cerut verificarea birourilor de la Europa Liberă, a apartamentului şi automobilului lui Noel Bernard. Nu a fost depistată nicio urmă de substanţe radioactive”, scrie ofiterul CIA Richard Cummings.
Pacepa însuşi a fost un apropiat al Elenei Ceauşescu, în jurul căreia s-au adunat şi culturnicii internaţionalişti în frunte cu Gogu Rădulescu, Z. Ornea et comp. Dupa cum zicea si Ceausescu la Proces: „Dar asta înseamnă nimicirea României!”
Pacepa intra totusi in legenda. Putini oameni se pot mindri ca au lucrat, pe state de plata, pentru Securitatea romana, KGB si CIA, citeodata pentru toate concomitent.
În răspăr cu opiniile îndeobşte împărtăşite în rîndurile istoricilor români în ceea ce-l priveşte pe fostul adjunct DIE, istoricul american dinamitează imaginea acestuia, susţinînd că ‘’trădarea’’ lui Pacepa ar fi fost în realitate regizată de sovietici cu scopul de a dezinforma serviciile secrete americane în privinţa regimului de la Bucureşti şi a induce o stare de reticenţă a americanilor faţă de statul român.
Ion Mihai Pacepa, dacă era vocea lui, fiidcă oricum înfăţişarea era „protejată”, a oferit duminică seara un interviu la B1 TV, la împlinirea a 35 de ani de la defectarea sa din funcţia de şef adjunct al Departamentului de Informaţii Externe din cadrul Securităţii Statului şi, în plus, din cea de consilier pentru securitate şi dezvoltare tehnologică al preşedintelui României.
La 35 de ani de la “defectarea” pionului KGB, brigada de pionieri care incerca sa resusicite “live” tehnica ruseasca a maskirovkai impreuna cu mumia lui Pacepa, a produs un “interviu” care copiaza mai curand metoda lui Potemkin, plasandu-l pe Pacepa in geamul de la B1 pentru a-i incasa Tismaneanu pensia.
UPDATE: AZI LA TVR 1, ORA 21.00 – MOSTENIREA CLANDESTINA – Larry Watts si Monica Ghiurco despre Pacepa si ai lui
Misteriosul domn Pacepa
de Larry Watts
Subiectul referitor la Ion Mihai Pacepa, cel care a ales să “schimbe tabăra”, este unul controversat. Există dezbateri despre angajatorii domnului Pacepa, dacă a fost sau nu reprezentantul Securităţii statului, care este natura dezertării sale, cât de importantă a fost contribuţia sa la căderea lui Ceauşescu, în ce măsură fuga sa a avut o importanţă în procesul de democratizare a României etc.
Unele dintre aceste subiecte au fost elucidate şi nu ne mai preocupă. Altele rămân pe tărâmul supoziţiilor. În cele ce urmează doresc să fac referire la trei dintre ele.
A lucrat Pacepa pentru KGB?
Pacepa a declarat atât echipelor germane, cât şi celor americane implicate în dezertarea sa, că a lucrat direct în favoarea KGB-ului – deşi era la vremea respectivă adjunctul şefului serviciilor de informaţii externe. De fapt, el nu a ezitat niciodată să sublinieze faptul că a lucrat ca agent KGB. În cartea să din 1987, „Orizonturi Roşii”, el a subliniat faptul că a avut întâlniri personale cu şeful KGB Yuri Andropov şi insistă asupra faptului că raporta direct către Alexander Mikhailovich Sakharovski, şeful serviciilor de informaţii străine al KGB.
Desigur că la vremea respectivă Pacepa încerca să acrediteze ideea că Securitatea şi Ceauşescu- erau agenţi ai Moscovei, dar afirmaţiile sale privind faptul că raporta direct şefilor KGB au fost explicite şi nu doar metaforice.
În cadrul unui simpozion public referitor la activitatea KGB-ului, în cadrul căruia a dezbătut problematica cu James Woolsey, fost Director al CIA şi fostul disident sovietic Vladimir Bukovsky, el a afirmat, fără echivoc, că „am petrecut 27 de ani din viaţa mea lucrând pentru KGB şi am părăsit această tabără acum 26 de ani” (Front Page Magazine, 30 aprilie 2004).
Cei „27 de ani” acoperă întreaga perioadă a carierei sale în Securitate, de la începuturile acesteia în 1951, când securitatea românească era controlată integral de centrala de la Moscova şi până la dezertarea sa, în 1978.
Pacepa a reafirmat cu perseverenţă că în 1972, superiorul său din KGB i-a acordat responsabilitatea pentru „operaţii ilegale în România” (The American Spectator, 9 iulie 2010). Nu exista nicio controversă în ceea ce priveşte faptul unanim recunoscut, atât de către CIA, cât şi de către BND precum şi de către alte medii informate – privind faptul că Pacepa lucra pentru KGB. De ce există această controversă în media din România, este un mister.
Securitatea era controlată de către KGB?
Acest aspect este un pic mai sensibil dacă luăm în considerare faptul că unii consideră că KGB-ul avea abilitatea de a recruta agenţi dubli în cadrul Securităţii, ca o „dovadă” a controlului pe care îl exercita. Oricum, un număr însemnat de surse confirmă că serviciile de inteligenţă româneşti au întrerupt orice cooperare explicită cu KGB-ul încă din 1963.
Dezertorii din serviciile secrete cehoslovace Ladislav Bittman şi Jan Sejna raportează că problemele de colaborare cu România au început în 1962. Liderul sovietic Nikolai Podgorny a specificat anul 1963, ca anul încetării colaborării. În conformitate cu cele declarate de Serviciile Est Germane, Stasi, liderii KGB i-au informat în legătură cu încetarea acestei colaborări în timpul discuţiilor bilaterale din 1967. De asemenea, Yuri Andropov nota în raportul său anual, după primul an ca şef al KGB-ului, că organizaţia a primit doar informaţii minimale din partea română şi acestea doar de la ambasadorul României.
Cu excepţia serviciilor secrete bulgare, KDS, pe care România încă speră să le cointereseze în ideea unui Pact Balcanic, independent de Uniunea Sovietică, Securitatea întrerupsese orice colaborare explicită cu celelalte servicii ale Pactului, încă de la mijlocul anilor 1960.
În lumina acestor realităţi, afirmaţia lui Pacepa că primea ordinele direct de la conducerea KGB-ului în 1972 este deosebit de interesantă.
În 1971, imediat după vizită lui Ceauşescu la Beijing – primul dintre liderii comunişti de la ruptură sino-sovietică – Moscova a ordonat celorlalte servicii ale Pactului de la Varşovia să întrerupă toate legăturile, de orice tip, cu Securitatea.
A existat o mică întârziere între aceste instrucţiuni şi încetarea oricăror contacte, care au permis o „ultimă vizită socială” a oficialilor KGB şi a soţiilor acestora în România, la începutul anului 1972.
Şeful acelei delegaţii, şeful serviciilor de contrainformaţii Oleg Kalugin, nota după ce s-a mutat în Statele Unite că, în timp ce celelalte servicii ale blocului deveniseră „şi mai aservite KGB-ului”, românii ieşiseră din alianţă şi, în 1971 „Ceauşescu întrerupsese toate legăturile cu KGB-ul” (Harvard International Review, 2002).
Şi documentele serviciilor secrete din Bulgaria raportează că KGB-ul a forţat KDS să întrerupă orice legătură cu România în 1971 şi să pledeze „mea culpa” pentru că le păstrase atât de mult timp.
Prin urmare, în ce bază primea Pacepa ordine de la conducerea KGB pentru „operaţiuni ilegale în România” în 1972?
Niciunul din celelalte servicii ale Pactului nu considera Securitatea „un partener cooperant, frăţesc” şi toţi ceilalţi lideri ai Pactului denumeau România şi pe conducătorul ei „trădatori” în cadrul întâlnirii lor din luna august 1971 în Crimeea. În conformitate cu arhivele dezvăluite de arhivistul KGB Vasiliy Mitrokhin, spre sfârşitul anilor `70, cam în aceeaşi perioadă în care a fugit Pacepa, Prima Direcţie a KGB a transferat România şi Securitatea din cadrul Departamentului al 11-lea pentru cooperare cu servicii socialiste frăţeşti, în cadrul Departamentului al 5-lea, care includea statele NATO, Albania şi Iugoslavia, toate fiind ţinte ale operaţiunilor ostile de intelligence ale sovieticilor şi ale statelor Pactului de la Varşovia.
În mod clar, Securitatea era tratată de către KGB ca un serviciu duşman mai degrabă decât ca unul subordonat.
De ce a dezertat Pacepa?
Există mai multe teorii care tratează problema motivării fugii lui Pacepa, în iulie 1978. Una dintre teorii susţine că îi era teamă de iminenta deconspirare a sa că agent KGB, că îi era teamă că vor fi făcute publice activităţi ilegale sau ambele. O altă teorie susţine că i s-ar fi ordonat din partea KGB-ului să procedeze aşa. Mult mai puţin convingător, Pacepa a susţinut în cartea sa din 1987, că era un iubitor al democraţiei şi un pro-american în secret. Acesta este un domeniu al speculaţiilor mai degrabă decât al cunoaşterii, cel puţin până în acest moment, dar primul este cel mai probabil în comparaţie cu ultimele două.
În general, KGB-ul nu îşi dorea ca ofiţerii săi să dezerteze din cauza secretelor pe care ar fi putut să le dezvăluie. De asemenea, KGB-ul nu avea de ce să fie nerăbdător cu privire la pierderea unui agent atât de sus plasat în Securitate şi în ierarhia româneasca - Pacepa era totuşi principalul consilier pe probleme de securitate al lui Ceauşescu.
Se păstrează încă suspiciuni privind dezertarea sa ca fiind o operaţiune pusă la cale de sovietici, în primul rând pentru că Pacepa a făcut declaraţii privind politica românească şi comportamentele româneşti despre care ştia că sunt false. Acest fapt confirmă ipoteza conform căreia operaţiunea era de dezinformare de tip sovietic, care să distrugă relaţia specială româno-americană.
Oricum, el ar fi putut să cocheteze şi cu sprijinul pe care i l-ar fi putut oferi un grup din interiorul Statelor Unite, interesat în subminarea suportului pe care Washington-ul îl oferea României, spre exemplu, una dintre organizaţiile Ungaro-Americane care insistau să afirme că România a practicat genocidul în ceea ce-i privea pe etnicii maghiari din Transilvania.
Există şi posibilitatea că el exprima nemulţumiri personale de un fel sau altul. În orice caz, întrebarea referitoare la motivaţiie lui Pacepa pentru fuga sa rămâne o întrebare deschisă. Recent, un jurnalist m-a interpretat greşit şi a făcut afirmaţia că eu aş fi spus că socotesc şi – că aş avea “dovezi”- că Pacepa a fugit în Statele Unite ca parte a unei operaţiuni sovietice. Eu nu am spus şi nici nu cred aşa ceva. Oricum există precedente în care fugarii au ajuns din nou sub influenţă sovietică după ce au ajuns în Statele Unite. Anatoliy Golitsyn, un fugar din cadrul KGB, a oferit informaţii foarte bune în timpul dezertării sale iniţiale în 1961-1963 înainte de a deveni foarte frustrat că nu a fost lăsat să ofere personal un briefing preşedintelui John Kennedy şi s-a mutat în Anglia.
La intoarcerea în SUA, în vara lui 1963, a venit cu tot felul de fabulaţii care confirmau dezinformarea sovietică, a bulversat contrainformaţiile CIA şi a compromis în mare măsura operaţiunile CIA în blocul sovietic pentru urmatoarea decadă. Printre noile revelaţii ale lui Golitsyn erau afirmaţiile cum că ruptura dintre Tito si Stalin, dintre albanezi şi sovietici, precum şi cea sino-sovietică erau false, că independenţa României era un mit şi un pic mai târziu, că Uniunea Sovietică nu ar invada niciodată Cehoslovacia pentru că furia sovieticilor pentru „Primavara de la Praga” era doar de faţadă.
După cum nota un analist american: „dupa ce-şi dovedise buna credinţă în timpul primei perioade de rezidenţă în SUA”, Golitsyn părea că a “reluat misiunea sa de dezinformare” (David Martin, A Wilderness of Mirrors, 2003). CIA a conchis că preţul pentru KGB ar fi fost mult prea mare pentru ca ei să încurajeze în mod voit dezertarea unui ofiţer propriu. Oricum, acest lucru nu era valabil şi în cazul ofiţerilor din serviciile aliate.
În 1987, spre exemplu, CIA a descoperit că “fiecare agent cubanez recrutat de către agenţie în ultimii douăzeci de ani era de fapt agent dublu – pretinzând loialitate faţă de SUA dar lucrând de fapt în secret pentru Havana” (Timothy Weiner, A Legacy of Ashes: The History of the CIA, 2007).
Aparent, ceea ce nu era permis celor din KGB, era permis ofiţerilor din serviciile auxiliare a căror cunoaştere în ceea ce priveşte centrala KGB era limitată.
Pentru a concluziona, ştim că Pacepa era agent KGB şi ştim că Securitatea nu era controlată de către KGB – nu era nici macar în relaţii cordiale (deşi unii dintre ofiţerii de securitate ca şi Pacepa erau cu siguranţă).
Acestea nu sunt opinii. Acestea sunt fapte stabilite cu claritate şi confirmate în mod repetat prin documente şi declaraţii date la vremea respectivă.
Noi nu ştim de ce a dezertat în SUA. Dar noi ştim ceea ce a spus odată ajuns acolo.
Looking back over a lifetime of assessing the Soviet Bloc, another senior CIA analyst noted in the 1980s that Romania’s “particularly risky” independence had “successfully redefined the role of a member of the Bloc, maintaining ties that are mostly formal and confining Soviet influence almost entirely to the negative,” while “all of its moves and positions have been swallowed by the post-Stalin Soviet leaderships, which sometimes seem less tolerant than simply outplayed.” According to the retiring career officer, “all the East European states have benefited from Romania’s insistence on (and the USSR’s recognition of) the right of members to assert independent views in Bloc councils.” (CIA, 12/1/82, foia.cia.gov)
Regardless of what political odor the Central Intelligence Agency and its analysts may currently enjoy (or suffer), I would trust their time-tested assessments over those of Mr. Tismaneanu even had I not read the internal Warsaw Pact documents that fully confirm them. Assertions that Romania defiance and opposition during the Cold War was insignificant and had no impact on the geopolitical confrontation between East and West are simply wrong. Such assertions were debunked at the time by reliable intelligence assessment, and their wrongheadedness has been confirmed beyond doubt in the documents of the other Warsaw Pact members that have come to light since the collapse of communism. No amount of denial or negation, and no attempt at deception or prestidigitation will change that fundamental reality.
During the mid-19th century, Professor Bowen was hindered in the degree to which he could directly respond to his attackers by considerations of professional and social prestige (none of his attackers were academic experts, specialists in the field or, for that matter, university professors.) Joyfully, I am not encumbered by such limitations. Should Mr. Tismaneanu choose to emerge from behind his careful insinuations and engage me directly on the arguments I present, he will find a willing partner in public discussion.
But fear not, dear reader. I will not hold my breath.