Archive for the ‘Analize’ Category

DOVADA PLAGIATULUI in Cazul Cristian Mungiu. Sesizare oficiala facuta Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN) si Centrului National al Cinematografiei (CNC). “Legenda activistului în inspecţie” din “Amintiri din epoca de aur” plagiata dupa “Povestiri din Bocsa” de Ioan Carmazan

Catre: Conducerea Uniunii Cineastilor din Romania

Consiliul de Administratie al Centrului National al Cinematografiei

Re: Cazurile de Frauda si Plagiat ale lui Cristian Mungiu

FRÁUDĂ, fraude, s. f. Înșelăciune, act de rea-credință săvârșit de cineva, de obicei pentru a realiza un profit material de pe urma drepturilor altuia; hoție. ♦ Sumă sustrasă prin înșelăciune, prin defraudare. [Pr.: fra-u-] – Din fr. fraude, lat. fraus, fraudis.
Sursa: DEX ’98 (1998)

PLAGIÁT, plagiate, s. n. Acțiunea de a plagia; plagiere. ♦ (Concr.) Operă literară, artistică sau științifică a altcuiva, însușită (integral sau parțial) și prezentată drept creație personală. [Pr.: -gi-at] – Din fr. plagiat.
Sursa: DEX ’98 (1998)

In anul 2007, filmul “4 luni, 3 saptamani si 2 zile” scris si regizat de Cristian Mungiu primea, dupa cum stiti, premiul Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes. Cu toate acestea, filmul lui Mungiu nu a fost nominalizat pentru Globul de Aur conferit de Academia Americana de Film, nu a fost inclus nici printre filmele nominalizate la premiile BAFTA, ale Academiei Britanice de Film si Televiziune, pentru film in alta limba decat engleza si nu a fost nominalizat nici pentru Leul de Aur al Festivalul de Film de la Venetia. Luata de propriul val creat in urma succesului de conjuctura de la Cannes, presa din Romania nu a luat in seama o acuza grava: filmul lui Cristian Mungiu a fost plagiat dupa scenariul scriitorului Dan Mihu, “Sa iubesti si sa tragi apa”, prezentat – culmea! – cu un an inainte, la un concurs HBO din al carui juriu facea partea chiar Mungiu. Atasam mai jos cele doua scrisori edificatoare, catre public si catre Cristian Mungiu, ale dlui Dan Mihu (Anexa 4).

Din pacate, nu numai presa nu a aprofundat acest caz de frauda ci nici comunitatea din care faceti partea Dvs, a cineastilor din Romania. Aceasta i-a permis lui Cristian Mungiu sa mearga mai departe pe calea plagiatului cand a solicitat de la Centrul National al Cinematografiei finantare pentru o productie de grup, intitulata “Amintiri din epoca de aur”, “un film de lungmetraj” care, conform afisului, prezentarilor promotionale si propriilor afirmatii, este “un film scris de Cristian Mungiu si regizat de Ioana Uricaru, Hanno Hoefer, Razvan Marculescu, Contantin Popescu si Cristian Mungiu”. (Anexa 3). Aici se deschid doua probleme:

1. Suspiciunea de frauda materiala: dubla finantare.

Conform unor informatii din cadrul CNC, filmul “Amintiri din epoca de aur”, in realitate nu un lung-metraj, dupa cum afirma Cristian Mungiu, ci un lung-colaj, realizat din mai multe episoade independente regizate de alti colaboratori, a primit finantare atat ca “lungmetraj” dar, in acelasi, timp, cateva dintre episoadele lui au beneficiat la randul lor de finantare tot de la CNC, separat, inainte de a se realiza “lungmetrajul”. Va rugam sa cercetati acest caz si sa edificati publicul si organele abilitate.

2. Frauda intelectuala, etica si morala: vinovatia de plagiat, pe care o dovedim aici.

In prima parte a “lungmetrajului” numit, intitulata “Tovarasi, frumoasă e viata!”, se gaseste episodul “Legenda activistului în inspecţie” al carui sinopsis suna asa: “Un activist de la centru porneşte să inspecteze traseul vizitei de lucru care urmează să aibă loc în ziua următoare şi insistă ca ordinele să-i fie respectate întocmai. Absurdul e la el acasă, iar totul devine grotesc atunci când autorităţile locale se văd blocate toată noaptea în laţurile de la bâlci şi se învârt până în zori.” In realitate, episodul, centrat pe scena caruselului, este furat/plagiat la virgula, daca putem spune asa, din cartea regizorului Ioan Carmazan, “Povestiri din Bocsa”, publicata in 1983 la Editura Facla si republicata dupa 1990 la Editura Tim Resita (foto). Intr-o declaratie publicata ieri, 21.05.2012, regizorul Ioan Carmazan, profesor de regie film la Universitatea de arta Mediapro si membru al CNA, a reiterat aceasta acuzatie (Vedeti: Cristian Mungiu acuzat de plagiat si de regizorul Ioan Carmazan. Anticrestinism: “Dupa dealuri” este cel mai putin amuzant dintre filmele cu calugarite lesbiene si ex iubite psihopate – Hollywood Reporter. O fundatura – Paris Match). Publicam mai jos extrasul din cartea de povestiri a regizorului Ioan Carmazan (Anexa 1) si furnizam episodul in cauza spre vizionare si comparatie (Anexa 2). Nu exista nici un dubiu: scenariul este furat.

Ce solicitam:

1. Sa luati masurile care se impun: analizarea si judecarea cazului.

2. Sa retrageti toate finantarile obtinute de catre Cristian Mungiu prin intermediul unor fraude intelectuale.

Respectiv: prin Hotărârea nr. 260/30.11.2011 a Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei, Cristian Mungiu primeste sprijin financiar nerambursabil suma totala de 1.630.996 lei (aproximativ 400.000 de euro) “pentru calitatea artistică” si “succesul de public” rezultate prin doua fraude: “a filmului ,,4 luni, 3 saptamani si 2 zile’’” si “pentru succes de public a (sic) filmelor ,,4 luni, 3 saptamani si 2 zile’’.’’ ,,Amintiri din Epoca de Aur 1 – Tovarasi, frumoasă e viata!’’ + Amintiri din Epoca de Aur 2 – Dragostea în timpul liber’’ producător SC Mobra Film SRL, regia Cristian Mungiu, sprijin ce ii revine producătorului si regizorului filmelor”. (Observati cum frauda intelectuala se extinde intr-un document oficial: “Amintiri din epoca de aur” are in realitate cinci regizori, nu unul singur – Sursa: https://www.cncinema.abt.ro/Files/Documents/fls-1302.pdf)

Dl Cristian Mungiu, aflat zilele acestea la Cannes, afirma ca “nu intelege de ce se construieste o catedrala ortodoxa intr-o tara saraca care n-are decat 5000 de scoli si mai putin de 500 de spitale” (interviu THR).

Nici noi nu intelegem de ce trebuie sa primeasca dl Mungiu fonduri nerambursabile de sute de mii de euro, din buzunarul acelorasi romani saraci, in baza unor fraude de cea mai joasa speta.

Asteptam un raspuns care tine de deontologia si demnitatea profesiei Dvs.

Cu deosebit respect,

Victor Roncea

Asociatia Civic Media

www.civicmedia.ro

Iata Dovezile:

Anexa 1: Extrasul din cartea lui Ioan Carmazan “Povestiri din Bocsa” (Editura Facla, 1983 / Editura Tim Resita)

“Povestea lui Vili Tuscan”

(…) Si Pătru a inceput domol sa povesteasca:
– Stiti ca Ina pe vremuri umbla cu ringhispilul (caruselul) din sat in sat. Ajutor il avea pe Moise, se zice ca ar fi fost copilul ei din flori, dar nimeni nu stia precis. Ea cu Moise aveau cocia mare cu doi cai si cu asta umblau prin sate. Acu’, intr-o iarna, cam pe la vremea Craciunului, nimeresc intr-un sat pe langa Bozovici. Se duce Ina la primarie sa-i semneze primarul ordinul sa instaleze ringhispilul. Ala nici nu vroia sa auda. Se roaga Ina. Primarul, nimic si nimic. Ii spune sa vina maine ca pana maine are treaba pana peste cap.

Vine Ina a doua zi si cand colo la primarie era un chef mare. Acu’ Ina, daca vede ca e petrecere se duce si cumpara o damigeana de rachie, niste carnati ca, deh, era femeie umblata, si intra si ea. De cum o vad cu damigeana si carnati se schimba povestea. O invita pe Ina sa bea cu ei, ca Ina era si ea cam betiva. Se incinge chef mare. Si la un moment dat Ina scoate hartia de aprobare sa i-o semneze careva. Primarul, se cam imbatase; ii spune “Uite ce-i, eu ti-o semnez dar te duci, montezi ringhispilul si vii sa ne iei si pe noi, noi ne urcam primii, noi si cu tine!” Bun, zice Ina. Gata, s-a facut!

Pleaca Ina fericita. Cand ajunge la cocie, Moise se imbatase de suparare si dormea dus. Ce sa faca femeia: se apuca noaptea si monteaza singura ringhispilul. Dupa vreo doua ceasuri de munca, fiindca, ce crezi, era lucru greu mai ales pentru o femeie, termina Ina treaba si asa, murdara si transpirata, hop inapoi la primarie. Cand a intrat ea, aia se imbatasera asa de tare ca dormeau cu totii. Si atunci Ina n-a mai vrut sa-i scoale.

S-a asezat intr-un colt, a luat cativa carnati ca i se facuse foame si catva tuica. Tacuta, manca si bea. Numa’ ce se trezeste primarul si-o vede. Da cu tine ce-i aici? Nu o mai tinea minte. Pai sa vedeti, ii spuse Ina repede totul, ca se speriase ca nu-i mai da autorizatia. Primarul incepe sa rada. Bea cu Ina cativa deti si se imbata la loc. Acu’ i se infierbanta sangele si zice: “Gata, l-ai montat?” Da, zice Ina. Si numai ce mi ti-i scoala primarul pe toti si hai la ringhispil, sa ne dam in lanturi. Au strambat unii din nas, s-au sculat cu chiu cu vai dar primarul nimic, ca imediat toti pana la unul sa porneasca.

Ajung, se urca in ringhispil. Ina, deh saraca, se urca si ea ca primarul io zis “Fara tine eu nu ma urc”. Ce sa faca femeia? Bun, sunt toti urcati dar cine sa dea drumul la motor? Se duce Ina si-l scoala pe Moise, care era beat mort. Ii toarna o vadra de apa-n cap si-l trezeste. Ina se urca si-i spune sa porneasca ringhispilul. Da drumul Moise la tiribomba si se duce sa se culce la loc.

Dupa un timp, unuia i se face rau. Primarul tipa la Ina sa opreasca. Ina tipa dupa Moise, dar Moise doarme tun. Incep cu totii sa tipe, dar ala parca murise. De la un timp, de invarteala, primarului i s-a facut rau si a inceput sa vomite. Cu totii tipau la Ina dar ea ce sa faca?! Ea stiuse ca umpluse rezervorul de benzina si stia ca acum tiribomba nu se mai opreste decat cand s-o termina benzina. Unii varsau, altii lesinau. Ina, de suparare, a inceput sa cante. Si vezi, asa s-au invartit pana dimineata in tiribomba.

Dimineata cand s-a trezit Moise si a iesit de sub paie a vazut ringhispilul ca se invarte. La inceput a crezut ca viseaza dar pana la urma s-a dus si l-a oprit. Cei din lanturi erau pe jumatate morti. Numai Ina adormise bine in scaun. Cand a sculat-o Moise a inceput sa-si smulga parul din cap. Si vezi, de atunci, din ziua aia i-au confiscat si ringhispilul si i-au luat si autorizatia.” (Pag 85-87)

Anexa 2: Episodul “Legenda activistului în inspecţie” din filmul ,,Amintiri din Epoca de Aur 1 – Tovarasi, frumoasă e viata!’’

Anexa 3: Cristian Mungiu: Un prozator care face filme de mihaifulger

(interviu inclus în volumul „Noul val” în cinematografia românească, Grup Editorial ART, Bucureşti,2006)

“(…) Al doilea tău lungmetraj (de fapt prima parte dintr-un proiect colectiv) a obţinut o subvenţie de la CNC, sub numele Amintiri din Epoca de Aur. Despre ce amintiri este vorba? Se va alinia filmul trendului nostalgic, prezent nu doar în cinematografia, ci şi în literatura noastră recentă?

În bună măsură, atmosfera e nostalgică, dar nu ştiu dacă e un trend. Nostalgia e, de fapt, pentru tinereţea noastră, cea de care ne face plăcere să ne amintim. Copii fiind, noi nu am experimentat pe pielea noastră ororile comunismului, fiind martori şi cobai, ca generaţie de „decreţei”, doar la neajunsuri minore, ca învăţatul la bateria auto sau defilatul de 23 August. Dar comunismul târziu avea un fel de derizoriu al lui, nimeni nu se mai lua în serios. Ca orice perioadă de restricţii, el a generat în noi mai multe lucruri demne de povestit decât orice perioadă de bunăstare.

De ce îţi scrii singur scenariile?

Le scriu singur pentru că nu mi s-a întâmplat să întâlnesc pe cineva cu care să le scriu sau care să le scrie în locul meu. Eu nu sunt doar regizor, pentru mine, povestea e esenţială şi felul în care aleg să o spun contează în cea mai mare măsură. Şi, din păcate, nu există o şcoală românească de scenaristică, care să formeze oameni pe care să te poţi baza, iar nivelul multor scenarii româneşti, chiar dintre cele care ajung să primească finanţare, e adesea penibil.

Scenariile tale dovedesc reale calităţi literare. Te-ai gândit vreodată la o carieră de prozator?

Mă consider un fel de prozator care face filme. Sunt foarte multe lucruri pe care am să le povestesc, dar care nu sunt potrivite pentru film, şi, ca atare, le voi povesti în scris la un moment dat. Scrisul are pentru mine un mare avantaj. E locul în care îmi stăpânesc cel mai bine mijloacele şi în care rezultatul nu depinde de nimeni altcineva. De multe ori, mă gândesc că, într-o bună zi, voi ajunge numai să scriu, dar sper ca până atunci să mai fac nişte filme. (…)”

Pentru alte afirmatii privind paternitatea asumata a scenariului vedeti si site-ul productiei: www.amintiridinepocadeaur.ro

Anexa 4. Cazul Dan Mihu

Să iubeşti şi să tragi apa

Cîştigător lung metraj HBO

Motivaţia juriului: Un scenariu care nu pierde timpul, original prin subiectul ales, frust, fără a fi melodramatic şi modern ca demers prin felul în care-şi conţine tensiunea interioară.

Autor, Dan Mihu, membru al Uniunii Scriitorilor din 1997

Buna ziua,

Acesta este un mail colectiv, de aceea, celor care nu ma cunosc le spun ca numele meu este Dan Mihu, sunt jurnalist si scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (din 1997). Incepand din 1992 am publicat o serie de piese de teatru, lucrari de proza si scenarii de film, am luat mai multe premii literare la concursuri nationale si o simpla cautare pe Google ar trebuie sa va spuna restul istoriei mele.

Stiu ca pare greu de crezut, acum ca dl Mungiu este eroul zilei, insa sustin ca domnia sa a preluat exact tema propriului meu scenariu, premiat chiar de domnia-sa in vara anului trecut la concursul de scenarii originale HBO 2006.

Contand pe o reactie rece din partea dumneavoastra, va prezint direct faptele:

– anul trecut in aprilie, trimiteam la concursul HBO scenariul “Sa iubesti si sa tragi apa”, drama unei femei simple, care face un avort ilegal, in ultimii ani ai comunismului si este silita sa scape cumva de avortonul ei, expus in mod brutal si socant

– in juriul concursului de anul trecut se afla si dl Mungiu

– in luna mai eram declarat finalist cu sus-numitul scenariu

– in iunie, la TIFF, primeam premiul pentru lungmetraj; motivatia juriului: “Un scenariu care nu pierde timpul, original prin subiectul ales, frust, fără a fi melodramatic şi modern ca demers prin felul în care-şi conţine tensiunea interioară.”

– in mai anul acesta, dl Mungiu ia la Cannes un Palme d’Or cu “4 luni…”; conform presei internationale, filmul sau trateaza aceeasi tema a avorturilor ilegale si prezinta imagini socante cu un avorton in baie

– in cadrul ceremoniei de premiere dl Mungiu declara franc ca “acum un an nici nu visam la acest proiect.” Mai exact, intr-un interviu acordat Evenimentului zilei sustinea ca a terminat versiunea finala in luna iulie, asta dupa ce (conform Re:Publik), scrierea integrala a scenariului a durat sub doua luni

Pentru comparatie, scenariul meu, premiat (si) de dl Mungiu, poate fi descarcat liber de la adresa https://editura.liternet.ro/carte/222/Dan-Mihu/Sa-iubesti-si-sa-tragi-apa.html , impreuna cu un scurt comentariu al unui alt membru al jurului, dl Cretulescu. Dupa ce veti citi premisa scenariului, va rog sa rememorati cate scenarii sau carti pe aceasta tema ati citit in ultimii 10 ani?

Nu incerc sa confisc subiectul avorturilor ceausiste, dar:

– dezaprob faptul ca dl Mungiu s-a prevalat de pozitia sa in juriu pentru a cauta idei proaspete apte de a fi rescrise ulterior de domnia sa

– sunt uluit de viteza neobisnuita (remarcata si de el insusi) cu care a rescris un scenariu pe exact aceeasi tema, l-a finantat, l-a filmat, l-a montat si l-a prezentat in premiera la Cannes

– mi se pare total nedrept faptul ca a fortat (pe ascuns) finalizarea propriei sale productii, intuind probabil faptul ca noi ne vom confrunta cu greutati in gasirea finantatorilor/producatorilor – atitudinea sa mi se pare cel putin neloiala

Culmea cinismului este ca juriul punctase tocmai originalitatea temei si partitura tragica a principalului rol feminin. De acum, adio originalitate… Cine isi imagineaza ca anul viitor la Cannes va fi selectat un al doilea film despre avorturi ceausiste e cel putin naiv.

Ma bucur ca in acest an HBO Romania a renuntat la serviciile domniei sale in calitate de jurat. Din punctul meu de vedere, prestatia sa a fost de-a dreptul descalificanta si sper ca abuzul lui sa aiba drept consecinta macar evitarea invitarii domniei sale in alte jurii viitoare.

Asteptand o atitudine obiectiva din partea dumneavoastra, nu pot decat sa deplang faptul ca anul acesta a castigat Palme d’Or-ul un film ce si-a obtinut finantarea prin scandal si tema prin furt, fiind prezentat pe furis direct la Cannes, in speranta ca invingatorilor li se iarta totul.

Al dumneavoastra,

Dan Mihu

PS: Sunt constient ca prin aceasta contestatie spun adio participarii la alte concursuri similare in tara, dar sper ca viitorii competitori sa se bucure de un tratament mai cinstit decat cel de care am avut eu parte.

Iată şi mailul trimis de Dan Mihu lui Cristian Mungiu:

Domnule Mungiu,

Legat de luarea mea de pozitie, tin sa va fac cunoscut ca NU va acuz de plagiat. Nimic mai fals. Observ insa faptul ca, daca n-ati fi fost in juriul HBO de anul trecut, nu ati fi scris acum un scenariu socant pe tema avorturilor din Romania ceausista. pentru ca “acum un an nici nu va gandeati la acest proiect”. Iar eu as fi facut propriul meu film pe aceasta tema inaintea dumneavoastra. Si asa ar fi fost normal, pentru ca – intre noi doi – eu am scris (asa cum m-am priceput) primul pe aceasta idee. Care nu e nici Revolutia Romana, nici caderea turnurilor gemene, nici alt eveniment public.

Acum nu pot decat sa astept urmatoarea sesiune de finantare de la CNC (de fapt, sincer, n-o mai astept pentru ca maine dimineata cred ca voi fi anuntat ca nu mai avem nici co-producatori). Prezenta unui regizor in juriu ne-ar fi indreptatit pe noi scenaristii sa visam ca sunteti acolo pentru a cauta un scenariu pe o idee care sa vi se potriveasca. Nu tineam cu tot dinadinsul sa facem un film impreuna. M-as fi multumit insa cu un simplu mail amical in care sa-mi spuneti ca veti scrie pe tema asta. Astfel avertizat, sa zicem ca ar fi fost o competitie corecta. Faptul ca ati facut filmul pe ascuns si l-ati dus direct la Cannes, nu mi-a lasat nicio alta optiune de reactie.

Socul a fost prea mare…

Iar deziluzia a fost totala. Nu ma asteptam la un astfel de gest de la un regizor tanar, aflat la al doilea sau lung-metraj. Credeam ca ideile incep sa se “imprumute” mai incolo, cand ai cam spus ce aveai de spus si incepi sa te uiti prin ograda vecinilor.

Acum astept filmul.

Pastrand aceeasi atitudine decenta Dan Mihu isi exprima dezamagirea ca reactia sa a fost interpretata tendentios.

O ultima precizare

” Eu am prezentat faptele cat am putut de rece. Sunt dezamagit ca reactia mea a fost interpretatat tendentios si expusa brutal si inexact drept o acuzatie de plagiat. In luarea mea de pozitie nu m-am lansat in injurii si am incercat sa verific si sa ras-verific tot. Amavut la dispozitie un intreval de timp foarte scurt. Va rog sa rememorati singuri cand ati aflat dumneavoastra despre subiectul filmului sau. Cam tot atunci am aflat si eu. La cateva zile dupa prezentarea la Cannes.

Cei interesati sa judece la rece aceasta situatie o vor face. Pe ceilalti nu am cum sa-i conving de nimic. Raman insa la opinia mea ca daca nu participam la concurs, probabil ca dl Mungiu nu si-ar fi scris inca scenariul (“acum un an nici nu visam la acest proiect”). Deasemenea, poate ca nu-l scria daca nu era in juriul care l-a citit si premiat.

Sunt sigur ca filmul e o capodopera, a obtinut totusi un Palme d’Or. Spun doar ca l-ar fi putut obtine altfel. I-a fost probabil teama sa iasa al doilea cu un film despre avorturi, dupa filmul nostru. Chiar daca ar fi fost mai bun. E o teama fireasca. Dar asta nu-l scuza.

Singurul lucru care ma dezamageste este atitudinea unei bune parti a publicului si chiar a unor critici si scriitori. Atata vreme cat genul asta de practici sunt socotite normale, nu vom lua la Cannes niciunpremiu pentru scenariu original. Pentru ca nu vom avea niciodata scenaristi, ci doar regizori plecati la shopping de idei si capabili sa rescrie in mod adecvat orice tema li se potriveste.

Dan Mihu

Sursa: Civic Media

Imnul lui Mungiu – Plagiati, Plagiati, Plagiati… de ZiaristiOnlineTV

NU RATATI AZI la Roncea.Ro: Dovada plagiatului lui Mungiu prezentata Centrului National al Cinematografiei (CNC) si Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN). Unde duce patologia anticrestinismului de Dupa dealuri – Inside Movies

Dincolo de dealuri ne spune că frica de homosexualitate a creştinilor reprezintă o formă incoştientă de violenţă” (!?), scrie un personaj asemenea lui Mungiu in Inside Movies. Detalii aici: Nimic despre Cristian Mungiu, creştini şi homosexuali

In rest, nu ratati azi: Dovada plagiatului lui Mungiu prezentata Centrului National al Cinematografiei si Uniunii Cineastilor din Romania. Si, bineinteles, cititorilor Roncea.Ro.

Vedeti si: Cristian Mungiu acuzat de plagiat si de regizorul Ioan Carmazan. Anticrestinism: “Dupa dealuri” este cel mai putin amuzant dintre filmele cu calugarite lesbiene si ex iubite psihopate – Hollywood Reporter. O fundatura – Paris Match

Cristian Mungiu acuzat de plagiat si de regizorul Ioan Carmazan. Anticrestinism: “Dupa dealuri” este cel mai putin amuzant dintre filmele cu calugarite lesbiene si ex iubite psihopate – Hollywood Reporter. O fundatura – Paris Match


“‘După dealuri’ este cel mai puţin amuzant dintre filmele cu călugăriţe lesbiene şi foste iubite psihopate.”The Hollywood Reporter via Mediafax

“Filmul lui Mungiu, “Dupa dealuri”, primul film huiduit la Festivalul de la Cannes de anul acesta” – titra presa online de sambata consemnand faptul ca mai multi ziaristi si spectatori au huiduit si fluierat la premiera lui Mungiu. Intre timp, titlul in cauza a fost eliminat de pe net, fiind inlocuit cu mai ternul “Filmul lui Mungiu, “După dealuri”, fluierat şi aplaudat la Cannes, susţine o publicaţie franceză”, facandu-se trimitere la L’Express (foto sus).

Inainte de a analiza aceasta noua “creatie” a lui Cristian Mungiu, in care anticrestinismul visceral al familiei Mungiu este impachetat in poleiala senzationalismului ieftin obtinut prin introducerea homosexualismului feminin intr-o manastire, condimentat cu celebrul caz al exorcismului de la Tanacu, este, insa, necesara o retrospectiva asupra personajului.

Regizorul-vedeta are grave carente de profesionalism, fiind deja acuzat in doua cazuri de plagiat de catre doi reputati scenaristi si regizori. Pe langa istoria mai veche expusa de scriitorul Dan Mihu imediat dupa aparitia pe piata a filmului “4-3-2” (foto), se mai adauga astazi si cea a cunoscutului regizor Ioan Carmazan, profesor de regie film la Universitatea de arta Mediapro si membru al CNA si CNC. Ioan Carmazan il acuza in premiera pe Cristian Mungiu, prin intermediul site-ului Roncea.Ro, ca i-a plagiat cu nerusinare una dintre povestirile sale, publicata inca din 1983 in volumul “Povestiri din Bocsa” si transpusa de Mungiu in filmul de grup “Amintiri din epoca de aur”,  pe care acesta nu uita sa mentioneze ca este “Un film scris de Cristian Mungiu”. Pe deasupra, printre toate aceste decaderi de la etica si morala se iteste o afacere de frauda la Centrul National al Cinematografiei-CNC realizata prin intermediul “Amintirilor”.

Intr-o declaratie facuta ieri pentru Roncea.Ro, profesorul Ioan Carmazan a subliniat ca trebuie lamurit o data pentru totdeauna mitul acesta al “geniului” Mungiu, intemeiat pe plagiat, conjuctura si frauda. Amintind de cazul lui Dan Mihu, care, dupa ce a prezentat scenariul sau – Să iubeşti şi să tragi apa – unui juriu HBO din care facea parte Mungiu, s-a trezit anul urmator ca povestea i-a fost copiata grosier in filmul “4-3-4”, regizorul Ioan Carmazan ne-a prezentat si cazul sau. Concret, fragmentul principal din “Povestea lui Vili Tuscan”, una dintre povestirile sale din Bocsa, publicate in urma cu 29 de ani la Editura Facla, despre un carusel si mai multe personaje, a fost reprodus intocmai in filmul de grup semnat de Mungiu “Amintiri din epoca de aur” (vezi foto dreapta si dr jos). Regizorul il someaza pe Mungiu sa ia nota oficial de aceasta acuzatie. Consultand volumul ni s-a confirmat intrutotul afirmatia respectatului regizor. Ioan Carmazan nu exclude actionarea lui Mungiu in judecata urmand ca suma solicitata ca prejudiciu moral si material sa fie donata unui camin de copii si unui azil de batrani ale Bisericii Ortodoxe Romane. De remarcat ca Mungiu s-a aflat in proces si cu muzicianul Cornel Constantiniu, care l-a acuzat ca a furat muzica din “4-3-2”.

Mai mult, conform unor surse din lumea cinematografiei se pare ca nivelul de infractor al lui Mungiu nu se restrange la plagiat si coloane sonore subtilizate, existand suspiciuni solide ca filmul “Amintiri din epoca de aur” a fost dublu-finantat, comitandu-se o frauda care poate fi dezvaluita prin cel mai banal control al unor procurori avizati. Practic, Mungiu a obtinut finantare de la Centrul National al Cinematografiei pentru intregul film de grup format din patru episoade in timp ce alti doi regizori beneficiasera deja de finantare de la stat pentru doua dintre episoade. Afacerea necesita interventia organelor abilitate.

“Nu pot decat sa deplang faptul ca anul acesta a castigat Palme d’Or-ul un film ce si-a obtinut finantarea prin scandal si tema prin furt, fiind prezentat pe furis direct la Cannes, in speranta ca invingatorilor li se iarta totul. Sunt constient ca prin aceasta contestatie spun adio participarii la alte concursuri similare in tara, dar sper ca viitorii competitori sa se bucure de un tratament mai cinstit decat cel de care am avut eu parte.”, scria Dan Mihu in scrisoarea sa deschisa despre Cazul Mungiu.

Pentru a intelege mai bine profilul celui incriminat de plagiat si suspectat acum de infractiuni si mai grave este necesara o vedere de ansamblu asupra mediului sau de formare.

Cristian Mungiu este fratele mai mic al Alinei Tatiana Mungiu, actuala sefa SAR si fosta activista UASCR (ca sefa a Asociatiei Studentilor Comunisti pe UMF Iasi si redactor-sef la „Opinia Studenteasca“, ziarul Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti din Romania – UASCR, patronat de CC al UTC), casatorita de forma cu Andrei Pippidi, cunoscut drept homosexual in cercurile istoricilor de la Iasi, suspectat in aceleasi cercuri ca agent dublu al Securitatii si, respectiv, al unui alt serviciu secret strain. Tatal lor, Ostin Mungiu, in perioada comunista ocupa la UMF Iasi postul de sef al Biroului organizatiei de baza a PCR si, conform marturiilor locale, era insarcinat cu supravegherea studentilor straini, pe modelul Mona Musca. Familia lor este originara din Balti.

Alina Tatiana Mungiu a fost prima din familie care a indraznit sa se faca remarcata si dupa 1989 printr-o pronuntata aversiune fata de crestinism, in special fata de ortodoxie, ura exprimata prin piesa “Evanghelistii”, jucata pentru prima oara in Ungaria si beneficiara premiul UNITER pentru “cea mai bună piesă românească a anului 1992”. Piesa a fost pusa in scena si la noi, in decembrie 2005, la Ateneul Tatarasi din Iasi, in regia unui oarecare Benoit Vitse. Conform marturiilor autoarei, piesa a fost conceputa in 1988, deci in plin elen comunist creator.

Scriitorul Radu Negrescu – Sutu, fost detinut politic ca urmare a semnarii Apelului Goma din 1977, compara piesa “Evanghelistii” cu practicile macabre ale tortionarilor din cadrul “Experimentului Pitesti”. Iata cum descrie el desfasurarea actiunii “artistice” a Mungiei de pe scena Ateneului Tatarasi: “Fecioara Maria apare goala pe scena, in chip de tarfa, iar evanghelistul Ioan, prezentat ca un homosexual potential, isi tot expune fesele dezgolite publicului. Dar toate acestea s’au vazut si la Pitesti. Nici relatia dintre Maria Magdalena, personificata in piesa de curtezana Elena (preoteasa-prostituata, ibovnica lui Cherintos), si Domnul Iisus, nu este noua. Aceasta culmineaza cu sugerarea unei felatiuni, urmata de comentarii de genul: “- Ai simtit natura divina din madularul lui dumnezeiesc?”, sau “- Dimpotriva… e un amant cu totul incapabil…”

Vulgaritatea erotica ostentativ afisata tradeaza cu siguranta frustrarile doamnei Mungiu in acest domeniu, dar acest lucru nu priveste pe nimeni decat pe domnia sa. Fiecare are viata sexuala pe care o poate avea sau pe care si-o doreste. A face insa din Sfanta Evanghelie un spectacol cvasipornografic, prin desacralizarea Domnului Iisus pentru a sacraliza vulgaritatea, este oare o dovada de curaj din partea autoarei acestei nedemne “opere de arta” teatrala?… Spre deosebire de atitudinea antievreiasca sau antimusulmana, cea anticrestina nu prezinta astazi niciun risc, permitand frustratei autoare o gama cat mai larga de blasfemii, inspirate de cele proferate de tortionarii din puscariile comuniste”, consemna dupa premiera de la Iasi Radu Negrescu – Sutu.

Piesa a fost considerata de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist drept o blasfemie si “o jignire adusa Bisericii Ortodoxe Romane”. “Este o blasfemie la viata si la credinta noastra”, a afirmat la vremea respectiva si Arhiepiscopul Ioan Robu al Bisericii Catolice din Romania.

Textul blasfemiator al Alinei Mungiu l-ar fi interesat si pe Andrei Serban, acelasi regizor care a montat piesa despre Cazul Tanacu, preluata si de Cristian Mungiu ca tema pentru noul sau film, “Dupa dealuri”, ambele interpretari “artistice” ale unei drame reale fiind inspirate dupa cele doua carti ale fostei jurnaliste BBC Tatiana Niculescu Bran, “Spovedanie la Tanacu” si “Cartea Judecatorilor” (aparute la Humanitas, la fel ca si mai recentul atac la Biserica Ortodoxa Romana al aceleiasi autoarea, “Noptile Patriarhului”). Intr-o paranteza deschisa este de notat si faptul ca Tatiana Niculescu este sotia lui Mirel Bran, corespondent pentru Le Monde, la randul lui un anticrestin convins, observat ca atare si in timpul campaniei pentru salvarea icoanelor din scoli, fiind un critic constant al Bisericii Ortodoxe Romane si un sustinator al propagandei homosexuale stradale. Cu toate acestea, in contrast cu modul “hitru” in care este prezentat regretatul Patriarh Teoctist si IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, in cartea sotiei sale, “Noptile Patriarhului”, Mirel Bran considera ca actualul Patriarh Daniel este “un modernist, reformator, ecumenist si european”.

De observat ca atat Cristian Mungiu cat si Andrei Serban au ignorat – chiar cu acceptul tacit al Patriarhiei, din cate se pare – drepturile la propria imagine, viata si credinta ale parintelui Daniel Corogeanu de la Tanacu, inchis pe nedrept pentru moartea Irinei Cornici si intre timp eliberat din inchisoare. Scenele relevate de Mediafax despre atmosfera de la repetitii denota si o alta fateta a realizatorilor unui spectacolul dintr-o drama reala, care implica persoane neconsultate: “Unii actori spuneau «nişte oameni suferă şi noi mergem să ne plimbăm pe Broadway». Ne-am dat seama atunci că nu trebuie să ne luăm prea mult în serios. Distanţa s-a produs când am putut să râdem de cazul acesta”, a mărturisit regizorul Andrei Serban, citat de Mediafax. “Totodată, Tatiana Niculescu-Bran apreciază că momentul cel mai amuzant a fost când Andrei Şerban le-a cerut actorilor să joace piesa pentru trei culturi diferite, din Somalia, Japonia şi Mongolia.”, mai noteaza Mediafax din amuzamentul de la repetitii, facut pe seama mortii unei tinere si incarcerarii altor maicute si a preotului Daniel.

Nu stim cum a fost atmosfera la filmarile lui Cristian Mungiu dar, in tot cazul, anticrestinismul sau nativ, am putea spune, a fost remarcat deja de presa straina. “Regizorul este mai interesat în demonstrarea metodică a potenţialului distructiv al credinţei rigide decât de legătura fragilă dintre cele două femei şi, deşi acest unghi ambiţios este mai intelectual, nu sunt sigur că este şi cel mai potrivit.”, scrie unul dintre jurnalistii acreditati la Cannes ai portalul postului France 24, citat de Mediafax, fara sa stie ca tanarul merge pe urmele tatalui si surorii sale mai mari.

Nu este nimic nou, de fapt. Mult-aclamatul “4-3-2” a fost considerat de presa serioasa a lumii drept o facatura cu aceeasi tenta, de anticrestinism grotesc. “Si avortul devine spectacol intr-un film sordid si plin de vorbarie”, titra cotidianul Vaticanului, L’OSSERVATORE ROMANO. Asociatia “Alege Viata” din Franta l-a considerat “un film care promoveaza cultura mortii”, cineastul Andrzej Zulawski a spus-o pe sleau ca “nu vreau să văd aşa ceva cum nu vreau să mănanc mancare proastă sau să vorbesc cu proşti” iar presedintele Asociaţiei Criticilor de Film din New York, Armond White, a dat sentinta: “Cand un film e atat de obtuz ca “4,3,2”, simti ca si cum a inceput numaratoarea inversa pentru sfarsitul cinematografiei”.

Desi ii scapa informatia ca “in mod inexplicabil, premiera filmului “Dupa dealuri” nu are loc in 19 mai seara, asa cum se cade pentru un regizor care are un Palme d’Or acasa, ci dupa-amiaza, pe zi”, daca citesti corespondentele HotNews ale Iuliei Blaga ai putea crede ca Festivalul de la Cannes de anul acesta se desfasoara pentru si cu un singur film: al lui Mungiu. Ziaristii normali sunt insa mult mai rezervati.

“Paris Match“ noteaza, de exemplu: “Cat despre personaje, de la tanara calugarita care ii spune ‘tati’ preotului, trecand prin iubita isterica si monomaniaca si prin stareta cu inima de sfanta, personajele nu reusesc in niciun  moment sa ne emotioneze. Nu intram nici in empatie, nici in antipatie cu ele, avem doar putina pofta sa le manam de la spate ca sa iesim odata din fundatura in care ne-a dus acest lungmetraj mult prea lung. (…) O fi Mungiu un cineast major, dar ‘Dincolo de dealuri’ nu i-ar putea seduce decat pe cinefilii integristi.”

Anticrestinismul vomitiv al lui Cristian Mungiu, boala de familie dupa cum se vede, se spuzeste oral la Cannes, unde pionierul fruntas al “Noului Cinema” repeta fara jena cliseul ca “nu intelege de ce se construieste o catedrala ortodoxa intr-o tara saraca care n-are decat 5000 de scoli si mai putin de 500 de spitale” (interviu THR).

Nici noi nu intelegem de ce trebuie sa fie platit Mungiu din banii nostri, plus pensiile si alocatiile taiate, ca sa ne injure, asa ca vom solicita Parchetului sa faca investigatia necesara in ce priveste frauda de la CNC pe care o semnalam, corpului cineastilor din Romania ramanandu-i obligatia sa se autosesizeze in cele doua cazuri de plagiat reclamate, pentru a le judeca si condamna conform Legii.

Victor Roncea

Vedeti si: Imnul lui Mungiu: Plagiati, Plagiati, Plagiati!


Imnul lui Mungiu – Plagiati, Plagiati, Plagiati… de ZiaristiOnlineTV

Foto Ioan Carmazan: Cristofor Lazarescu / CineFan.ro

Foto Cristian Mungiu: Ovidiu Micsik / MediafaxFoto/Gandul.Info

Ziaristi Online: Dr Larry Watts in revistele SRI si CIA despre cartea coordonata de George Maior, Un Razboi al Mintii. Profesorul Ilie Badescu despre opera Maestrului Dinu Sararu. Mihai Ghimpu si Dorin Chirtoaca intristati de tacerea Bucurestiul la 200 de ani de la ocupatia ruseasca


Dr Larry Watts in revistele SRI si CIA despre cartea coordonata de George Maior, Un Razboi al Mintii

Seful SRI George Cristian Maior si Larry L Watts - Foto Cristina Nichitus Roncea

“Pentru straini cartea este utila sub aspectul reflectarii gandirii din intelligence-ul romanesc si transformarilor actuale si un indicator al preocuparilor vechi si noi pentru specialistii romani in domeniu. Este, de asemenea, de interes pentru cei care analizeaza comparativ reformele in intelligence si preocuparile in domeniu in spatiul post-comunist.”

Pătru cel Scurt şi actualitatea chestiunii ţărăneşti. Profesorul Ilie Badescu despre opera Maestrului Dinu Sararu

Dinu Sararu Ioan Scurtu si  Ilie Badescu la Academia Oamenilor de Stiinta - Foto Ziaristi Online

Despre acest gen de desproprietărire a vorbit îndurerat Domnul de la Timpul conservatorilor de acum un veac şi jumătate, Mihai Eminescu: Poporului i se „ia, i se tot ia şi lui nu i se dă nimic în schimb.”

Mihai Ghimpu si Dorin Chirtoaca: Bucurestiul n-a coborat tricolorul in berna si n-a aprins nici o lumanare pentru Basarabia la 200 de ani de la ocupatia ruseasca

Ocupatia ruseasca 1812 Chisinau 16 mai 2012

Mihai Ghimpu: “Să ridicaţi lumânările în sus să se vadă şi de la Guvern, şi de Preşedinţie, şi de la Parlament, şi de la Moscova, şi de la Bucureşti. Îmi pare rău că nici Bucureştiul astăzi n-a aprins în Ţara în care s-au unit toţi românii o lumânare în memoria moldovenilor care au stat la baza fondării Statului Român.”

Cioro-ungurenii, predo-ologii si neamto-consky. Esecul cooperativei antiromanesti – Crescatoria de papagali a lui Andrei Plesu

“(…) Din nefericire, toate iesirile ciudate ale lui Cioroianu par sa aiba legatura cu o linie politica prestabilita deja. In favoarea Rusiei. Actiunile desfasurate din sediul MAE in defavoarea Romaniei nu sunt de ieri de azi. Daca in cazul lui Cioroianu, aceastea sunt stravezii, dintr-o inabilitate de amator, in cazul predecesorului sau acestea au fost destul de bine mascate.

Adrian Mihai Cioroianu nu are insa numai patronimul in comun cu Razvan Mihai Ungureanu. Ambii reprezinta, inainte de vreo forta politica (Ungureanu a devenit membru PNL cu o zi inaintea numirii sale), produse ale unei retele bine infipte in toate sferele importante ale statului.

Putina lume stie ca, pe langa functia de conducere din cadrul Fundatiei Soros, Ungureanu a fost atat bursier al Colegiului Noua Europa patronat de Andrei Plesu cat si al lui Marc Rich, cunoscut drept infractor de talie mondiala si inventator al oligarhilor rusi Oleg Deripaska si Igor Ziuzin.

Cioroianu a fost atins si el cu ceva fonduri ale Soros, fiind bursier si scrib dilematic al Colegiului si Trustului lui Plesu, dar si membru al Grupului pentru Dialog Social. Ca si mentorul sau, de altfel, cunoscut drept, curios!, si ca oficial in toate guvernele Romaniei, de la Iliescu-KGB pana astazi.

In esenta, cele doua pseudo-mandate ale ungro-cioroienilor, dovedesc cred eu, cu prisosinta, esecul cooperativei antiromanesti.”

Victor Roncea

ZIUA, 15 iunie 2007

De ce trebuie expulzat recidivistul antiroman Oskar Fuzes. Ambasadorul Ungariei a persiflat si ignorat Ministerul de Externe Roman, sustine cu vehementa proslavirea extremistului antiroman si antisemit József Nyírő si s-a implicat in campania electorala din Targu Mures pentru turnatoarea si activista PCR Smaranda Enache Szobotka

Anul trecut cetateanul ungar Oskar Fuzes, extremist antiroman beneficar de acoperire diplomatica, si-a trimis nevasta la inaintare ca sa recite din versurile criminalului de razboi Albert Wass introduse provocator intr-un discurs al premierului de la Budapesta, Viktor Orban, de un 15 martie, la Odorheiu Secuiesc. Dovezile au fost strigatoare la cer. Vezi: O stire disparuta de pe Agerpres: Din versurile lui Wass Albert, criminal de razboi antisemit si antiroman, recitate de Bajtai Erzsebet, sotia ambasadorului Ungariei, Oszkar Fuzes. UPDATE. Slujitorul Budapestei din fostul Guvern de la Bucuresti, penultimul rebut politic al lui Andrei Plesu, Teodor Baconsky, nu numai ca a ignorat afrontul dar i-a mai si luat apararea antiromanului. Vezi: Pastrarea lui Baconschi in functie este o pata pe obrazul Romaniei. Ziaristi Online probeaza ca sotia ambasadorului Ungariei a recitat din criminalul antisemit si antiroman Albert Wass. In cele din urma – dar prea tarziu – Baconscky a fost ejectat acolo unde merita: la cosul diplomatiei romane. Nu si extremistul Fuzes. Acesta si-a continuat nestigherit atacurile la Romania, sub protectia mafiei ruso-maghiare din PDL: Ungaria si UDMR ameninta Romania si PDL cu “tensiuni interetnice” la Cluj, daca nu este eliminata placa lui Nicolae Iorga de la picioarele lui Matei Corvin si Baconschi, din nou sluj in fata Ungariei si a ambasadorului ei. In numele cui promite Baconschi indepartarea placii lui Iorga de langa statuia lui Matei Corvin? si Ambasadorul Ungariei a insultat suveranitatea Romania de pe treptele MAE: “Interesul Ungariei este absolut natural” si Reprezentanta “Tinutului Secuiesc” de la Bruxelles, un nou front deschis la adresa Romaniei. Baconschi, din nou sluj in fata Ungariei si a ambasadorului ei si Ziare.ro: Ungaria dicteaza Romaniei pe tema regionalizarii!? Romanii raspund amintind de Diktatul de la Viena si Victor Roncea: Ce va face Romania Ungariei? si Editorial: Baconschi nu face, Boc desface dar Basescu, de ce tace?.

Sa amintim si ca el si-a inceput mandatul injurand un ziarist prin vocea fostului sau sef pe atunci deghizat in adjunct, rezidentul serviciului de informatii al Budapestei la Bucuresti. Vezi Ambasadorul Ungariei chemat pentru explicatii la MAE in cazul atacului maghiar asupra redactorului sef al ziarului Curentul. Si, de asemenea, ca a fost prezent la lansarea platformei “independentiste” a lui Laszlo Tokes pentru Transilvania “libera”:  Mircea Toma a sustinut autonomia Ardealului la Congresul lui Tokes unde s-a cerut ca “Tinutul Secuiesc” sa devina “o tara mama interna pentru maghiarii din Romania”. Szilágyi Zsolt: “Principiile autonomiste sunt purtate și în lupta pentru Roșia Montană”

Acum insa intrece orice masura. Chemat la MAE ca sa dea explicatii privind proslavirea unui antiroman si antisemit notoriu, József Nyírő, pentru care se pregateste o baie funerara de extremisti maghiari de Rusalii, Oskar Fuzes a tratat Ministerul Roman de Externe cu fundul, aratandu-se prea ocupat ca sa se deplaseze la sediul MAE, asa cum se face, conform cutumelor diplomatice, atunci cand este solicitat. Si-a trimis un secretar: Adam Balazs. Afront curat. Asta si dupa ce acelasi agitator si gargaragiu extremist de la Budapesta, Secretarul de stat din cadrul Ministerului ungar de Externe, Zsolt Nemeth, a declarat, intr-o ingerenta clara in afacerile interne ale Romaniei, că recentele evoluţii ale situaţiei din România, inclusiv declaraţiile Guvernului referitoare la legea privind dreptul de vot şi legea minorităţilor, precum şi problema Facultăţii de Medicină de la Târgu Mureş, “sunt un motiv de îngrijorare pentru Ungaria” (Gandul). Declaratia trebuie conjugata cu un  ATAC MIZERABIL la adresa României al delegației ungare a PPE din Parlamentul European girat de “românul” Laszlo Tokes: Delegaţia ungară a PPE din PE reclamă încălcarea de către Guvernul Ponta a drepturilor minorităţii maghiare.

Ce-ar fi daca i-am mai da noi un motiv de ingrijorare, bagandu-i-l pe Oskarica al lui exact acolo de unde l-a scos, saracul, in vreo buda de pe la Ministerul de Externe maghiar?

Pe langa toate aceste declaratii si atitudini sfidatoare, agentul Fuzes se implica activ, acum, si in campania electorala locala, in fieful maghiar din Targu Mures, alaturi de nimeni alat decat de turnatoarea si activista comunista care uraste romanii din nascare, tovarasa Smaranda Enache Szobtoka. Vezi CA VODĂ PRIN LOBODĂ. Ambasadorul Ungariei agent electoral al extremiștilor maghiari din UDMR și PCM!

Pana si ungurii lui s-au revoltat! Intr-o depesa MTI, agentia maghiara de informatii de la Budapesta, se arata ca UDMR Mureş critică faptul că, într-o declaraţie acordată presei, ambasadorul Oszkár Füzes a nominalizat, ca persoană particulară, pe care dintre candidaţi l-ar vota. În timpul difuzării unei discuţii cu candidatul György Frunda, un post local de televiziune a prezentat declaraţia ambasadorului Ungariei, în care diplomatul ungar a afirmat că, în calitate de persoană particulară, ar vota pe Smaranda Enache, de la “Liga Pro Europa”, scrie MTI. UDMR Mureş solicită Ministerului ungar de Externe să îşi precizeze public poziţia faţă de acest caz.

In ce priveste afacerea cu mumia lui Nyírő (Vezi Romanii din Harghita – Covasna atacati cu mumii horthyiste. Extremistii de la Budapesta vor funeralii “autonomiste” pentru Nyiro Jozsef. Ce va face Bucurestiul? PROTESTE), Oskar a declarat cu tupeu: “Avem dovezi că nu a fost nici antiromân, nici antisemit!”. El a afirmat că nu înţelege întrebarea unui reporter privind oportunitatea implicării statului ungar în acest demers, legat de o persoană controversată, în perioadă de campanie electorală: „A fost un proces dificil şi complicat, pentru că Nyiro a fost înmormântat în Spania. Nu înţeleg întrebarea. Şi tatăl meu a fost un apropiat al regimului Horthy, pentru că viaţa lui a fost în timpul lui Horthy, iar eu nu pot să schimb acest lucru”, citeaza Mediafax. Vezi: SFIDAREA UNGARIEI CONTINUĂ. Ambasadorul Budapestei sare în apărarea fascistului maghiar József Nyírő!

Cu toate acestea, atat istoricii romani cat si cei evrei il contrazic pe Fuzesul os de Horthy. EvZ: Primul mare scandal al campaniei electorale: FASCISTUL MAGHIAR József Nyírő, înhumat la Odorheiul Secuiesc:

Acuzat de asasinate împotriva românilor

Potrivit volumului „Români și unguri 1940-2011”, scris de istoricul Petre Țurlea, Nyírő a făcută parte din personalitățile maghiare instruite de guvernul de la Budapesta să rămână pe teritoriul cedat României pentru a păstra stăpânirea de facto a regiunii de către maghiari.

În 1947-1948, autoritățile române îl suspectează inclusiv de comandarea unor asasinate, fiind urmărit inclusiv de Justiția din Ungaria. Din cauza acestui fapt, Nyírő se refugiază la Munchen și, ulterior, se ascunde în Spania unde va și muri în 1953.

În volumul „Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul României (septembrie 1940 – octombrie 1944)”, în care au adunat mărturii istorice Mihai Fătu și Mircea Mușat, sunt redate pasaje referitoare la o serie de crime produse de grupări teroriste conduse, printre alții, de József Nyírő.

„Fenomene deosebit de grave s-au petrecut în acele zile la Cluj şi împrejurimi, unde trupele de ocupaţie horthyste au sosit la 11 septembrie 1940. Până atunci, crimele, bătăile, devastările declanşate împotriva românilor, îndeosebi în cartierele Mănăştur, Între ape, comunele Floreşti şi Someşeni au fost — aşa după cum recunoştea la 15 noiembrie 1940 fostul consul al Ungariei la Cluj, dr. Bothmer Karoly — efectuate de elemente declasate, şovine, fasciste, organizate în grupe teroriste, conduse de Kerekes Istvan, Kiraly Zoltan, Mălnassy Tivadar, József Nyírő”, se arată în lucrarea amintită.

REACȚIE OFICIALĂ. Institutul „Elie Wiesel”: nu este de dorit reînhumarea publică

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” are date care susțin orientarea politică a scriitorului maghiar. „După puciul szalasist de la 14 octombrie 1944 și implicita debarcare a lui Horty, a devenit membru în parlamentul de extremă dreaptă, Nyilasis, al lui Ferenc Szalasi. A fost și vicepreședintele comisie de învățământ. Prin urmare, József Nyírő a aderat la o politică naționalistă, extremistă și antisemită”, arată reprezentanții Institului într-un răspuns transmis Evenimentului zilei.

”Considerăm că nu este de dorit reînhumarea lui József Nyírő în prezența unor persoane sau a unei procesiuni oficiale”, este recomandarea specialiștilor institutului.

Președintele PCM, Szasz Jeno, nu crede în aceste date. „Nu a avut o politică ce azi ar putea fi considerată compromițătoare. El este pentru cultura maghiară precum este Slavici pentru cea română”, spune Szasz Jeno, președintele PCM și primarul din Odorheiu Secuiesc, care a decis și botezarea unei străzi din Odorheiu Secuiesc cu numele scriitorului. (EvZ.ro)

Pe deasupra, si profesorii unguri sustin acelasi lucru: EXCLUSIV. Ambasadorul Ungariei la București contrazis de Asociația Profesorilor din Ungaria în scandalul ”Nyirő József”. APU: ”Nyirő József şi Wass Albert au fost extremiști și antisemiți”!

Ce vor face, asadar, Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei si noul lui ministru, clujeanul Andrei Marga?

Il va crede dl Marga pe cuvant pe tupeistul Fuzes, la fel ca carpa de sters pantofii a Ungariei care raspunde la numele de Baconsky sau ii va lua in considerare pe istoricii romani, unguri si evrei cu dovezile lor?

Va permite Guvernul Ponta un cortegiu funerar cu sute de membri ai “Garzii Maghiare” si zeci de mii de participanti, in plina campanie electorala, in inima “Tinutului Secuiesc”?

Sau mai bine l-ar expulza pe cetateanul ungar cu acoperire diplomatica Oskar Fuzes, si ar termina balciul?

Si, pe deasupra, se mai ridica o intrebare: cat vor mai tolera Ministerul de Interne, Parchetul General si Serviciul Roman de Informatii inalcarea Legii prin ridicarea busturilor celor doi extremisti si criminali de razboi Wass Albert si Nyiro Jozsef in centrul orasului Odorheiu Secuiesc?

Liigheanu-Liicheanu-Liiceanu nu se lasa. Comisarul “politiei gandirii” Valeriu Stoica a facut recurs dupa ce Tuca si Zbarcea au castigat procesul. Judecatorii s-au auto-recuzat

Urmeaza un nou termen. Mergem mai departe. Detalii despre procesul intentat de comisarii “politiei gandirii”, profitorii tuturor regimurilor, de la Groza la Basescu, aici: Cum s-a terminat procesul Liiceanu-Liicheanu-Liigheanu, profitorul tuturor regimurilor, contra ziarului ZIUA, a lui Victor Roncea si a libertatii presei.

Larry Watts: Problema Moscovei a fost ca romanii din jurul Romaniei au vrut sa ramana romani. Iar istoriografia romaneasca i-a ajutat. VIDEO de la Nasul TV

Inainte de conferinta lui Larry Watts de la Institutul de Sociologie al Academiei Romane istoricul american a fost invitat de Radu Moraru la Nasul TV. Ziaristi Online a patruns in culisele noii televiziuni, la emisiunea lui Radu Moraru, din care va redam fragmentul in care dr Larry Watts se refera, pornind de la o intrebarea despre agentul sovietic Ion Mihai Pacepa, la atacul concertat asupra identitatii nationale a romanilor din jurul granitelor actuale ale Romaniei, ca unul dintre obiectivele tarilor “vecine si prietene” vasale Moscovei. “Dar romanii din Moldova si Ucraina au vrut sa ramana romani”, afirma Larry Watts. “Si istoriografia romaneasca a acelor ani, aliniata la cea occidentala, i-a ajutat”. Vedeti video mai jos:

Larry Watts despre identitatea romaneasca la… de ZiaristiOnlineTV

Cititi si Dr Larry Watts despre Cazul Tismaneanu vs Prof Giurescu si istoriografia romaneasca, cu o incursiune in Arhivele KGB »

Zi de Doliu National. La 200 de ani de la Rapirea Basarabiei – Nicolae Iorga si Ion Antonescu. Un Studiu de Caz prezentat azi la Conferinta BASARABIA – 1812 de Ghe Buzatu. BASARABIA NOASTRA – scrisa de Iorga la 100 de ani de la Rapt. PDF

Ziaristi Online:

EXCLUSIV. La 200 de ani de la Raptul Basarabiei – Nicolae Iorga si Ion Antonescu. Un Studiu de Caz realizat pentru Conferinta Internationala BASARABIA – 1812 de Prof Univ Dr Ghe Buzatu

Să reţinem că Mareşalul a stabilit drept motto la Prefaţa din 1941 câteva din excepţionalele sale îndemnuri desprinse din Apelul „Către Români”, datat 26 februarie 1941, mai precis:

Eu m-am înclinat în faţa unei situaţii găsite.

Împreună cu poporul, nu am acceptat-o ca definitivă şi nu o vom accepta niciodată.

Nu va fi linişte în acest colţ al Europei şi nu va fi dreptate adevărată în lume cât nu se va face sau nu-şi va face dreptate poporul românesc. Şi se va face.

Acest lucru îl afirmă prin mine şi odată cu mine toţi acei care au vieţi de jertfit.

Popor român, porţile veacurilor şi drumurile drepturilor îţi stau deschise, dacă ştii să dovedeşte întâi prietenilor şi apoi duşmanilor că eşti în stare să-ţi stăpâneşti destinul.

………………………………………………………………………………….

Studiu prezentat azi la CONFERINȚA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ Basarabia – 1812. Problemă naţională, implicaţii internaţionale / Bessarabia – 1812. National Problem, International Implications. AGENDA Chisinau – Iasi, 14 – 16 Mai 2012 »

Basarabia-Bucovina.Info:

Zi de Doliu National: 200 de ani de la prima Rapire a Basarabiei de catre Rusi. CARTE PDF: BASARABIA NOASTRA – Scrisa la 100 de ani de la Rapire de N. Iorga

Doar munca incordata pentru Basarabia poate grabi readucere ei acasa, la tara-mama, Romania. Cu aceasta idee isi incheie marele istoric Nicolae Iorga lucrarea sa, Basarabia Noastra – Scrisa la 100 de ani de la rapirea ei de catre Rusi” – Aici in format PDF, pe care portalul Basarabia-Bucovina.Info o pune la dispozitie cititorilor nostri cu sprijinul Dacoromanica.ro.

Fie ca romanii sa-l auda pe marele nostru istoric si peste veac. Dumnezeu sa ne ajute!

Foto jos: Doliu National pentru Basarabia – O alta Rapire: 28 iunie 1940. Imagine din Bucurestiul odinioara romanesc

Corneliu Basarab Vlad despre 16 mai 1812: Basarabia eterna e romaneasca nu pe harta, ci in suflete

Basarabia eterna e romaneasca nu pe harta, ci in suflete

de Corneliu Vlad

In mai 1812, la Gurile Dunarii, Imperiul otoman ceda Imperiului tarist un tinut  asupra caruia nici unul dintre cei doi vremelnici puternici ai zilei nu avea vreun drept, caci era stapanit si locuit  de totdeauna de romani.

Astazi, dupa 200 de ani de la anexarea Basarabiei  de catre Rusia, cu toata uriasa, indelungata, cruda sau vicleana lucrare de deznationalizare intreprinsa aici, acest tinut ramane  prin excelenta unul al romanitatii.  Apartenenta organica a romanilor de peste Prut la spatiul spiritual si istoric romanesc  nu mai poate fi azi tagaduita de cineva in mod serios iar pericolul instrainarii si chiar pieirii lor ca neam, pericol real pana nu prea demult,  se indeparteaza.   E o victorie peste timp a romanilor de peste Prut, dar una mult prea scump platita.

Dar Basarabia istorica nu  a redevenit nici comandament al zilei, nici macar concept geopolitic de agenda. Ceea ce numim azi Republica Moldova este o constructie statala  nascuta in timpuri zbuciumate, prin dictat, razboi,  represiune si faradelege, iar cetatenii acestui stat nu trebuie sa se simta nici ofensati,  nici vinovati  de o asemenea stranie  situatie pe care numai o minte ca a lui Stalin si a celor de-un fel cu el ar fi putut-o imagina.

Republica Moldova  nu e toata Basarabia, « Basarabia e raschirata », imi spunea in anii 1990 un batran din comuna Varnita de pe Nistru. Republica Moldova de azi poate fi  luata drept stat, meleagurile ei pot fi iubite si venerate ca loc natal, asa cum o face si autorul acestor randuri, care s-a nascut in anul 1942 pe malul Nistrului, dar republica de la Chisinau nu va putea fi simtita niciodata ca patrie.  Pentru titlul de articol « R. Moldova : stat – poate, patrie – niciodata », in urma cu cativa ani a trebuit sa plec din conducerea si redactia unui ziar  din – atentie ! – Bucuresti.

Astazi, la 200 de ani de la ceea ce istoria consemneaza drept Rapirea Basarabiei, e greu de spus cand se vor regasi intr-un acelasi stat romanii de pe cele doua maluri ale Prutului. Starile de fapt  de la Bucuresti si Chisinau nu sunt prielnice, conjunctura europeana si cea internationala sunt labile si isi cauta un nou echilibru, marile puteri si constructii interstatale ale lumii democratice n-au timp pentru romani si dreptatea lor, iar Rusia nu si-a revenit inca pe deplin dupa trauma celei mai mare catastrofe geopolitice prin care a trecut si este in plin proces de recuperare a pozitiilor si influentelor pierdute prin disparitia URSS.

Castigurile, ca democratie, in aceasta parte de lume, din ultimele doua decenii, nu s-au numarat, pentru romani si in atatea lucruri ce puteau fi faptuite de ei impreuna.  Vremurile au fost si sunt, si ele, ingrate, dar  de vina suntem inainte de toate noi, romanii traitori de azi. Caci mari fapte pot face impreuna  romanii de pe malurile Prutului, adica de pe un continent ce isi dezvolta zi de zi, cu tenacitate si nu mereu cum trebuie, un construct unitar, o viata impreuna si un viitor comun.

Europa Unita poate insemna si romanii regasiti in acelasi mare proiect. Dar lucrurile nu trebuie nici grabite necugetat, nici lasate sa curga de la sine. Mai de pret ca orice este sa nu se uite ca, prin ceea ce are ea curat si adevarat, nu neaparat pe harta ci in suflete, Basarabia eterna e romaneasca.

Cronica Romana si Ziaristi Online

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova