Cu un motto de Ilarion Alfeyev de Volokolamsk (foto mai jos, de zilele trecute): “Viitorul spiritual al Europei se va scrie pe axa Vatican-Moscova”
Intr-o postare pe contul de Facebook al lui Valentin Mandrasescu, pseudonimul ales de analistul pentru Romania al activei publicatii online Vocea Rusiei, se sugereaza ca, o data cu instalarea unui Papa iezuit, “A treia Roma” va sprijini cu toate fortele “Prima Roma”. “Astăzi, Ortodoxia moscovită (unica biserică ortodoxă dotată cu rachete nucleare, după cum “se glumeşte” la Moscova) este unicul aliat al Catolicismului adevărat”, afirma analistul de la Rasarit. Totodata ni se prevede, noua romanilor, si o “apocalipsa” de toamna. Desi Contele de Marenches, fost sef al serviciilor speciale franceze, spunea ca modelul preluat de Stalin pentru organizarea structurilor si activitatilor KGB a fost inspirat din cel al ordinului iezuit, nu stiu de ce s-ar bucura Rusia atat de mult cand originile serviciilor speciale americane se bazeaza tot pe apropiati ai aceluiasi ordin. Sau, mai stii? Cercul le inchide pe toate. Redam dialogul nocturn, de dupa alegerea noului Papa, cardinalul italian originar din Argentina Jorge Mario Bergoglio, alias Francisc I:
Azi, după sute de ani, discipolii lui Loyola, “câinii de pază ai bunului Dumnezeu” jubilează. Prietenii mei de la Praga plâng de bucurie. Francisc I este primul papa iezuit. De ce este important? Până acum, exista o regulă nescrisă – un iezuit nu poape fi ales pentru funcţia de suveran pontif. Priviţi cu reticenţă şi neîncredere de către restul bisericii, consideraţi prea radicali (mai ales pentru epoca post Vatican-II) iezuiţii se ocupau de sarcinile cele mai dificile: ideologia, lucrul cu informaţia, interacţiunea cu politicienii şi societatea.
Dacă un iezuit a fost ales să conducă Biserica Catolică, atunci (dacă nu s-au precopsit cu un trădător) avem un semn clar că aripa radicală a catolicilor va da o ultimă şi decisivă bătălie pentru păstratea principiilor şi idealurilor catolice. Vor avea de înfruntat o presiune uriaşă. Un papa care spune un NU hotărât sodomiţilor şi “modernizatorilor”, un papa care este preocupat de echitatea socială va avea o viaţă dificilă, dar anii petrecuţi în interiorul celui mai conservativ ordin al catolicismului ar fi trebuit să-l pregătească pentru aceste dificultăţi. Îi urez succes!
Victor Roncea Inseamna insa, in egala masura, si o intarire a aripii care tinde sa domine si sa submineze Ortodoxia. Ramane de vazut ce va face “A Treia Roma”. Se va uni cu prima? Noroc cu noi ca suntem autocefali!
Valentin MandrasescuVictor Roncea , din experienţa pe care am avut-o cu iezuiţii pot spune cu cerititudine că au multe probleme, dar nu sunt proşti. Astăzi, Ortodoxia moscovită (unica biserică ortodoxă dotată cu rachete nucleare, după cum “se glumeşte” la Moscova) este unicul aliat al Catolicismului adevărat. Catolicismul este într-o situaţie critică în sensul că acum câteva ore au scăpat pe muchie de cuţit de alegerea unui pontific care putea “legaliza” sodomia. Banca Centrală Europeană “a găsit nereguli” la Banca Vaticanului, încă puţin şi rămân fără bani. Noroc că iezuiţii sud-americani au propriile circuite financiare Ei nu sunt în poziţie de a mai ataca pe cineva. Visul lor suprem este să supravieţuiscă şi în alte zone decât favelel din Sao Paolo sau ministerele din Buenos Aires. Francisc va da o bătălie pentru Europa. Eu (şi nu numai eu) îi doresc să câştige.
Valentin MandrasescuVictor Roncea , ref la iezuiţi, atacuri şi autocefalie … La câţi bani se toarnă acum în tot felul de ASUR-uri, catolicii ar trebui să fie ultima problemă pe ordinea de zi a ortodoxilor români. Să vedeţi ce va fi la toamnă …. o să vă fie dor de “micile bătălii” intracreştine.
Victor Roncea Stimate dle Valentin Mandrasescu, ati bagat fitilul si-ati aprins si iasca. Macar dati-ne un pont sa stim si noi de ce sa ne ferim sau cum sa ne pregatim. E de vesta antiglont si casca, de pus baioneta sau direct de bunker? De unde vine racheta? Sau e vorba de vreo implozie?
Valentin MandrasescuVictor Roncea , pe măsură ce punem mână pe nişte chestiuni publicabile, le publicăm iar racheta o să vină de la Bruxelles, ghidajul la sol fiind (ca de obicei) asigurat de discipolii unui celebru speculator financiar.
Victor Roncea Rachetele si minele lui Soros sau Rich (n-am inteles exact care-i seful cui) le resimtim de 23 de ani. Asta trebuie sa fie vreo bomba nucleara atunci… Sper sa le explodeze in brate!
UPDATE: Si o stire la fel de importanta: Xi Jinping este noul presedinte al Chinei, pentru urmatorii 10 ani. Prima vizită oficială în străinătate a lui Xi Jinping în calitate de preşedinte al Republicii este prevăzută, până la sfârşitul lunii, la… Moscova, urmată de un turneu în Africa. Despre acest eveniment scrie, de la Beijing, si Dan Tomozei
Reporter Ziaristi Online: Domnule Profesor, Instanta a hotarat: Andrei Muraru, istoricul “Militiilor spirituale” si adjunctul informatorului Marius Oprea, ajuns sef al IICCMER, a mintit in ceea ce va priveste. Dar nu numai ca a mintit ordinar invocand asa-zisul Dvs “dosar de cadre” si o functie PCR pe care nu ati avut-o niciodata, dar dupa ce a facut-o in scris, in “Observatorul cultural”, a continuat dezinformarea si manipularea opiniei publice la postul national de televiziune, TVR, cu concursul fostei conduceri a stirilor, recte douas’dieista (adica “22″-iesta) Rodica Culcer, care, din cate imi aduc aminte, nici nu v-a oferit firescul Drept la replica. Credeti ca asa au invatat-o sefii ei de pe vremea cand au introdus-o pe post de secretara la Ambasada SUA in timpul odiosului regim securist-comunist “ilegitim si ilegal”?
Din păcate, cei care au reprezentat interesele SUA în România nu au reuşit să cultive o elită organică. Or, tocmai aici este cheia chestiunii, poporul român era filo-american pentru că crede în democraţie şi în libertate. 99% dintre români cred. Nu ai nici o şansă să susţii America aici cu elite inepte, trădătoare sau străine. Decât dacă trădezi America. Şi, din nefericire, America a fost trădată de câteva ori în România, chiar şi după arestarea cârtiţelor CIA – este îndeajuns să amintim afacerea Bechtel.
Sunt deosebit de dezamăgit şi de indignat de reacţia Ambasadei SUA, care preia şi promovează acuzaţiile calomnioase ale activiştilor mişcării homosexuale, fără o minimă verificare. Întregul comunicat al ambasadei încalcă uzanţele diplomatice curente. A acuza pe nedrept, a calomnia un cetăţean al statului în care îţi desfăşori misiunea este un comportament diplomatic nedemn. Aştept scuzele Ambasadei SUA pentru această inimaginabilă ofensă.
Departamentul de Stat al SUA a devenit guvernul mondial al ţărilor lumii şi cumva noi nu am fost înştiinţaţi? Oare oficialii americani trimişi în lume chiar consideră că ne pot trata pe toţi ca pe o turmă lipsită de valori, raţionament şi luciditate, nesesizând intenţiile şantajiste, oportuniste şi insidioase a documentelor oficiale pe care le emit?
In cele cateva zile de cand s-a declansat scandalul homosexualilor s-au cernut si adancit, pentru noi, observatorii avizati ai razboiului impotriva Romaniei, fronturile de atac la zi pe care mizeaza dusmanii romanilor si executantii lor teleghidati. Dupa o hartuiala de 23 de ani, ce a continut operatiuni eficiente de manipulare in masa si spalare a creierelor, in principal prin intermediul mass-media si al universitatilor reocupate si, mai nou, a scolilor si liceelor, agentii anti-Romania socotesc ca au ajuns la momentul in care pot ataca frontal cel mai important bastion de rezistenta si salvare nationala: Ortodoxia. Asadar, cu toate tunurile pe Ortodoxie!
Campaniile mediatice sustinute din ultimele luni – de la atacul la manualele si orele de religie pana la clasica ponegrire a Catedralei Mantuirii Neamului si Bisericii Nationale, si, acum, la provocarea guralivilor homosexuali inventati -, demonstreaza ca noii tanchisti ai Armatei Rosii, de data aceasta catarati pe antenele televiziunilor, simt si stiu ca este un moment propice pentru un atac masiv.
In mod ciudat, sustinatorii noilor brigazi rosii, finantate in special de Reteaua Deschisa Soros, fac parte din Ambasada tarii pentru a caror interese globale militarii romani isi dau viata, cand si cand, pe fronturi care, de altfel, nu le apartin. Excludem Olanda care este o inamica recunoscuta a Romaniei. Vorbim doar de Statele Unite ale Americii. Comunicatul remis de “ofiterul cultural” al Ambasadei SUA, Edwina Sagitto – de ce nu-si zice direct “comisar”, cum era pe vremurile URSS? – este o insulta la adresa intregului popor roman. Deloc uimitor, autoritatile de azi ale Romaniei, personaje scoase din buzunarele de maruntis ale lui Soros, Rich si Ofer, nu au zis nici “pas” la acest afront ordinar. Numai spectrul vulturului sur de pe stema americana pare sa fie de ajuns ca sa-i bage pe sub mese pe oficialii MAE sau ai Ministerului Culturii, invizibili in tot scandalul facut de propagandistii homosexuali in asaltul lor asupra Muzeului Taranului Roman. Dar ce te faci daca vulturul pe care-l stiam si noi odata azi nu e, de fapt, daca ne uitam mai bine in curtea Ambasadei SUA, decat o oratanie, care nici oua nu mai face, pentru ca e… lesbiana?
Conform misiunii Serviciului Roman de Informatii pe acest pamant, specialistii nostri apara pe langa multe altele si valorile constitutionale, respectiv nationale. Citez: “Demersurile noastre vizează şi agresiunile asupra valorilor identitare româneşti, concretizate în acţiuni autonomist-separatiste sau presiuni asupra comunităţilor româneşti din spaţiile limitrofe ţării (…).”
Dincolo de retorica propagandistica a brigazilor si intelectualilor rosii, gruparile si indivizii la care facem referire, abil deghizati in exponenti ai “societatii civile”, mai precis “in civil”, sunt adeptii unor ideologii extremiste, ce tintesc suprimarea vietii natiunii, daca luam in considerare atacul la valorile familiei si distrugerea fundamentelor statului roman. Si, pe deasupra, au si legaturi concrete cu gruparile extremiste ce vizeaza “actiuni autonomist-separatiste”. In acelasi timp, nu cred ca trebuie sa dau eu consultatii de orbu’ gainii SRI, ca sa se observe ca atacul la un Muzeu al traditiilor nationale se inscrie exact in “demersurile vizate”, respectiv “agresiuni asupra valorilor identitare romanesti“, de data aceasta aflate chiar in inima Cetatii. Nu trebuie uitata din aceast melanj toxic si fetid procuroarea comunista Monica Macovei, convertita la popularism, membra fondatoare si de onoare (!) a asociatiei homosexulilor Accept.
Se ridica intrebarea: cum a prevenit SRI in ultimii 23 de ani erodarea fiintei nationale de catre aceste grupari extremiste antiromanesti si exponentii lor vizibili, dintre care, principalii cel putin, in acest caz, sunt si protagonisti cunoscuti intr-un voluminos dosar ce priveste o importanta operatiune de spalarea de bani cu manutzele lui Vintu, Patriciu si Sorin Marin? Sa raspund tot eu: pai, prin prezentarea lor in… pictoriale, in… revista SRI! Ce pacat, totusi, ca lipseste tocmai poza cu jumatatea de iepure si schiopul pe canalele din Delta…
Desigur, nu e exclus ca vreun tanar neinstruit de la monitorizare sa incadreze acest articol la cele cu bulina rosie. Nu, nu este un atac la SRI. Asa cum nu este nici unul la SUA. Este doar un semnal. Asa cum i-am spus chiar ieri foarte atentului analist pentru Romania de la Vocea Rusiei, care nu a pierdut prilejul de a marca pe contul de pe Facebook o bila neagra pentru SUA cu ocazia acestui scandal pervers: “Poate parea paradoxal cum SUA si UE reusesc ca prin politicile lor ideologice extremiste, de tipul ‘revolutiei culturale homosexuale’, cu tot ceea ce deriva din aceasta – legalizarea casatoriilor intre homosexuali, adoptii, distrugerea familiei, etc – sa ne impinga spre bratele pravoslavnicei Rusii de care ziceau ca ne salveaza daca intram sub cupolele lor.” Mesajul se incheia astfel: “Revenind la subiectul semnalat de Dvs: noii tovarasi care defileaza sub steag strain dar cu curcubeul in gura, si-o fac cu mana lor. Sper macar sa existe unii strategi occidentali onesti care regreta porcariile reprezentantilor lor diplomatici in Romania. Daca nu, sa fie sanatosi!”.
Repet: pentru ce mor militari romani aiurea in lume? Pentru ca sa vina un comisar cultural inversionist cu armata lui/ei de curci bete sa ne spurce noua Muzeul Taranului, recreat dupa ce mare parte din “extremistii” prezenti pentru a ni-l apara am stat in primul rand in fata tancurilor si mitralierelor regimului comunist? Iar apoi am contribuit fiecare cum a putut la renasterea muzeului distrus de bolsevici in urma cu 60 de ani. A venit tzatza Edwina din Rwanda sa ne invete pe noi cultura noastra la noi acasa?
In plina putere a URSS Ceausescu l-a mutat pe soldatul rus (cel descris plastic si de Pastorel Teodoreanu) din Piata Victoriei in balariile de la sosea. Iar noi nu putem, in plina democratie, sa le spunem “aliatilor nostri dragi” sa-si tina soldateii homosexuali in lesa, mai pe la ei pe-acasa, prin budoarele Ambasadei SUA? N-ar fi mai bine sa facem un schimb? Sa-i trimita pe-astia prin Irak si Afganistan si sa ni se intoarca noua militarii acasa?
Si, ca sa merg si mai departe: pentru ce suntem noi in Uniunea Europeana? Ca sa ne vina ordin de la Bruxelles ca suntem obligati sa acceptam casatoriile intre homosexuali si, mai mult, adoptiile de copii in noile “familii homosexuale”? Nu zau, poate sa spuna cineva concret care sunt avantajele Romaniei in UE, dincolo de jaful la care am fost supusi mai ceva ca pe vremea sovromurilor, fanariotilor si otomanilor? Se uita vreun strateg platit din banii nostri la ce se intampla in Marea Britanie? Cam cat credeti ca mai e pana cand o sa apara si in Romania o miscare anti-europeana, in cazul in care “valorile” europene ce ni se impun sunt anti-crestine si anti-umane, ca sa ne referim doar la homosexualitate si pedofilie? Stiti, stimati SRI-isti, ca daca nu faceam noi scandal, azi, la scoala voastra de cadre de la Sociologie, va invata un “profesor” de pedofilie olandez cum sta treaba cu copiii? Asta tot in cadrul “manifestarilor culturale si stiintifice” ale “Lunii Istoriei LGTB” a agitatorilor Soros si Accept, Mircea Toma si compania de facut zgomote, finantate cu larghete de Ambasada Olandei si Ambasada Americii, draga noastra “aliata strategica” care-si respecta aliatul cam de la jumatatea jetului in jos (sau, dupa caz, in sus). Sau nu stiti ca “dusurile aurii” fac parte din “drepturile si libertatile homosexualilor”? Mare grija, sa nu cumva sa-i discriminati pe-aia din “mafia roz”, de pe la Palatele Victoria si Cotroceni, interzicandu-le “drepturile” baltite! Ca se da Mircea Toma cu fundul de pamant si cine stie ce se-ntampla… Cade “Guvernul neonazist“!
Cine mai apara, oare, Romania? Pe frontul de vest, la fel ca pe frontul de est, nimic nou. Dar pe frontul romanesc?
Asa cum am evaluat si noi inca de la inceput, scandalul homosexualilor a fost regizat destul de sleampat doar pentru o condamnare si mai acerba a Ortodoxie, dupa cum bine observa intr-o analiza la obiect Doxologia, portalul de media al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei . Suspiciunile noastre, si obligatia de a lua in considerare miscarile de bambilici ale adversarilor, s-au confirmat la finalul evenimentului, cand, neatenta Daniela Prisacariu, organizator “Active Watch”, vorbind la telefon dupa incidentele provocate de propagandistii homosexuali la Muzeul Taranului Roman, a afirmat, textual: “A iesit totul foarte bine!”.
La acest editorial de simplu jurnalist scarbit si revoltat am incercat si o versiune mai induhovnicita, pe care v-o ofer mai jos:
SAPIENS VERSUS HOMO
Omul este împlinit numai prin Iubire. Dar înţelegerea acestui concept, acestei realităţi duhovniceşti, diferă, mai mult decât orice, în funcţie de credinţa fiecăruia, căci prin credinţă se sintetizează toate valorile noastre. Dacă pentru un budist a iubi înseamnă a-ţi autodistruge puterea de a iubi, iar pentru păgân iubirea este adesea egală cu plăcerea unei idei, a unui sentiment sau a unei senzaţii, pentru creştin a iubi este A FI întru sfinţenie. De aceea va fi teribil de greu pentru o societate tradiţional creştină, în care concepţia despre iubire are în vedere veşnicia şi starea sufletului înaintea lui Dumnezeu, să accepte ideea despre iubire pe care o promovează homosexualii, care este antipodul acestui concept. Va fi greu să se armonizeze cineva cu o lege care se împotriveşte cosmologiei acestui popor, încă de dinainte de a fi creştinat, darămite după. Românul, prin definiţie, este metafizic. Americanul, prin definiţie, este ultrafizic. Ori… Omul nu este animal, omul este chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.
Conştiinţa, glasul lui Dumnezeu în om, dă în fiecare clipă mărturie despre Adevăr. În istoria mişcărilor sociale din ultimul veac vedem o din ce în ce mai puternică direcţie de ascundere de conştiinţă, de voită răsucire a cuvintelor şi, în speţă, a Legii, prin care sensul lor se reprezintă în plan politic. În cazul majorităţii păcatelor, omul, voind să fugă de responsabilitatea sa de a se sfinţi, de responsabilitatea sa veşnică înaintea lui Dumnezeu, încearcă în fel şi chip să se convingă mai ales pe sine, dar şi pe ceilalţi, că nu greşeşte. Cum se poate înţelege exhibarea în public a preferinţelor de plăcere trupească, un lucru atât de intim, decît ca o reacţie limpede de autojustificare în faţa propriei conştiinţe?
Învăţătura Bisericii Ortodoxe Apostolice şi Patristice, precum zic Sfânta Scriptură, Sfintele Soboare Apostolice, în privinţa homosexualităţii este următoarea: Canonul 4 al Sf. Grigorie de Nyssa spune că homosexualitatea este un păcat ucigător de suflet, de aceeaşi gravitate cu adulterul şi zoofilia. Prin păcat se înlocuieşte iubirea sfântă de Dumnezeu cu idolatrizarea a orice altceva. Homosexualitatea nu este o act de libertate şi de iubire, ci un act de robie faţă de plăcere şi o înjosire a persoanei umane.
Citim în Evanghelie pilda femeii prinse în adulter: adusă de farisei să fie osîndită, Domnul răspunde: cine e fără de păcat să arunce primul piatra, iar apoi spune femeii: nici Eu nu te osândesc, dar de acum să nu mai greşeşti! În ambele rînduri El nu-i spune că n-a păcătuit, ci dimpotrivă, că păcatul ei e mare, însă pocăinţa ei şi milostivirea Lui sînt şi mai mari. Căci Dumnezeu-Cuvântul, Domnul nostru Iisus Hristos, n-a venit ca să judece lumea, ci ca s-o mântuiască. Cel ce scade, din voia sa şi prin faptele sale, harul dumnezeiesc din sine, e vrednic de lacrimi, de rugăciuni şi de învăţătura mântuirii.
În Creştinism, între două persoane, fie omeneşti, fie între persoana omenească şi Persoana Dumnezeirii, unirea are drept scop slăvirea lui Dumnezeu şi rodirea sfinţeniei. Între două persoane de acelaşi sex nu poate fi nici rod de naştere de persoane, nici rod sufletesc de naştere a sfinţeniei, cu atît mai puţin vreo laudă a Dumnezeirii. Orice faptă ce nu dă viaţă veşnică dă moarte veşnică. Este trist că românii, de 2000 de ani creştini, ajung în doar caţiva ani de propagandă mediatică, foarte asidua, ce-i drept, să fie îndoctrinaţi de idei anti-umane şi anti-hristice.
Dumnezeu să ne păzească neamul şi întreaga omenire, de uitarea de El, şi de moartea sufletească. Amin.
Canonul 18 al Sfîntului Ioan Postitorul: Cel ce se turbează asupra părţii bărbăteşti, s-a socotit a se opri de împărtăşire trei ani, plîngînd şi ajunînd, şi numai către seară hrană uscată mîncînd, şi 200 de metanii făcînd. Iar de iubeşte mai mult lenevirea, să plinească cei 15 ani, [ce se cuvin pentru ispăşire. Aceeaşi şi pentru femeia ce face asemenea cu femeie.]
[Tîlcuire a Sfîntului Nicodim Aghioritul: Canonul acesta îi canoniseşte a nu se împărtăşi pe cei ce se culcă cu bărbaţii (adică pe cei ce fac păcatul sodomiei) trei ani, şi a-şi plînge păcatul, şi pînă seara postind, să mănînce uscătură, şi să facă în fiecare zi 200 de metanii. Iar de nu va voi să păzească acestea pentru lenevire, să urmeze după Canonul 62 al Marelui Vasilie.]
Epistola Sfîntului Apostol Pavel către Romani 1:24-28: «Pentru aceea i-a şi dat Dumnezeu pe ei întru poftele inimilor lor întru necurăţie, ca să se spurce trupurile lor întru sineşi. Că au mutat adevărul lui Dumnezeu întru minciună; şi au slujit mai mult făpturii decît Făcătorului, Carele este binecuvîntat în veci, Amin. Pentru aceea i-a dat pe ei Dumnezeu întru patimi de ocară; că şi femeile lor şi-au schimbat rînduiala cea firească întru ceea ce este împotriva firii. Aşijderea şi bărbaţii, lăsînd cea după fire rînduială a părţii femeieşti, s-au aprins întru pofta lor unul spre altul, bărbaţi cu bărbaţi ruşinea lucrînd-o; şi răsplătirea ce li se cădea a rătăcirii lor, întru sineşi luînd-o. Şi precum nu au căutat a avea pe Dumnezeu întru cunoştinţă, aşa i-a dat pe ei Dumnezeu întru minte neiscusită (nepricepută) a face cele ce nu se cuvin.»
Epistola I Sfîntului Apostol Pavel către Corinteni 6:9-13: « Nu vă înşelaţi: nici curvarii, nici slujitorii idolilor, nici preacurvarii, nici malahenii, nici sodomenii, nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici ocărîtorii, nici răpitorii, Împărăţia lui Dumnezeu nu o vor moşteni! Toate îmi sînt slobode, dar nu toate îmi sînt de folos; toate îmi sînt slobode, ci nu voiesc să fiu biruit de ceva. Trupul nu este pentru curvie, ci al Domnului este.»
Epistola Sfîntului Apostol Pavel către Timotei 1:2: «Te-am rugat să porunceşti unora să nu înveţe întru alt chip, decît iconomia lui Dumnezeu cea întru credinţă, de la care unii rătăcind s-au întors la cuvinte deşarte. Nu dreptului este pusă lege, ci celor fărădelege şi nesupuşi, necredincioşilor şi păcătoşilor, nedrepţilor şi spurcaţilor, ucigătorilor de tată şi ucigătorilor de mumă, ucigătorilor de oameni, curvarilor, sodomenilor, tîlharilor, mincinoşilor, celor ce se jură strîmb; şi orice altceva se împotriveşte învăţăturii celei sănătoase, după Evanghelia Slavei a Fericitului Dumnezeu.»
Epistola II a Sfîntului Apostol Petru 2-19: «Şi mulţi vor merge în urma desfrînărilor lor, prin care se va huli calea Adevărului. Şi pentru lăcomia cu cuvinte amăgitoare pe voi vă vor precupi; a cărora judecata încă mult nu zăboveşte, şi pierzarea lor nu dormitează. Că Dumnezeu pe îngerii care au greşit nu i-a cruţat, ci cu lanţurile întunericului în tartar legîndu-i, i-a dat spre judecată a se păzi, şi lumea cea dintîi nu o a cruţat, ci pe Noe al optulea mărturisitor al dreptăţii l-a păzit, potop în lume acelor necredincioşi aducînd, şi cetăţile sodomenilor, şi ale gomorului arzîndu-le, cu sfărmare le-a osîndit; pildă punînd celor ce vor să petreacă întru păgînătate. Şi pe dreptul Lot, ce era necăjit de petrecerea celor fărădelege întru desfrînare, l-a izbăvit, pentru că dreptul acela, vieţuind între dînşii, cu vederea şi cu auzul din zi în zi îşi chinuia sufletul cel drept cu faptele lor cele fărădelege. Ştie Domnul pe cei binecredincioşi a-i izbăvi de ispită, iar pe cei nedrepţi a-i păzi la ziua judecăţii că să fie chinuiţi.
Iar mai vîrtos pe cei ce umblă dinapoia trupului întru pofta spurcăciunii, şi de Domnie nu bagă seamă, îndrăzneţi obraznici, slavele hulind nu se cutremură, unde îngerii cu tăria şi cu puterea mai mari fiind, nu aduc asupra lor înaintea Domnului judecată cu hulă. Iar aceştia – ca nişte dobitoace necuvîntătoare, cele ce nu înţeleg hulind ei, întru stricăciunea lor vor pieri, luînd plata nedreptăţii, dulceaţă socotind ei desfătarea cea din toate zilele, spurcaţi şi necuraţi, care se hrănesc cu înşelăciunile lor, ochi avînd plini de preacurvie şi de păcat nepărăsit, amăgind sufletele cele neîntărite, inimă deprinsă în lăcomie avînd, fiii blestemului. Lăsînd calea cea dreaptă, au rătăcit. Aceştia sînt izvoare fără de apă, nori care se poartă de vifor, cărora negura întunericului în veac se păzeşte. Pentru că cele semeţe ale deşertăciunii spunînd, amăgesc cu pofte trupeşti şi cu desfrînări pe cei ce cu adevărat au scăpat de la cei ce vieţuiesc întru înşelăciune. Slobozenie lor făgăduindu-li-se, singuri robi fiind ai stricăciunii; pentru că ori de ce s-a biruit cineva, despre aceea s-a şi robit.»
Epistola Sfîntului Apostol Iuda 1:7-21: «Precum Sodoma şi Gomora, şi cetăţile cele dimprejurul lor care întru acelaşi chip curveau, şi umblau în urma altui trup, sînt puse înainte întru pildă a focului celui veşnic muncă luînd. Asemenea şi aceştia vise visînd, trupul îşi spurcă, şi domnia leapădă, şi slavele hulesc. Iar Mihail Arhanghelul, cînd cu diavolul pricindu-se grăia pentru trupul lui Moise, nu a îndrăznit să aducă judecată de hulă, ci a zis: Certe-te pe tine Domnul! Iar aceştia cîte nu ştiu, hulesc; şi cîte după fire ca nişte dobitoace necuvîntătoare ştiu, întru acelea se strică. Vai lor, că în calea lui Cain au umblat, şi întru înşelăciunea lui Valaam prin mită s-au vărsat, şi întru împotrivirea în cuvinte a lui Core au pierit. Aceştia sînt între dragostele voastre ca nişte pietre în mare acoperite de apă, împreună cu voi mîncînd, fără de frică pe sine păscîndu-se; nori fără de apă ce se poartă de vînturi, copaci tomnateci neroditori, de două ori morţi şi dezrădăcinaţi, valuri sălbatice de mare spumegîndu-şi ruşinile lor, stele rătăcitoare cărora negura întunericului în veac se păzeşte. Şi a prorocit de aceştia şi Enoh, cel al şaptelea de la Adam, zicînd: Iată, a venit Domnul întru întunerece de sfinţi îngerii Săi, ca să facă judecată împotriva tuturor, şi să mustre pe toţi necredincioşii de toate faptele păgînătăţii lor, cu care au făcut fărădelege, şi de toate cuvintele lor cele aspre, care au grăit împotriva lui păcătoşii cei necredincioşi. Aceştia sînt cîrtitorii, grăitorii de rău care umblă după poftele lor cu păgînătate şi cu călcare de lege, şi gurile lor grăiesc cele cu semeţie, mirîndu-se de feţe pentru vreo dobîndă. Iar voi, iubiţilor, aduceţi-vă aminte de cuvintele care s-au zis mai înainte de Apostolii Domnului nostru Iisus Hristos. Căci au zis vouă că în vremea de apoi vor fi batjocoritori care vor umbla după poftele lor cele necurate. Aceştia sînt cei sufleteşti, duh neavînd. Iar voi, iubiţilor, întru sfîntă credinţa voastră zidindu-vă, şi întru Duhul Sfînt rugîndu-vă. Pe voi singuri întru dragostea lui Dumnezeu să vă păziţi, aşteptînd Mila Domnului nostru Iisus Hristos, spre viaţa cea veşnică.»
Apocalipsa Sfîntului Apostol Ioan 22:11-16: «Cel ce face strîmbătate, mai facă strîmbătate; şi cel ce spurcă, mai spurce; şi cel drept, mai facă dreptate; şi cel sfînt, mai sfinţească-se. Iată viu degrab; şi plata mea cu Mine, ca să dau fiecăruia precum va fi fapta lui. Eu sînt Alfa şi Omega; Începutul şi Sfîrşitul; cel dintîi şi cel de pe urmă.
Fericiţi cei ce fac poruncile Lui, ca să fie stăpînirea lor peste lemnul vieţii şi pe porţi să intre în cetate. Iar afară cîinii şi fermecătorii şi curvarii şi ucigaşii şi închinătorii de idoli şi tot cel ce iubeşte şi face minciuna. Eu Iisus am trimis pe Îngerul Meu ca să mărturisească vouă acestea în biserici.»
Evanghelia de la Luca 17:2-3: «În zilele lui Lot oameniii mîncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau. Iar în care zi a ieşit Lot din Sodoma, a plouat foc şi piatră pucioasă din cer, şi a pierdut pe toţi.»
Evanghelia după Matei 10:14-15 «Oricine nu va primi pe voi, [pe Apostoli], nici va asculta cuvintele voastre, ieşind din casă, sau din cetatea aceea, scuturaţi praful de pe picioarele voastre. Amin grăiesc vouă, că mai uşor va fi pămîntului Sodomului şi Gomorului în ziua judecăţii, decît cetăţii aceea.»
O ştire din Moscova – Conducătorul Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov a întrunit azi şedinţa Congresului Deputaţilor Poporului pentru a anunţa că zeci de mii demanifestanţi se află pe străzile Bucureştiului, că în România a fost proclamată starea de urgenţă ministrul apărării naţionale s-a sinucis. Într-o tăcere totală Gorbaciov a precizat că la ora 1200 ora Moscovei soldaţii au început să fraternizeze cu manifestanţii. Puţin înainte de a face aceste declaraţii, Gorbaciov a părăsit Sala Congresului timp de 1/2 oră însoţit de directorul KGB Vladimir Grucikov şi de ministrul de interne Vădim Bakatin…”
Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României la Chișinău, Marius Gabriel Lazurca, este singurul ambasador al unui stat membru UE și NATO care aparține sufletește și canonic, prin liberă alegere, unei structuri religioase conduse de la Moscova. Întrucât nu este vorba despre o persoană privată, faptul nu poate să nu ridice semne de întrebare. Presa de la Chișinău și București a scris despre complicitățile ambasadorului Lazurca cu structura locală a Patriarhiei Ruse de la Moscova și despre canalizarea către această structură a unor importante fonduri bugetare ale Statului Român, ca urmare a lobby-ului făcut de respectivul diplomat.
Totodată, Legea educaţiei naţionale prevede, la art. 7, alin. 1 că “în unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.”
Dupa lansarea “Raportului ticalos” Tismaneanu sub girul presedintelui Traian Basescu, Asociatia Civic Media a derulat o campanie de informare si aparare a istoriei reale a Romaniei prin denuntarea falsurilor cuprinse in asa numitul “Raport Final” al asa-zisei Comisii Tismaneanu.
Civic Media a organizat in acest sens o conferinta stiintifica la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti, la care au participat fosti detinuti politic, academicieni, scriitori, preoti si profesori universitari, istorici, jurnalisti ce s-au exprimat critic asupra Raportului. RADIO ROMANIA ACTUALITATI (29 martie 2007), informeaza: “Raportul Tismaneanu, analizat in plenul parlamentului, in prezenta presedintelui Traian Basescu, pe data de 18 decembrie a anului trecut, se constituia atunci intr-un tablou al perioadei comuniste cu detaliile sale, victimele si responsabilii de abuzuri. Astazi insa, Asociatia “Civic Media” si Societatea Academica pentru Adevar Istoric au contestat valoarea de document a acestui raport, acuzandu-l de fals, iar pe cei care l-au intocmit, de amatorism. Academicianul Dinu C. Giurescu nu pune punctul pe i, ci semnul intrebarii pe raportul Tismaneanu, intr-un interviu realizat cu reporterul nostru.”
La lansarea expozitiei “Epoca de aur – intre realitate si propaganda”, aflata la Muzeul National de Istorie a Romaniei, s-a dat citire urmatorului
Protest fata de Raportul Tismaneanu
In numele Centrului Rezistentei Anticomuniste coordonat la nivel international de scriitorul Vladimir Bukovski suntem imputerniciti sa va aducem la cunostinta urmatoarele:
Autenticii militanti anticomunisti ai Romaniei, reprezentati de Fundatia Luptatorii din Rezistenta Armata Anticomunista, prin doamna Zoea Radulescu si supravietuitori ai inchisorilor comuniste, domnul Nicolae Purcarea si dr Teofil Mija, de sustinatorul activ al actiunilor lui Paul Goma si al primului Sindicat Liber al Oamenilor Muncii din Romania fondat de dr. Ionel Cana, Vasile Paraschiv, de liderul minerilor grevisti ai anului 1977 din Valea Jiului, Constantin Dobre, de presedintele Asociatiei 15 Noiembrie 1987 a muncitorilor brasoveni anticomunisti, Florin Postolachi, cu totii aici de fata; ne insusim Protestul initiat de disidentii reali ai Romaniei Ionel Cana si Victor Frunza si sustinem criticile formulate de Biserica Ortodoxa Romana si Societatea Academica pentru Adevarul Istoric la adresa Raportului Tismaneanu, drept pentru care protestam fata de acesta si contestam public documentul aflat in acest moment pe site-ul Presedintiei Romaniei.
Desi apreciem in mod deosebit gestul presedintelui Traian Basescu de a condamna comunismul, ne exprimam nemultumirea pentru ca, pana la aceasta ora, avem de a face doar cu o condamnare teoretica, care nu are o consecinta practica si juridica pentru a se sustine in mod real dezideratele campaniei electorale a presedintelui tarii: Dreptate si Adevar.
Mai mult, asa-zisul «Raport Final», elaborat de echipa condusa de Vladimir Tismaneanu, are un evident caracter ideologic de sorginte internationalista prezentand numeroase omisiuni, interpretari eronate ale faptelor si mistificari crase ale adevarului istoric.
Avem un pacient inca grav bolnav: Romania. Diagnosticul nestiintific formulat de echipa Tismaneanu nu este satisfacator pentru tara noastra. Ca sa eliminam boala de la radacina se impune categoric o a doua opinie, specializata. Propunem si oferim: elaborarea unui Raport realizat fara “cheltuieli din banul public de 100.000 de euro” de catre o Comisie aflata sub autoritatea profesionala si morala a lui Paul Goma, din care sa faca parte istorici cu prestigiu international si profesori universitari, supervizati de Academia Romana. Raportul Goma va beneficia de colaborarea directa a victimelor regimului comunist.
Numai astfel vor fi satisfacute cerintele opiniei publice si respectate normele democratiei la care am tanjit sub teroarea comunista, ca si spiritul de Dreptate si Adevar pentru care s-a luptat si s-a murit, incepand de la invadarea Romaniei de catre trupele Armatei Rosii, in sangerosul an 1940, si pana la jertfa tinerilor anticomunisti din iarna anului 1989.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
26 ianuarie 2007
Urmeaza semnaturile
Jurnalul National: De ziua lui Ceausescu, un grup de dizidenti a condamnat raportul Tismaneanu
Nicolae Ceausescu ar fi implinit ieri 89 de ani. Intr-o zi ce pana la revolutie se impunea a fi omagiala, un grup de reprezentanti ai luptei anticomuniste din Romania a tagaduit raportul Tismaneanu aflat pe site-ul Presedintiei. Unde? Langa uniforme de pionieri, obiecte ale fostului dictator, printre poze ale Epocii de Aur si radiouri difuzand repetitiv “a-lo! a-lo!”.
“Iar, tu, Romanie mandra/Tot mereu sa dainuiesti,/Si in comunista era,/Ca o stea sa stralucesti”, sta scris pe o sculptura kitsch, langa un birou oferit ca dar dictatorului de catre Comitetul Municipal Bucuresti al Partidului Comunist Roman. Vernisajul expozitiei “Epoca de Aur: intre propaganda si realitate” s-a deschis ieri, la Muzeul National de Istorie. E-he-he, la asa vremuri, asa eveniment! Culegeri de cantece “Partidul, Ceausescu, Romania”, vaze gigantice imprimate cu portretele Ceausestilor zambind larg, o cutie de mazare din acea perioada, cuvantari expuse pe pereti, canistre cu care oamenii plecau la cozi interminabile la statiile PECO, extrase din ziare ce aduc aminte de “rationalizarea” produselor de baza, cartea de munca a Tovarasului, de profesie “economist”. Batrani nostalgici ce pledau, caror aveau rabdare sa asculte, “traiul bun de altadata”. Copii ce ascultau, ca in fata unei mari grozavii, explicatiile parintilor despre marsurile la care participau fortat, pentru a-si preaslavi “conducatorul suprem”. Un ministru al Culturii ce vorbea detasat despre un “remember al unei epoci extrem de dureroase”.
CONTESTARI. Evenimentul a strans deopotriva batrani ce inca mai jinduiesc dupa comunism si fosti dizidenti ai regimului. Zoea Radulescu (Fundatia Luptatorii din Rezistenta Armata Anticomunista), Vasile Paraschiv (Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania), Nicolae Purcarea, Paul Goma, Teofil Mija si Constantin Dobre (liderul minerilor grevisti ai anului 1977) au contestat raportul Tismaneau de condamnare a comunismului. “Desi apreciem in mod deosebit gestul presedintelui Traian Basescu de a condamna comunismul, ne exprimam nemultumirea pentru ca, pana la aceasta ora, avem de a face doar cu o condamnare teoretica, care nu are o consecinta practica si juridica pentru a se sustine in mod real dezideratele campaniei electorale a presedintelui tarii: Dreptate si Adevar. Mai mult, asa-zisul «Raport Final» elaborat de echipa condusa de Vladimir Tismaneanu are un evident caracter ideologic de sorginte internationalista, prezentand numeroase omisiuni, interpretari eronate ale faptelor si mistificari crase ale adevarului istoric”, a citit Victor Roncea, presedintele Asociatiei Civic Media, din protest. Protestatarii au sustinut ca e nevoie de intocmirea unui alt raport, realizat fara cheltuieli din bani publici, de catre o comisie aflata sub “autoritatea morala si profesionala” a lui Paul Goma. (Omagiu – Anticomunismul pe mai multe voci – Sidonia Silian/JN)
Cititi si:
Detinutii politic catre Traian Basescu: Raportul Tismaneanu, un fals care trebuie oprit
Domnule Presedinte al Romaniei,
Editura “Humanitas” a lansat sub semnatura editorilor Vladimir Tismaneanu, Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, asa-numitul “Raport final” al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. In format electronic de exact 666 de pagini volumul are in varianta tiparita 880 de pagini si este vandut cu 750.000 lei.
Sfidarea lui N. Ceauşescu avea să înregistreze şi un punct terminus. Care nu putea surveni decât în urma acţiunilor Kremlinului, astfel că finalul, fără să fi fost planificat din start, s-a petrecut chiar la Moscova, la 4 decembrie 1989 cu prilejul ultimei întrevederi N. Ceauşescu – M. Gorbaciov. A fost un eveniment marcant, succedat de „revoluţia” din decembrie 1989 din România, în fapt o veritabilă lovitură de stat[19], căreia N. Ceauşescu şi regimul său nu i-au putut, în nici un caz, supravieţui[20].
Studiul trateaza cea mai grava problema a unui serviciu de informatii: cartitele; in varianta cea mai nociva: cartitele KGB. Asteptam cu incredere de la colegii care activeaza in presa de specialitate sa ne releve, pe langa pictorialele cu diversi agenti de influenta ai unor grupuri de interese straine, un studiu similar privind penetrarile autohtone ale cartitelor KGB navetiste ale tuturor regimurilor.
Portalul Ziaristi Online publica prefata acestei impresionante lucrari care constituie un adevarat Raport al comunismului bolsevic, ocupant sangeros al Romaniei, si va recomanda sa cumparati cartea chiar de la INST, la un pret modic fata de munca depusa. Felicitam echipa prestigiosului institut care implineste anul acesta 20 de ani de fiintare. Multi inainte!
Procedeul geoscopiei se întemeiază şi pe ideea remanenţelor, a repetării unor stări, mecanisme, care fac posibil fenomenul epistemologic al retroteoriilor, adică al revenirii ideilor teoretice din epoci revolute în câmpuri empirice actualizate. Fenomenul a fost sesizat pe cazul unor fenomene ciudate, precum ar fi repetarea fenomenului selecţiei sociale negative a elitelor în epocile de criză.
“Astăzi credem că ar fi venit timpul ca să pretindem şi noi ceea ce ni se cuvine de secoli. E timp să declarăm neted şi clar că în ţara noastră (căci este a noastră mai bine decât a orişicui) noi nu suntem nici vrem să fim maghiari ori nemţi. Suntem români, vrem să rămânem români şi cerem egala îndreptăţire a naţiunei noastre. Faţă cu orice încercare de deznaţionalizare ori suprematizare, întrebăm cu răceală şi conştiuţi de drepturile ce ni le dă aboriginetatea noastră şi spiritul secolului: ,,Cine sunt aceşti oameni şi ce vor ei în ţara noastră?””
Mihai Eminescu / Varro [Sa facem un Congres – Ziarul “Federatiunea“, Pesta, 5/17 aprilie 1870]
“Să nu ne mirăm, dacă organele noastre de publicitate au devenit în timpul din urmă moi si împăcăcioase; căci, cum zice mai sus campionul presei boheme, contrarii vor sti totdeauna să ametească capetele pâna si a conducătorilor nostri cu promisiuni lucii, dar etern mincinoase. Cine ar crede cumcă Ungurii, chiar de-ar promite-o, vor găsi în ei atâta simt de dreptate, încât să redea, de exemplu, autonomia Transilvaniei, pe care au răpit – o fără consimtământul Românilor? – Si apoi nici nu avem noi să cerem de la Unguri ceva, căci ei nu sunt competenti să ne dea nimica.”
Mihai Eminescu [În Unire e tăria – Ziarul “Federatiunea“, Pesta, 22/10 Aprilie 1870]
(…)
De ce, totusi, publicam aceste informatii mai mult sau mai putin cunoscute – pentru unii poate chiar inedite – despre Eminescu, de ziua “Unirii mici”, sarbatorita la 24 ianuarie? Un amanunt biografic din viata lui Eminescu mai putin mediatizata, aceea de gazetar si militant pentru unirea provinciilor romanesti, este legat de apartenenta sa la Societatea “Carpatii”, infiintata la 24 ianuarie 1882, la Bucuresti, cu scopul de a cladi “Dacia Mare”, viitorul stat national unitar Romania Mare, asa cum se aminteste si pe Mihai-Eminescu.Ro. Lucrarile Societatii cu caracter secret “Carpatii” erau urmarite atent de spionii Imperiului Rus si ai Austro-Ungariei, dupa cum stau marturie note informative ale agentilor marilor puteri descoperite in Arhivele de la Viena sau de la Bucuresti, in care este mentionat si proiectul national si eminescian ”Dacia Mare”.
Ce observam, frati romani: inca de la primul sau articol politic, apelul pentru serbarea de la Putna, aparut in “Federatiunea” de la Pesta, si urmat de cel cu titlul raspicat ”In Unire e taria” si apoi de “Ecuilibrul”, scrise la numai 20 de ani – pentru cel din urma fiind urmarit in Instanta de catre autoritatile Austro-Ungariei pentru “delict de presa” (patimind si editorul sau, Ion Porutiu, care avea deja pielea tabacita de unguri – vezi “Eminescu – Drama Sacrificãrii” de Theodor Codreanu, p 151 – 154) – si pana la ultima sa recitare in public, cu Doina, la 33 de ani, anul mortii sale civile, Eminescu a fost animat de unul si acelasi gand: Unirea tuturor romanilor.
Doina a fost recitata la Junimea, in casa lui Iacob Negruzzi, pe 6 iunie 1983. Istoricul basarabean dr Veaceslav Stavila – membru al Comisiei pentru studierea regimului totalitar comunist din Republica Moldova – considera intr-o prezentare condensata a situatiei ca, peste 22 de zile, la 28 iunie 1883, “serviciile speciale îi înscenează nebunia, după care au urmat internarea în spital, “tratamentul” forţat şi decesul (în 1889).”, afirmand in concluzia sa ca Eminescu “a fost asasinat pentru că a anticipat cu 35 de ani Marea Unire din 1918.” Dincolo de aceasta interpretare, istoria dezgolita si desecretizata ne arata azi ca atat Societatea “Junimea” cat si Societatea “Carpatii” erau intesate de agenti ai puterilor ostile formarii Romaniei Mari, printre cei care “imbratisara pe poet” la citirea Doinei fiind, fara indoiala, si unii care i-au dat sarutul lui Iuda.
Credeaţi cumva, după Vulgata românilor predată-n şcoli, că la Rovine fost-a victorie? Nici vorbă, dacă Mircea (argument Djuvara) a pierdut tronul după bătălie. Pe care l-a cîştigat Vlad numit (de ce oare?) Uzurpatorul. Bătălia de la Rovine e un mit, umflat de Eminescu – mitificatorul (şi Doina e declarată iarăşi fundamentalistă, incorect politică). Patriotismul poetului are limite peste limite, morale, desigur. Postmodern e să nu simţi nimic pentru patrie, chiar s-o deteşti ca Mircea Cărtărescu. Nobelizabilul se tot plînge că vieţuieşte într-„o ţară fără identitate, fără istorie, fără nimic de aşteptat de la ea”. (…)
Causa causorum: desconsiderarea românilor, mereu culpabili ca popor. H.-R. Patapievici a rămas la aceleaşi idei din Politice privind etnopsihologia poporului român, pe care obişnuieşte să-l numească turmă. Trebuie să-i rostim (ca să nu fim acuzaţi de lipsă de percepţie) adevărurile sale că… Ei, ştiţi dumneavoastră care: cu spaţiul mioritic şi fecala etc. „Chestii” pentru care trebuie să ceri scuze cititorilor cînd le citezi. În gîndirea patapeică, avem „identitatea slabă” (doar luptăm de ceva vreme s-o anemiem!), iar „limba patriotismului nu este limba română, ci un limbaj (dizgraţios) inventat” (v. Despre idei & blocaje).(…)
„Cel mai mult îmi place ziua mea”, hăhăie preşedintele din papa-mobil, pardon, din snowmobil. Ce, are zi naţională? Asta-i grija guvernului, dumnealui se dă cu Băse-mobilul. Şi ca ţara asta să nu mai fie descurajantă (vorbă de consilier prezidenţial), hai s-o fragmentăm, s-o dezmembrăm, să avem nu judeţe, ci macroregiuni autonome faţă de centru, una urmînd linia Diktatului de la Viena, din 1940.
Că ungurii se simt mai ataşaţi naţiunii lor decît statului român e firesc, pînă la urmă, însă nu pricep de ce românii vor să-l atomizeze. UDMR e decis să termine statul naţional, iar cozile de topor româneşti combat la gazetă pentru „structură federală”. Madam’ Barki a vrut „stat ardelean autonom”, Sabin Gherman şi alţi ghermani au susţinut-o. A spus Tökes la Bruxelles că maghiarii sunt supuşi unui „genocid paşnic”, a fost decorat de preşedinte cu-a României stea. Cineva cerea for străin pentru cele două tabere concurente: românii şi maghiarii; alt român căuta precedente de stat în stat(e) UE.
„Vai, vouă, fariseilor şi cărturarilor”!, le striga Iisus Hristos.
Ne destrămăm? Unui popor cu moralul scăzut, demoralizat, nu-i pasă de desfiinţarea statului. O priveşte cu scepticism ieftin…
Mirările nu sînt puţine pe marginea confruntării în curs de la Bucureşti. Cum a devenit « oligarhul » Dan Voiculescu cel mai puternic susţinător al judecătorilor, şi deci al democraţiei – Antena 3 e în prima linie –, împotriva statului oligarhic reprezentat caricatural de Traian Băsescu? Si ce fel de « oligarh politic » e Traian Băsescu? Interesele cui le reprezintă de fapt? Desigur, în afara intereselor oligarhiei locale, născută din Securitate şi din Partidul Comunist, cu ai săi atît de plastic numiţi « miliardari de carton ». (…) Puterea trebuie smulsă din mîinile tehnocraţilor oligarhiei – serviciile secrete, aflate în slujba oligarhilor locali şi transnaţionali – şi redată poporului, care de prea multă vreme votează cum zicea Tănase.
S-au aflat acolo, între alţii, Florian Dănălache, primul secretar de partid al oraşului Bucureşti [prim-secretar al Comitetului Orăşenesc P.M.R. Bucureşti], membru în C.C., cel care a condus discuţiile, în fapt veritabile interogatorii, secondat de Ghiţă Florea, secretarul de partid al universităţii, Ion Iliescu, membru şi el al C.C.-ului [al U.T.M., preşedinte al Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România (U.A.S.R.)], Ilie Murgulescu, ministrul învăţământului, Athanase Joja, şef de secţie la Academie, Ciucă, rectorul universităţii, Tamara Dobrin, secretarul de partid al Facultăţii de filosofie. Încă mulţi alţii. Printre ei, reprezentanţi ai securităţii, procuraturii şi comisariatelor militare.
O afirmatie incompleta si, prin urmare, inexacta, facuta ieri seara la Antena 3 de catre premierul Victor Ponta, a starnit mirarea Asociatiei Civic Media, care se va adresa azi Guvernului pentru lamuriri. Concret, in emisiunea lui Mihai Gadea, primul ministru Victor Ponta a afirmat ca locuintele administrate de Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) şi locuite în prezent de patrioţi din Moldova, precum Ilie Ilaşcu, vor fi transferate în gestiunea Primăriei Capitalei, care are dreptul să repartizeze imobilele actualilor chiriaşi, transmite Antena 3.
Citez: “Am văzut de la presă, evident că nu ştiam, cazul lui Ilie Ilaşcu. Am chemat astăzi pe secretarul general, am înţelesc că e vorba nu doar de Ilie Ilaşcu, ci de câţiva patrioţi din Moldova care au stat în puşcării la Tiraspol (…) L-am sunat pe primarul general şi – ne dă voie legea – transferăm locuinţele acestor oameni, e vorba de patru sau cinci cu totul, le transferăm la primărie şi primăria are dreptul să le repartizeze locuinţa. Conform legii, le transfer la PMB, care le poate repartiza celor care au situaţii cu totul şi cu totul speciale“, a spus Ponta, luni seară, la Sinteza Zilei cu Mihai Gâdea.
Premierul a intarit astfel ca Ilie Ilaşcu va rămâne în locuinţa sa şi nu va sta tot timpul sub această ameninţare a ceea ce se întâmplă cu locuinţele de la RA-APPS. O veste foarte buna!Partea ciudata din afirmatia premierului este ca se vorbeste de faptul ca s-ar afla in aceasta situatie “câţiva patrioţi din Moldova care au stat în puşcării la Tiraspol”, “patru sau cinci cu totul”. Este adevarat ca in temnitele de la Tiraspol au stat, pe langa Ilie Ilascu, pentru care s-a reusit eliberarea sa dupa 9 ani de detentie, si inca trei eroi, respectiv Alexandru Lesco, 12 ani, si Tudor Popa si Andrei Ivantoc, cu 15 ani de inchisoare, ultimii fiind eliberati pe 2 si respectiv 4 iunie 2007. Insa toti acesti trei eroi, din 2007 si pana azi, nu au primit nici o locuinta in Capitala Romaniei, tara pentru care au fost condamnati ilegal si lipsiti de drepturi si libertate de autoritatile transnistrene aflate sub comanda Rusiei, conform Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Ca sa fie mai clar: nu au primit niciodata vreo casa sau vreun apartament nici de la RA-APPS nici de la Primaria Capitalei, in ciuda faptului ca cei trei fosti detinuti politic au devenit Cetateni de Onoare ai Capitalei la o luna dupa eliberarea ultimilor dintre ei.
Daca insa premierul Romaniei se gandeste sa repare – in sfarsit! – aceasta nedreptate strigatoare la cer, jos palaria!In vederea lamuririi si informarii corecte a opiniei publice Civic Media – organizatia care a incercat sa le obtina celor trei eroi o locuinta in Romania, prin toate mijloacele legale -, se va adresa azi Guvernului.
Iata istoria aproape incredibila a rusinii nationale in cazul celor trei eroi romani abandonati de “organele statului roman”, asa cum este prezentata in Istoricul Asociatiei Civic Media:
“La eliberarea patriotilor romani din Transnistria, Andrei Ivantoc si Tudor Popa, la 2 si 4 iunie 2007, care i s-au alaturat lui Alexandru Lesco, eliberat in 2 iunie 2004, Civic Media a cerut sa li se acorde celor trei eroi romani Cetatenia de Onoare a Capitalei si Ordinul National “Steaua Romaniei”. Dupa aproape o luna de asteptare a raspunsului, Presedintia a aprobat cererea Civic Media si, la 3 iulie 2007, Presedintele Romaniei, Traian Basescu, le-a conferit celor trei acest ordin in grad de Cavaler, intr-o ceremonie speciala organizata la Palatul Cotroceni iar primarul Adriean Videanu si Consiliul General al Municipiului Bucuresti le-au acordat celor trei Cetatenia de Onoare a Capitalei. Cu toate ca acest demers presupunea si oferirea unei locuinte din spatiul locativ pentru ca cei trei eroi sa se poata stabili la Bucuresti, acest lucru nu s-a mai intamplat niciodata, desi promisiunea Primarului General a fost insusita si de succesorul sau, in timpul campaniei electorale. Mai mult, premierul Calin Popescu Tariceanu, care a tinut sa se intalneasca si el cu cei trei basarabeni, la Palatul Victoria, desi a promis ca le va oferi locuinte din regia RAAPPS si le va utila casele cu aparatura electro-casnica, dupa desfasurarea intrevederii sub camerele televiziunilor, a uitat la randul sau de promisiune. Ca un element de ridicol al promisiunilor cu care cei trei au fost invaluiti la Bucuresti, premierul Romaniei le-a oferit un telefon mobil cu un abonament nelimitata, “pe viata”, dupa cum s-a exprimat in fata ziaristilor. La sfarsitul anului, abonamentul a fost suspendat. Probabil atat isi doreau autoritatile “statului roman” sa dureze viata celor trei martiri pentru credinta in tara si neam.
Singurul domn din Romania care le-a apreciat suferinta din puscariile sovietice a fost George Becali, care, prin implicarea Civic Media, le-a acordat celor trei cate o recompensa financiara de 50.000 de euro fiecare, “pentru a-si putea incepe din nou viata”.
Ulterior, pentru a indrepta promisiunile neonorate ale “statului roman”, Civic Media a intreprins o campanie de lobby parlamentar care a dus in cele din urma la initiativa unei modificari de lege si la un proiect de lege distinct. Prima initiativa, adoptata de poetul Adrian Paunescu, la vremea respectiva senator PSD, privea incadrarea celor trei, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Popa, plus Ilie Ilascu, in randurile celor care primesc indemnizatii de la stat pentru merite deosebite, respectiv alaturi de participantii la revolta anticomunista de la Brasov din noiembrie 1987 si la “revolutia” din decembrie 1989. Din pacate, modificarea a fost respinsa, in cursul anului 2008. Aceasta situatie a dus la o noua incercare, intreprinsa in mai 2009 de senatorii Iulian Urban si Viorel Badea, despre care s-a relatat la vremea respectiva cu entuziasm. Proiectul de Lege alcatuit de senatorul Iulian Urban prevedea:
“Art. 1. – Se declară eroi-martiri luptători pentru democraţie, libertate şi apărători ai valorilor profunde româneşti Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, care au îndurat cu demnitate, eroism şi curaj condamnările la 12 şi 15 ani de închisoare grea, dictate de instanţele regimului separatist de la Tiraspol.
Art. 2. – Cetăţenii români Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa se vor bucura de toate drepturile conferite de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”
“Decoraţi cu “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, modeşti, timizi şi discreţi, eroii noştri au rămas uniţi şi neclintiţi in convingerile lor şi trăiesc printre semenii lor nu atat ca eroi ci ca oameni obişnuiţi. Faptele lor şi chiar ei, oficial, pentru conducătorii de la Chişinău – ca si pentru cei de la Bucuresti – parcă nici n-ar exista. Oare pană cand?“, se intreba publicatia “Pulsul geostrategic” prezentand lucrarea “EROI PENTRU ROMANIA- Transnistria şi ameninţările Rusiei la Marea Neagră“ (Vedeti si HISTORIA).”
VIDEO: “Intoarcerea lui Alexandru” – un documentar despre eliberarea lui Alexandru Lesco proiectat in cadrul manifestarii Zilele Basarabiei.
Cititi si un Remember: EROII UITATI AI ROMANIEI de Victor Roncea
Cu Ordinul National Steaua Romaniei in piept si Cetatenia de Onoare a Capitalei in buzunar, Tudor Popa, Andrei Ivantoc si Alexandru Lesco nu sunt bineveniti la Bucuresti
Saptamana aceasta s-a implinit un an de la eliberarea ultimilor detinuti politici de la Tiraspol, fosti membri ai “grupului Ilascu”. Ziarul ZIUA a militat de-a lungul anilor pentru punerea in libertate a patriotilor romani. Ne-am deplasat la Chisinau ca sa vedem in ce conditii traiesc cei trei astazi. La un an de la eliberarea eroilor de la Nistru, Tudor Popa si Andrei Ivantoc, dupa 15 ani de temnita grea si ilegala, si la patru ani de la punerea in libertate a lui Alexandru Lesco, dupa 12 ani de suferinte la Tiraspol, situatia eroilor romani nu s-a imbunatatit remarcabil. Mai mult, eroii sunt suntati de autoritatile de la Bucuresti.
Desi au cetatenie romana si au primit Ordinul National Steaua Romaniei si Cetatenia de Onoare a Capitalei, cei trei nu pot locui in Romania. Pentru ca nu au buletin. Si nu au Carte de Identitate romaneasca pentru ca nu au resedinta in Romania. Si nu au resedinta in tara pentru ca, desi li s-au facut numeroase promisiuni, apartamentele cuvenite in Bucuresti nu au mai aparut niciodata. Pana si telefonul mobil oferit fiecaruia de premierul Calin Popescu Tariceanu, cu asigurarea ca il vor putea folosi in permanenta, intr-o zi, dupa vreo luna de folosinta, s-a oprit, definitiv. Guvernul nu a putut da nici o explicatie. Mai mult: un proiect de lege initiat de senatorul si poetul Adrian Paunescu, prin care li se confereau celor trei luptatori incarcerati si torturati pentru Romania peste 5000 de zile aceleasi drepturi cu cele ale revolutionarilor de-o zi-doua din decembrie 1989, s-a izbit de refuzul unor deputati. Alti parlamentari au umblat chiar la lista eroilor, eliminandu-l pe ascuns pe Alexandru Lesco. Si acesta este doar varful aisbergului incercarilor la care sunt in continuare supusi cei trei. De fapt, modul in care sunt tratati arata ca statul roman ii considera pe basarabeni, chiar eroi pentru Romania fiind, un fel de “romani de mana a doua”.
Piedici de la deputati Eliberarea tuturor detinutilor politici din Transnistria deschide, in sfarsit, calea restituirii adevarului istoric asupra acestui episod eroic din cronica zbuciumata a primelor decenii din viata statului independent, proclamat pe ruinele “Republicii Ribbentrop-Molotov”, si ea plasmuita din trupul sfasiat al Basarabiei istorice, consemna analistul Corneliu Vlad.
Cu toate acestea, acum, la un an de la acel moment urmat de decorarea celor trei eroi, observam cum nerecunostinta devine aproape “de stat”. La inceputul anului, membrii Comisiei Juridice din Camera Deputatilor s-au certat timp de o ora si jumatate pe marginea unui proiect de lege privind declararea lui Ilie Ilascu, a lui Andrei Ivantoc si a lui Tudor Popa – numele lui Alexandru Lesco a disparut misterios – drept eroi-martiri. “Acesti romani care s-au aflat intr-o parte a Romaniei instrainata, in Republica Moldova, au facut fapte de eroism. Au fost condamnati la moarte sau la detentie pe viata. Este o onoare pentru noi sa putem face macar atat. Sa fim solidari, mai ales ca ei sunt bolnavi”, a spus senatorul Adrian Paunescu, unul dintre initiatorii proiectului. Senatorul le-a mai cerut membrilor comisiei sa il nominalizeze in titlul si textul legii si pe Alexandru Lesco. In prezent insa, dupa aprobarea propunerii in Senat, proiectul a ramas “in aer”, uitat de responsabilii parlamentari.