1941 | Victor Roncea Blog

Posts Tagged ‘1941’

Larry Watts despre Cazul Targu Mures ’90, “Bomba Nucleara” a lui Ceausescu si Dezinformarea maghiara si ruseasca impotriva Romaniei perpetuata de Pacepa si Tismaneanu. CAPITOL PDF din Revista Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române

August 18th, 2013

5 Comments »

Romanul Mihai Cofar, maltratat si batjocorit sadic la Targu Mures, in martie 1990, aproape ucis de extremistii unguri dar prezentat de televiziunile straine si de Smaranda Enache drept un “maghiar victima a pogromului romanesc”

Revista INSTITUTUL DE STIINTE POLITICE SI RELATII INTERNATIONALE AL ACADEMIEI ROMANE ne pune la dispozitie un intreg capitol, in format PDF, din lucrarea istoricului Larry Watts “Cei dintai vor fi cei din urma” (Editura Rao, 2013), a doua parte a trilogiei expertului in informatii american dedicata Războiului clandestin al blocului sovietic împotriva României. Pagina de internet Roncea.Ro, afiliata portalului Ziaristi Online, reda prima parte a acestui capitol, cu trimitere in final la site-ul ISPRI pentru descarcarea directa a documentului PDF. Revista de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale Nr. 1/2013 poate fi cumparata prin comanda electronica de la libraria ISPRI, a Institutului Academiei Romane.

ROMÂNIA GREŞIT ÎNŢELEASĂ*

LARRY L. WATTS**

Abstract. This chapter examines the origins and impact of cognitive bias, organizational pathologies such as dysfunctional secrecy and compartmentalization, and intentional disinformation on US assessments of Romanian policy and behavior during the Cold War. This excerpt analyzes US dismissals of independent behavior during the mid-1950s, and the failure to share dramatic elements of Romanian policy among key stakeholders after the Cuban Missile Crisis.

În ultimul deceniu al Războiului Rece, analizele americane susţineau că regimul comunist din România n-ar mai fi „rebelul“ care fusese cândva. Pe la mijlocul deceniului, mulţi dintre cei mai bine informaţi specialişti în problemele Europei de Est erau convinşi, de exemplu, că multe dintre analizele anterioare „bătuseră prea mult monedă pe independenţa României în cadrul Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, în contrast cu «cei cinci loiali»“, iar această atenţie exagerată faţă de aparentul diferend sovieto-român de asemenea „predispunea la exagerarea fidelităţii restului ţărilor din Pactul de la Varşovia“.1 Se credea acum că „problemele economice grave şi dependenţa de sprijinul economic sovietic“ a României permiseseră Moscovei să o „mituiască, furnizându-i energie, pentru a-I câştiga asentimentul sau măcar supunerea faţă de deciziile Pactului de la Varşovia“, transformând-o într-un „aliat ceva mai cooperant“.2

Câţiva analişti au insistat că sfidarea afişată de România faţă de Moscova a fost doar o aparenţă; că România nu a fost o „rebelă“, ci mai degrabă un „cal troian“ sovietic, iar această servitute secretă faţă deMoscova ar reprezenta caracteristica definitorie a regimului de la Bucureşti.3 Aceşti analişti au argumentat că liderii occidentali creduli (ca şi liderii de opinie) au fost duşi cu zăhărelul de docilitatea liderilor români, care ar fi lucrat neîncetat împotriva intereselor SUA şi în beneficiul Kremlinului. Conform acestei viziuni, fiecare demonstraţie a opoziţiei României faţă de URRS şi fiecare exemplu admirabil de comportament al Bucureştiului reprezentau o parte a unui complot elaborat de câştigare a unei încrederi nemeritate din partea Occidentului sau de înşelare a poporului român.4

Cu o frecvenţă crescută în perioada premergătoare Revoluţiei din decembrie 1989 din România, ţara şi liderul său au fost portretizate ca fiind responsabile de provocarea în mod deliberat a unor tensiuni internaţionale, de pe urma cărora ar fi tras foloase;5 ca promovând şi pregătind agresiuni militare în Europa6; conspirând cu state paria, cum ar fi Coreea de Nord şi Libia, împotriva SUA7; conducând programe de înarmare nucleară şi bacteriologică8 şi angajându-se într-o politică de „genocid cultural“ împotriva minorităţilor proprii9. Acuzaţiile extreme de şovinism, în special în rândurile militarilor români, au fost atât de dese în anii 1980, încât serviciile secrete din SUA au inclus conflictul etnic şi pogroamele împotriva maghiarilor din Transilvania drept scenarii probabile, în caz că s-ar ajunge la instabilitate în România10. Conform unei evaluări de la mijlocul anului 1988, o „revoltă generalizată“ ar fi dus „aproape la anarhie, lucru care ar conduce la o preluare a puterii de către forţele militare“, timp în care violenţele interne s-ar putea „transforma în violenţe etnice îndreptate împotriva minorităţii maghiare din Transilvania.“11 La doar câteva luni de la Revoluţie, acest portret sumbru părea să-şi capete confirmarea, o dată cu ciocnirile etnice din oraşul transilvănean Târgu Mureş, pe care presa internaţională le-a prezentat drept un atac furibund al şovinilor români împotriva etnicilor maghiari, lucru asimilat ulterior cu pogroamele antisemite din perioada Holocaustului12.

Descoperirile din arhivele Pactului de la Varşovia după 1989 şi investigaţiile conduse de organisme de monitorizare americane şi internaţionale au infirmat toate aceste acuzaţii anterioare anului 1989. Ele au relevat faptul că Bucureştiul a continuat să sfideze Moscova pe „aproape toate punctele de pe agendă“, în interiorul Pactului de la Varşovia13. Într-adevăr, românii intraseră atât de tare în conflict cu URSS, spre finele anilor 1970, încât ţara lor fusese transferată, în cadrul KGB-ului, de la departamentul de colaborare cu alte state socialiste surori, la cel care se ocupa de statele NATO duşmane (împreună cu Iugoslavia şi Albania).14 KGB-ul punea România în aceeaşi categorie cu SUA, Germania de Vest şi Israelul—centre ale unor operaţiuni subversive antisovietice, îndreptate împotriva populaţiilor din URSS.15

De fapt, revelaţiile postcomuniste provenite din arhive şi investigaţii nu au reuşit să confirme în nici un fel existenţa unor preparative pentru operaţiuni militare agresive din partea României, îndreptate împotriva niciunuia dintre vecinii săi – în ciuda unor schimburi de replici adesea acide, care au avut loc la sfârşitul anilor 1980 între Budapesta şi Bucureşti. Şi nu s-au descoperit nici arme de distrugere în masă, nici urme că ar fi existat vreodată astfel de arme pe teritoriul României.16 Departe de a fi militarii şovini arzând de nerăbdare să lanseze un pogrom împotriva minorităţilor etnice, ForţeleArmate Române au jucat, de fapt, după Revoluţie, un rol important de mediere între popoare şi state — un rol pe care Budapesta l-a recunoscut public.17

Filmul original al ciocnirilor etnice despre care s-a spus că au fost provocate de români la Târgu Mureş, în martie 1990 — neacceptat multă vreme de anchetatori – şi interviurile cu regizorul şi jurnalistul britanic care a relatat către Occident ce se întâmpla, au relevat că lucrurile au stat exact invers.18 Grupul mai mare de demonstranţi de etnie maghiară (majoritar în zona respectivă) i-a atacat pe cei de etnie română, iar victima confruntărilor brutale, portretizată în presa internaţională drept un etnic maghiar atacat de un şovin român era de fapt un etnic român atacat de maghiari.19 Jurnaliştilor britanici care relatau ciocnirile li s-au oferit desfăşurătoare ale evenimentului gata interpretate, pe care ei n-au avut posibilitatea de a le supune unei verificări, de vreme ce nu i-au putut intervieva pe cei implicaţi.20

Chestiunea arzătoare este aceasta: cum şi de ce au înţeles atât de greşit analiştii americani evoluţia situaţiei din România şi dinamica relaţiilor din interiorul Pactului?

————————

1 Acest citat este preluat din alocuţiunea susţinută de Robert Hutchings, în mai 1984, în cadrul conferinţei ocazionate de lansarea volumului The Warsaw Pact and the Question of Cohesion: Volume I, The Greater Socialist Army: Integration and Reliability (1983), coordonat de Teresa Rakowska-Harmstone şi Christopher D. Jones de la Departamentul Canadian alApărării. Pentru a fi corect cu Hutchings, percepţia sa a fost împărtăşită de marea majoritate a participanţilor, care a inclus 97 de specialişti de vârf şi oficiali guvernamentali din America de Nord şi Europa. Hutchings, la vremea aceea director al Radio Europei Libere, a fost curând detaşat ca ofiţer al US National Intelligence, unde a coordonat National Intelligence Estimates realizată de întreaga comunitate de intelligence a SUA pe perioada ultimilor ani ai decadei. „Remarks of Robert Hutchings“ in „Part II: The Warsaw Pact Forces: Fragmentation and Reintegration,“ The Warsaw Pact and the Question of Cohesion: A Conference Report, co-sponsored by Washington, D.C., Kennan Institute for Advanced Russian Studies and The Woodrow Wilson International Center for Scholars, 1985, 25. Singura voce din cadrul conferinţei care a subliniat cât de diferită este acum România în comportamentul său de politică externă şi de securitate a fost Christopher Jones.

2 Christian Nünlist, „Cold War Generals: The Warsaw Pact Committee of Defense Ministers, 1969-90,“ May 2001, Courtesy of Parallel History Project on European Cooperation (PHP), ww.php.isn.ethz.ch, by permission of the Center for Security Studies at ETH Zurich on behalf of the PHP network, (Hereafter: PHP), at https://www.php.isn.ethz.ch/collections/coll_cmd/introduction.cfm?navinfo=14565.

3 Vezi de exemplu „The Limits of National Independence in the Soviet Bloc: Rumania’s Foreign Policy Reconsidered,“ Orbis, vol. 20, no. 3 (Fall 1976), pp. 701-32; Anatoliy Golitsyn, New Lies for Old: An Ex-KGB Officer Warns How Communist Deception Threatens survival of the West, New York, Dodd, Mead & Co, 1984; Juliana Geran Pilon, „Why Romania No Longer Deserves to Be a Most Favored Nation“, Backgrounder #441, Heritage Foundation, 26 June 1985.

4 Din 1989 această linie interpretaţională i-a influenţat pe unii să susţină că Bucureştiul sprijină în mod explicit regimul Dubcek şi chiar că şi mai spectaculoasa denunţare a invaziei sovietice din Cehoslovacia nu a fost decât „o mascaradă politică“. Vezi Vladimir Tismăneanu and Bogdan Iacob, „Betrayed Promises: Nicolae Ceauşescu, the Romanian Communist Party, and the Crisis of 1968“ in Vladimir Tismăneanu, editor, Promises of 1968: Crisis, Illusion and Utopia, Budapest, Central European University Press, 2011, p. 257; Vladimir Tismăneanu, „Behind the Façade of the Ceauşescu Regime,“ Radio Free Europe, 28 June 2008, at https://www.rferl.org/content/Behind_Facade_Ceauşescu_Regime/1145867.html. Vezi de asemenea Tom Gallagher, Theft of a Nation: Romania Since Communism, London, Hurst & Co, 2005, p. 58.

5 Ivan Volgyes, The Reliability of the Warsaw Pact Armies, Durham, Duke University Press, 1982, pp. 94-97. Volgyes citează un document de recomandare politică al istoricului Charles Gati.

6 Henry Kamm, „Hungarian Accuses Rumania of Military Threats,“ The New York Times, 11 July 1989; Andrea Tarquini, „Ceauşescu is Buying Missiles to Aim at Hungary,“ La Repubblica, 16/17 July 1989; Douglas Clarke, „The Romanian Military Threat to Hungary,“ RAD Background Report/130, Radio Free Europe Radio (RFER), 27 July 1989, Open Society Archives (OSA), Box 143, Folder 4, Report 53.

7 Vezi de exemplu Ion Mihai Pacepa, Red Horizons,Washington DC, Regnery Gateway, 1987, pp. 99-100, 297, 300-301.

8 Vladimir Socor, „Ceauşescu Claims That Romania Could Make Nuclear Weapons,“ Romanian Situation Report/4, RFER, 4 May 1989; Jonathan Eyal, „Romania: Looking for Weapons of Mass Destruction?“ Jane’s Soviet Intelligence Review, vol. 1, no. 8 (August 1989), pp. 378-382. Douglas Clarke a obţinut acest articol înainte de a fi publicat şi îl citează cu titlul original propus de Eyal indicând modul în care Eyal a fost pe deplin convins de campania de măsuri active: „Romania: A Dictator Dreaming of New Mass Destruction Weapons.“ Clarke (1989b), p. 6.

9 Vezi Witnesses to Cultural Genocide: First-Hand Reports on Rumania’s Minority Policies Today, New York, American Transylvanian Federation, Inc and Committee for Human Rights in Romania, 1979; Volgyes (1982), pp. 82-83; Genocide in Transylvania: Nation On The Death Row, compiled by the Transylvanian World Federation and the Danubian Research and Information Center, Astor, Fl., Danubian Press, 1985.

10 Pentru presupusul şovinism al militarilor români vezi Volgyes (1982), pp. 41, 45, 47, 54-56, 58, 83, 94, 98.

11 „Romania: Impending Crisis?“ in Soviet Policy Toward Eastern Europe Under Gorbachev: National Intelligence Estimate (NIE 11/12-9-98), 26 May 1988, p. 16, CIA.

12 Vezi The Washington Post, 22 March 1990. Povestea originală a fost spusă de jurnalistul de la Sky News, Gary Lawon Honeyford. Elöd Kincses, Marosvásárhely fekete márciusa, Püski Kiadó, Budapest, 1990, disponibil în engleză ca Black Spring: Romania’s Path from Revolution to Pogrom December 1989 – March 1990, Budapest-Munich,, Present LTD, 1992, at https://www.hunsor.se/dosszie/elod_blackspring.pdf.

13 Anna Locher, „Shaping the Policies of the Alliance —The Committee of Ministers of Foreign Affairs of the Warsaw Pact, 1976-1990“, May 2002, PHP. See also Nünlist (2001), PHP.

14 Christopher Andrews and Vitalyi Mitrokhin, The World Was Going Our Way: The KGB and the Battle for the Third World, New York, Basic Books, 2005, p. 500. România a fost de asemenea transferată din grupul de cooperare al serviciilor de informaţii frăţeşti al statelor din Pactul de la Varşovia. De exemplu în compartimentul de informaţii externe est german al Stasi, România a fost transferată în grupul statelor „rebele“, „dizidente“ şi „renegate“ (grupul G) alături de China, Albania şi Iugoslavia. Georg Herbstritt şi Stejărel Olaru, Stasi şi Securitatea, Bucureşti, Humanitas, 2005, p. 102. Vezi de asemenea „Ein feindliches Bruderland. Rumänien im Blick der DDR-Staatssicherheit“, Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik (Berlin), no. 1 (May 2004).

15 Vezi documentele sovietice din arhivele Moldovei, Nos. 3, 11, 15 and 27 în Larry L.Watts, A Romanian INTERKIT? Soviet Active Measures and the Warsaw Pact „Maverick“ 1965-1989, Cold War International History Project Working Paper #65, December 2012b, Woodrow Wilson International Center for Scholars, at https://www.wilsoncenter.org

16 Vezi „Ameninţarea nucleară românească“ în capitolul 16 al cărţii.

17 Vezi Nepszabadsag (Budapest), 15 December 1990, tradus în Foreign Broadcast Information Service – East Europe (FBIS-EEU), no. 243, 18 December 1990, p. 62; Lajos Für interview by Peter Marvanyi on Budapest Kossuth Radio Network, 3 June 1992, 1830 hrs GMT in „Minister Fur on Military Agreements with Romania,“ FBIS-EEU-92-109, 5 June 1992, p. 19. Vezi de asemenea, Zoltan Barany şi Peter Deak „The Civil – Military Nexus in Hungary“ în Constantine P. Danopolous şi Daniel Zirker, eds, The Military and Society in the Former Eastern Bloc, Boulder, Westview, 1999, p. 46.

18 Vezi interviul cu directorul programului, Patrick Swain, realizat de Mihai Mincan, „Culisele manipulării conflictului româno-maghiar din 20 martie 1990“, Adevărul, 14 martie 2010, la https://adevarul.ro/ news/eveniment/exclusiv-culisele-manipularii-conflictului-romano-maghiar-20-martie-1990-1_50ad49937c42d5a663924d61/index.html. Vezi de asemenea Dorin Suciu, „Postscriptum la o manipulare“ la https://roncea.ro/2010/03/22/dupa-20-de-ani-post-scriptum-la-o-manipulare-dorin-suciu-prezinta-noi-dovezi-de-la-targu-mures-ungurii-au-reusit-sa-blocheze-pe-youtube-documentarul-despre-ororile-din-1990/. Poveşti despre pogromul românilor împotriva etnicilor maghiari în Târgu Mureş continuă să circule, cu câteva semne de întrebare: cum o „adunătură“ estimată între 500 şi maxim 3.000 indivizi ar putea lansa un pogrom împotriva unui grup estimat între 9.000 şi maxim 15.000 indivizi sau cum poate avea un pogrom ca rezultat 135 de răniţi între cei care l-au comis şi numai 33 de răniţi între presupusele victime. Ministrul de Externe maghiar Gyula Horn a fost primul care a descris evenimentele din Târgu Mureş ca un „pogrom“, la 22-24 martie 1990, în cadrul reuniunii Consiliului Europei dedicat relaţiilor cu Europa Centrală şi de Est. Vezi de asemenea „Minority Situation in Romania Seen as Worst in Central Europe“ şi „Anti-Hungarian Attacks in Mures County Discussed“ in the Foreign Broadcast Information Service’s, Joint Publications Research Service Report: Eastern Europe, JPRS-EER-90-166, 19 December 1990, U.S. Government Printing Office, pp. 1-2, 5.

19 Vezi documentarul românesc la https://www.youtube.com/watch?v=688kayw4Bq0 – ZiaristiOnlineTV. Vezi de asemenea Blaine Harden, „Hungary Protests Romanian Mob Action; Ethnic Hungarians Slain, Injured in Transylvania, Budapest Says,“ The Washington Post, 21 March 1990; „A Bitter Blood Feud: Angry Mobs Attack Ethnic Hungarians,“ The Washington Post, 22 March 1990.

20 Conform lui Swain, el a fost angajat de postul londonez de televiziune Channel 4 pentru a realiza un segment al unui program numit „Şi zidurile au căzut: vecinii răi“ dar proiectul a fost finanţat şi produs numai de Budapesta. Mai mult, imaginile filmului şi informaţiile privind identitatea grupurilor şi indivizilor ca şi natura acţiunilor ce au avut loc au fost asigurate de producătorul maghiar. Swain s-a bazat în întregime pe partenerii lui pentru interpretarea evenimentelor şi nu a intervievat niciun român ca parte a proiectului. Vezi Mincan (2010).

————————

LARRY L. WATTS

RELAŢII INTERNAŢIONALE

Rev. Şt. Pol. Rel. Int., X, 1, pp. 15–34, Bucureşti, 2013.

————————

* Extras din Capitolul 1 „România greşit înţeleasă“ din Cei dintâi vor fi cei din urmă: România şi sfârşitul războiului rece (Editura RAO), volumul II din trilogia lui Larry L. Watts, Războiul clandestin al blocului sovietic împotriva României.

** Profesor la Universitatea din Bucureşti, Masterul Studii de Securitate şi Analiza Informaţiilor al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială.

Pentru a afla raspunsul la intrebarea din incheierea extrasului de mai sus descarcati de aici Capitolul PDF ROMÂNIA GREŞIT ÎNŢELEASĂ din volumul “Cei dintai vor fi cei din urma” de Larry L. Watts disponibil de asemenea si pe site-ul ISPRI

Cititi si George Damian: Bomba atomică a lui Ceauşescu din 1989 si Replică lui Marius Mioc: Propaganda maghiară şi bomba nucleară a lui Ceauşescu

Posted in Documentare, Top News

Tags: „Culisele manipulării conflictului româno-maghiar din 20 martie 1990“, „Hungarian Accuses Rumania of Military Threats, 0110, 1940, 1941, 1944, 1989, 23 august, 23 august 1944, Academia Oamenilor de Stiinta din Romania, Academia Romana, Academia Romana – Sectia de Stiinte Istorice si Arheologie, Adrian Paunescu, afdpr, Alexandru Moraru, Alexianu, Anatoliy Golitsyn, Andreea Pop, Antonescu, ANTONESCU ALTFEL, Ardealul, Arhiva Gheorghe Buzatu, armata rosie, atrocitatile maghiarilor in transilvania, Barlad, Basarabia, Biserica “Sf. Lazăr”, Black Spring: Romania’s Path from Revolution to Pogrom December 1989 - March 1990, Bogdan Iacob, Bomba atomică a lui Ceauşescu din 1989, bomba nucleara, brucan, Bucovina, Buzatu, Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei, Cei dintai vor fi cei din urma, Center for Security Studies, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana - Iasi, Christopher Andrews, Christopher Jones, Churchill, CIA, CICE - Iasi, Codreanu, cognitive bias, Cold War, Cold War International History Project, Constantin Buşe, Constantin I. Stan, Cornel Ţucǎ, Corneliu Ciucanu, Corneliu Codreanu, Corneliu Zelea Codreanu, Cristian Troncota, Cristina Nichitus Roncea, Cuban Missile Crisis, DACĂ MOR ESTE PENTRU BUCOVINA ŞI BASARABIA, dan tanasa, DIA, dinu sararu, DOCUMENTE DIN ARHIVA CORNELIU ZELEA CODREANU, dorin suciu, Dr Stela Cheptea, Echo Mosckvi, Elie Wiesel, Eminescu, Executia lui Antonescu, florin constantiniu, focsani, Fotografa Cristina Nichitus, Frontline, FrontPage Magazine, Frontul de Est, Gary Lawon Honeyford, GDS, Gen Constantin Piki Vasiliu, Genocide in Transylvania: Nation On The Death Row, George Damian, George G. Potra, george maior, George Potra, Gh Buzatu, Gheorghe Alexianu, Gheorghe Bratianu, Gheorghe Buzatu, Gheorghe Cojocaru, Gheorghe Negru, Gyula Horn, Henry Kamm, Hitler, Horia Dumitrescu, iasi, ilie badescu, In memoriam, Inmormantarea Profesorului Ghoerghe Buzatu, Institute for Advanced Russian Studies, INSTITUTUL DE STIINTE POLITICE SI RELATII INTERNATIONALE AL ACADEMIEI ROMANE, Institutul Elie Wiesel, Intelligence, intelligence analysis, Ioan Mitrea, ioan scurtu, Ion Antonescu, Ion Negrei, ISPRI, istoria nationala, istoria romaniei, Iulian Boţoghinǎ, Ivan Volgyes, Jane’s Soviet Intelligence Review, Jipa Rotaru, KGB, Larry Watts, Larry Watts about Disinformation: Romania and the Wartime Statute, Liviu Taranu, lovitura de stat, Luminiţa Giurgiu, magda ursache, Maresalul Ion Antonescu, Masterul Studii de Securitate şi Analiza Informaţiilor al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Mihai Antonescu, Mihai de Hohenzollern, Mihai Eminescu, Mihai Mincan, Mihai Roller, Miscarea Legionara, Muzeul Vrancei, National Intelligence Estimate, nationalism, New York Times, Nicolae Ceausescu, Nicolae Iorga, Nina Deşliu, Nistru, NKVD, Ovidiu Gologan, Pacepa, Pactul Hitler-Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Patrick Swain, PCR, PDF, Petre Turlea, Petru Ursache, Pogrom, post mortem, Postscriptum la o manipulare, procesul şi execuţia, Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu, Profesorul Gheorghe Buzatu, Radio Free Europe, Radio Vocea Rusiei, radu gyr, Războiului clandestin al blocului sovietic împotriva României, regele mihai, Revista de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, Revista SRI, RFE, Robert Hutchings, Romania, ROMÂNIA GREŞIT ÎNŢELEASĂ, Romania Mare, România sub imperiului haosului, Romania: Looking for Weapons of Mass Destruction?, Secretele Istoriei, Serban Alexianu, sie, Silviu Moldovan, Sky News, socor, son, Sorin Damean, sri, Stalin, Stalingrad, Stela Cheptea, Targu Mures, Targu Mures '90, Targu Ocna, Targul de carte de la Barlad, Teodora Giurgiu, Testament, The Greater Socialist Army: Integration and Reliability, The Warsaw Pact and the Question of Cohesion: A Conference Report, The Warsaw Pact and the Question of Cohesion: Volume I, The Woodrow Wilson International Center for Scholars, The World Was Going Our Way: The KGB and the Battle for the Third World, Tismaneanu, Traian Basescu, Transilvania, transnistria, Transylvanian World Federation, URSS, US National Intelligence, Valentin Ciorbea, valentin mandrasescu, Valeriu Gafencu, Vasile Parvan, victor roncea, video, Vitalyi Mitrokhin, vladimir socor, Vocea Rusiei, WMD

5 Comments »

Profesorul Gheorghe Buzatu, propus post-mortem membru al Academiei Romane. Magda Ursache: Părintele Iustin Pârvu a promis românilor că rămâne cu noi. Îl cred. Pro Vita: Ajutaţi copiii de la Centrul social „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil”!

August 9th, 2013

3 Comments »

Ziaristi Online:

Magda Ursache: Profesorul Gheorghe Buzatu – În epicentrul Istoriei. Părintele Iustin Pârvu, plecat şi el în ceruri, a promis românilor că rămâne cu noi. Îl cred.

Dupa ce am trimis textul spre publicare, am aflat din adresa A.F.D.P.R., datata 2 iulie 2013, ca victoria care m-a bucurat n-a fost victorie. Inimaginabil, Consiliul Local al orasului Tg. Ocna a retras iarasi titlul de cetatean de onoare acordat lui Valeriu Gafencu, mort in temnita sinistra a Aiudului dupa ce l-a ajutat sa nu moara pe pastorul Wurmbrand, cedindu-i streptomicina. Acesti “chirurgi” ai Istoriei rezistentei romanilor la bolsevizare nu cedeaza. Capitulam?

Profesorii George Potra si Ioan Scurtu propun primirea profesorului Gheorghe Buzatu post mortem în Academia Românǎ. Sustinem!

În cuvântul sǎu, George G. Potra, dupǎ ce a evidenţiat bogata activitate ştiinţificǎ desfǎşuratǎ de marele istoric, a propus iniţierea unor demersuri pentru primirea lui Gheorghe Buzatu post mortem în Academia Românǎ.

Ajutaţi copiii de la Centrul social PRO VITA „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil”, Slobozia, Giurgiu! »

AȘEZĂMÂNTUL SOCIAL „SF. ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIIL” – Participați la cel mai recent proiect! Construirea unui adăpost pentru animale! Un Proiect al Asociatiei Pro Vita Bucuresti.

Un Proiect al Asociatiei Pro Vita – Bucuresti

Detalii: AȘEZĂMÂNTUL SOCIAL „SF. ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIIL” – Participați la cel mai recent proiect! Construirea unui adăpost pentru animale!

Fotografii: Cristina Nichitus Roncea

Posted in Documentare, Top News

Tags: 0110, 1940, 1941, 1944, 1989, 23 august, 23 august 1944, Academia Oamenilor de Stiinta din Romania, Academia Romana, Academia Romana – Sectia de Stiinte Istorice si Arheologie, Adrian Paunescu, Alexandru Moraru, Alexianu, Andreea Pop, Antonescu, ANTONESCU ALTFEL, Ardealul, Arhiva Gheorghe Buzatu, armata rosie, Barlad, Basarabia, Biserica “Sf. Lazăr”, brucan, Bucovina, Buzatu, Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei, Cei dintai vor fi cei din urma, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana - Iasi, Churchill, CIA, CICE - Iasi, Codreanu, Constantin Buşe, Constantin I. Stan, Cornel Ţucǎ, Corneliu Ciucanu, Corneliu Codreanu, Corneliu Zelea Codreanu, Cristian Troncota, Cristina Nichitus Roncea, DACĂ MOR ESTE PENTRU BUCOVINA ŞI BASARABIA, DIA, dinu sararu, DOCUMENTE DIN ARHIVA CORNELIU ZELEA CODREANU, Dr Stela Cheptea, Eminescu, Executia lui Antonescu, florin constantiniu, focsani, Fotografa Cristina Nichitus, Frontul de Est, GDS, Gen Constantin Piki Vasiliu, George G. Potra, George Potra, Gh Buzatu, Gheorghe Alexianu, Gheorghe Bratianu, Gheorghe Buzatu, Gheorghe Cojocaru, Gheorghe Negru, Hitler, Horia Dumitrescu, iasi, ilie badescu, In memoriam, Inmormantarea Profesorului Ghoerghe Buzatu, Ioan Mitrea, ioan scurtu, Ion Antonescu, Ion Negrei, istoria nationala, istoria romaniei, Iulian Boţoghinǎ, Jipa Rotaru, KGB, Larry Watts, Liviu Taranu, lovitura de stat, Luminiţa Giurgiu, magda ursache, Maresalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Mihai de Hohenzollern, Mihai Eminescu, Mihai Roller, Miscarea Legionara, Muzeul Vrancei, nationalism, Nicolae Ceausescu, Nicolae Iorga, Nina Deşliu, Nistru, NKVD, Ovidiu Gologan, Pactul Hitler-Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, PCR, PDF, Petre Turlea, Petru Ursache, post mortem, procesul şi execuţia, Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu, Profesorul Gheorghe Buzatu, radu gyr, regele mihai, Romania, Romania Mare, România sub imperiului haosului, Secretele Istoriei, Serban Alexianu, sie, Silviu Moldovan, Sorin Damean, sri, Stalin, Stalingrad, Stela Cheptea, Targul de carte de la Barlad, Teodora Giurgiu, Testament, Tismaneanu, Traian Basescu, Transilvania, transnistria, URSS, Valentin Ciorbea, Vasile Parvan, victor roncea

3 Comments »

Marele istoric Gheorghe Buzatu la intalnirea cu fratii sai, Iorga, Bratianu, Parvan, si cu Dumnezeu. 40 de zile de la plecarea Profesorului. Omagiul Ziaristi Online

June 29th, 2013

3 Comments »

“Gheorghe Buzatu va rămâne în memoria generaţiilor de cercetători şi de studenţi prin forţa colosală de a descătuşa istoria din captivitatea dogmatică în care a fost menţinută în deceniile comuniste şi postcomuniste.”

Cititi:

Marele istoric Gheorghe Buzatu la intalnirea cu fratii sai, Iorga, Bratianu, Parvan, si cu Dumnezeu. 40 de zile de la plecarea Profesorului. Omagiul nostru si al lui Petru Ursache

Sursa: Ziaristi Online

Gasiti aici din cartile Profesorului: Cărţi Online – CICE-IASI

Cititi si:

Ultimul mesaj al Profesorului Gh. Buzatu: A sosit, netăgăduit, momentul Adevărului. Iar acesta se produce pe Internet

Blandul Profesor Gh. Buzatu a plecat spre ceruri, la regasirea cu marii istorici ai neamului romanesc. A murit un cavaler neintrecut al Adevarului absolut si un mare luptator pentru cauza nationala. Expresia desavarsita a nationalismului sublim

Testamentul Profesorului Gheorghe Buzatu: ISTORIA SA JUDECE!

Ziua Profesorului Gh. Buzatu. A plecat cel mai bun dintre noi

Pierderea unui titan al Istoriei Romaniei. Larry Watts, Ilie Badescu, Ioan Scurtu si Cristian Troncota despre prezenta perena a Profesorului Gheorghe Buzatu

Institutul de Istorie de la Iasi ar trebui sa poarte numele ilustru al Profesorului Gheorghe Buzatu. Şerban Alexianu, Dinu Săraru, Petre Ţurlea şi Alexandru Moraru despre Mareşalul Adevărului Istoric

Dacă nu era Gheorghe Buzatu, minciuna și-ar fi făcut de cap nestingherită în România. IN MEMORIAM PROFESORUL GHEORGHE BUZATU

Dosarul de Securitate al istoricului Gheorghe Buzatu. Victor Roncea: Uriasa personalitate a Profesorului nu va putea fi stirbita niciodata

Profesorul Gheorghe Buzatu alaturi de un evreu, un mason si un istoric, despre Maresalul Antonescu, la Ion Cristoiu. VIDEO. ANTONESCU, ALTFEL

Ambasadorul Dumitru Preda: Icoana Patriei se intregeste cu Profesorul Gheorghe Buzatu

Profesorul Gheorghe Buzatu despre “Documentele din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu”: “De abia de acum si de aici incepe cercetarea istorica privind fenomenul Miscarii Legionare”.VIDEO/DOC

Academicianul Gheorghe Buzatu, o viata daruita istoriei adevarate a românilor si idealului national. VIDEO: Profesorul Gh. Buzatu despre Eminescu, Antonescu si Miscarea Legionara

Moartea unui mare istoric: Profesorul Gheorghe Buzatu. Ultimele aparitii publice: la Targul de Carte de la Barlad si la lansarea lui Larry Watts de la Iasi. VIDEO

Ne mor istoricii emblematici. Gheorghe Buzatu (6 iunie 1939 – 20 mai 2013)

IN MEMORIAM. Profesorul Gheorghe Buzatu omagiat pe ultimul drum de Presedintele Romaniei, Traian Basescu, Academia Romana si personalitati din intreg spatiul istoric si etnic romanesc. VIDEO/FOTO

Profesorul Buzatu recitându-l pe Radu Gyr: “Înfrânt nu eşti atunci când sângeri, nici ochii când în lacrimi ţi-s. Adevăratele înfrângeri, sunt renunţările la vis.” Profesorul Gheorghe Buzatu şi rostirea românească a adevărului istoric. EVOCARI

DEPORTĂRILE SOVIETICE ÎMPOTRIVA BASARABIEI ŞI BUCOVINEI – DESPRE INDIVID ÎN FAŢA RĂULUI ABSOLUT. In Memoriam Profesorul Gheorghe Buzatu

Lacrimi din Ceruri pentru Profesorul Gheorghe Buzatu de ZiaristiOnlineTV

Posted in Documentare, Top News

Tags: 0110, 1940, 1941, 1944, 1989, 23 august, 23 august 1944, Academia Romana, Adrian Paunescu, Alexandru Moraru, Alexianu, Antonescu, ANTONESCU ALTFEL, Ardealul, Arhiva Gheorghe Buzatu, armata rosie, Barlad, Basarabia, Biserica “Sf. Lazăr”, brucan, Bucovina, Buzatu, Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei, Cei dintai vor fi cei din urma, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana - Iasi, Churchill, CIA, CICE - Iasi, Codreanu, Corneliu Ciucanu, Corneliu Codreanu, Corneliu Zelea Codreanu, Cristian Troncota, Cristina Nichitus Roncea, DACĂ MOR ESTE PENTRU BUCOVINA ŞI BASARABIA, DIA, dinu sararu, DOCUMENTE DIN ARHIVA CORNELIU ZELEA CODREANU, Dr Stela Cheptea, Eminescu, Executia lui Antonescu, florin constantiniu, Frontul de Est, GDS, Gen Constantin Piki Vasiliu, Gh Buzatu, Gheorghe Alexianu, Gheorghe Bratianu, Gheorghe Buzatu, Gheorghe Cojocaru, Gheorghe Negru, Hitler, iasi, ilie badescu, In memoriam, Inmormantarea Profesorului Ghoerghe Buzatu, ioan scurtu, Ion Antonescu, Ion Negrei, istoria nationala, istoria romaniei, KGB, Larry Watts, lovitura de stat, Maresalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Mihai de Hohenzollern, Mihai Eminescu, Miscarea Legionara, nationalism, Nicolae Ceausescu, Nicolae Iorga, Nistru, NKVD, Ovidiu Gologan, Pactul Hitler-Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, PCR, PDF, Petre Turlea, procesul şi execuţia, Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu, Profesorul Gheorghe Buzatu, radu gyr, regele mihai, Romania, Romania Mare, România sub imperiului haosului, Secretele Istoriei, Serban Alexianu, sie, Sorin Damean, sri, Stalin, Stalingrad, Stela Cheptea, Targul de carte de la Barlad, Testament, Tismaneanu, Traian Basescu, Transilvania, transnistria, URSS, Vasile Parvan, victor roncea, video

3 Comments »

Ziua Profesorului Gh. Buzatu. A plecat cel mai bun dintre noi. In Memoriam: DEPORTĂRILE SOVIETICE ÎMPOTRIVA BASARABIEI ŞI BUCOVINEI – DESPRE INDIVID ÎN FAŢA RĂULUI ABSOLUT.

June 6th, 2013

3 Comments »

Ziua Profesorului Gh. Buzatu (6 iunie 1939 – 20 mai 2013)

Astazi au avut loc manifestari omagiale la Iasi (Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana – Academia Romana), Constanta (Universitatea “Ovidius”) si Craiova (Biblioteca Judeteana “Alexandru si Aristia Aman”)

Ziaristi Online Ro:

Ziua Profesorului Gh. Buzatu. A plecat cel mai bun dintre noi

Faptul că Gheorghe Buzatu s-a ocupat de câteva figuri mari, tragice şi controversate ale istoriei noastre contemporane, precum mareşalul Antonescu sau Corneliu Codreanu, îi face cinste. A murit în picioare şi cu sabia cuvântului în mână. Şi cum a sluji adevărului înseamna a îi sluji lui Dumnezeu, şi bunul şi dreptul profesor este un învingător, împlinind cuvintele psalmistului : « Peste aspidă şi vasilisc vei călca, şi vei păşi peste leu şi peste balaur ».

Basarabia-Bucovina.Info:

DEPORTĂRILE SOVIETICE ÎMPOTRIVA BASARABIEI ŞI BUCOVINEI – DESPRE INDIVID ÎN FAŢA RĂULUI ABSOLUT. In Memoriam Profesorul Gheorghe Buzatu

Lumea contemporană nu crede în miracole, deşi acestea, din când în când, totuşi survin… Precum, de exemplu, acordul formal existent actualmente, deşi fragil, între istorici sau comentatorii de presă, de pe o parte, şi politicieni, pe de altă parte, în privinţa faptului de netăgăduit că veacul care s-a încheiat recent a fost, înainte de orice, unul al monştrilor. Şi în cursul căruia, se ştie prea bine, pe scena politică s-au putut întâlni, confrunta ori chiar colabora în unele moment, Lenin, Stalin şi Hitler, Himmler şi Beria, Molotov şi von Ribbentrop, Goebbels şi Jdanov ş.a., ş.a.

Posted in Documentare, Top News

Tags: 1940, 1941, 1944, 1989, 23 august, 23 august 1944, Academia Romana, Adrian Paunescu, Alexandru Moraru, Alexianu, Antonescu, ANTONESCU ALTFEL, Ardealul, Arhiva Gheorghe Buzatu, armata rosie, Barlad, Basarabia, Biserica “Sf. Lazăr”, brucan, Bucovina, Buzatu, Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei, Cei dintai vor fi cei din urma, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana - Iasi, Churchill, CIA, CICE - Iasi, Codreanu, Corneliu Ciucanu, Corneliu Codreanu, Corneliu Zelea Codreanu, Cristian Troncota, Cristina Nichitus Roncea, DACĂ MOR ESTE PENTRU BUCOVINA ŞI BASARABIA, DIA, dinu sararu, DOCUMENTE DIN ARHIVA CORNELIU ZELEA CODREANU, Dr Stela Cheptea, Eminescu, Executia lui Antonescu, florin constantiniu, Frontul de Est, GDS, Gen Constantin Piki Vasiliu, Gh Buzatu, Gheorghe Alexianu, Gheorghe Bratianu, Gheorghe Buzatu, Gheorghe Cojocaru, Gheorghe Negru, Hitler, iasi, ilie badescu, In memoriam, Inmormantarea Profesorului Ghoerghe Buzatu, ioan scurtu, Ion Antonescu, Ion Negrei, istoria nationala, istoria romaniei, KGB, Larry Watts, lovitura de stat, Maresalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Mihai de Hohenzollern, Mihai Eminescu, Miscarea Legionara, nationalism, Nicolae Ceausescu, Nicolae Iorga, Nistru, NKVD, Ovidiu Gologan, Pactul Hitler-Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, PCR, PDF, Petre Turlea, procesul şi execuţia, Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu, Profesorul Gheorghe Buzatu, regele mihai, Romania, Romania Mare, România sub imperiului haosului, Secretele Istoriei, Serban Alexianu, sie, Sorin Damean, sri, Stalin, Stalingrad, Stela Cheptea, Targul de carte de la Barlad, Testament, Tismaneanu, Traian Basescu, Transilvania, transnistria, URSS, Vasile Parvan, victor roncea, video, Willy Pragher

3 Comments »

Testamentul Profesorului Gheorghe Buzatu: ISTORIA SA JUDECE!

May 21st, 2013

6 Comments »

La biroul Profesorului Gh. Buzatu

Motto de la Profesorul Gh. Buzatu: Contrar celor mai sinistre opinii sau celor mai pesimiste preziceri, Mareşalul şi-a câştigat un rol de primă mărime în istoria naţională, ceea ce opinia publică de ieri ori de azi a surprins cu exactitate, numeroase sondaje trecându-l pe Antonescu, nu fără temei sau câtuşi de puţin exagerat, în rândul marilor români, de oricând şi de oriunde. Antonescu şi-a propus, a urmărit şi a reuşit să fie întotdeauna egal cu el însuşi… A ştiut – în fapt, i s-a prezis! – că avea să ajungă… Vodă în Ţara Românească, dar că va sfârşi… pe eşafod. La 1 iunie 1946, cu puţine minute înaintea execuţiei, chiar în preziua împlinirii vârstei de 64 de ani, Mareşalul şi-a reafirmat convingerea că sfârşitul îi fusese pecetluit de bătălia pentru Basarabia şi Bucovina, pe care era dispus s-o reia, cu acelaşi deznodământ. În clipa supremă şi-a comandat plutonul de execuţie, fiind în măsură, în clipa supremă, a mai rosti „Trăiască România!” Iar Poetul, fac trimitere la Adrian Păunescu, l-a surprins exact pe acest Antonescu, aşa cum a fost şi cum ne rămâne:

„În faţa morţii neclintit,

N-aveai ce o ruga,

Ai lăcrimat şi i-ai zâmbit

Ca şi la nunta ta”.

Sursa – INTERVIU. Profesorul Buzatu reaminteste versurile lui Paunescu despre Antonescu in fata plutonului de executie: „În faţa morţii neclintit, N-aveai ce o ruga, Ai lăcrimat şi i-ai zâmbit, Ca şi la nunta ta”

La praznic de Sfantul Gheorghe, Profesorul m-a intampinat, ca intotdeauna, cu zambetul pe buze, cu bratele larg deschise si cu o surpriza placuta: “Domnule director, suntem co-autori: v-am preluat in ultima mea lucrare. Iat-o: Istoria sa Judece!, gata de tipar la TipoMoldova.” Profesorul era un sustinator de minune al refugiatilor online. De altfel, din cate mi-a marturisit chiar cu acea ocazie, pe langa un nou “Antonescu, altfel“, lucra si la un volum intitulat “Adevarul s-a nascut pe Internet“. Avea atatea proiecte in lucru si istorii extraordinare de povestit inca de fiecare data cand aveam privilegiul sa-l intalnesc in laboratoarele sale de la CICE-Iasi, discutiile continuand la un pranz intotdeauna excelent, urmat de plimbarea aferenta pe langa teii lui Eminescu si la Biserica lui Iorga din Copou, il ascultam cu sufletul la gura, incercand sa retin fiecare cuvant. Din cand in cand imi oferea cate o insula primitoare pe care sa-mi trag rasuflarea din oceanul inghetat in care ma scald, respectiv o bucata de hartie tiparita, asternuta frumos cu randurile publicate pe Ziaristi Online si care altfel zburau aiurea prin spatiul virtual. Voia sa fie si era dragut, cu o camaraderie tinereasca rar intalnita si o candoare de copil (chiar in urma cu trei zile mi-a trimis o poezie care continea si versurile “Mi-e grea maturitatea, mi-e greu să fiu docil, Aș da orice pe lume să redevin copil!…). Asa si acum. Co-autorii Istoriei erau, de fapt, Profesorul, Serban Alexianu, fiul guvernatorului Transnistriei ucis de Brucan si ai lui in “lotul Antonescu”, si Doamna Stela Cheptea, colega si buna sa prietena de-o viata. Articolele de pe “Ziaristi”, pentru a caror publicare sunt extrem de onorat si, acum, la aflarea tragicii vesti despre plecarea Profesorului, coplesit si bulversat, veneau ca o mica si modesta completare. Cine avea sa-si imagineze ca acest (ultim) volum, cu un titlu atat de grav, avea sa-i devina un adevarat Testament?!… Iata aici textul-semnal pe care mi l-a oferit regretatul nostru Profesor atunci, spre publicare pe Ziaristi Online.

Dumnezeu sa-l odihneasca in rand cu dreptii Sai, martirii anticomunisti ai neamului romanesc, impacati si aparati timp de o viata, cu toate riscurile, de blandul si marele Profesor Gheorghe Buzatu!

Profesorul Gh. Buzatu ne face un cadou de ziua lui, a Sfantului Gheorghe: ISTORIA SA JUDECE. O pledoarie pentru rejudecarea “Lotului Antonescu” si anularea “Procesului Tribunalului Poporului”

Istoria, profesore, i-aşa cum spui,
Hotarul peste care nu se poate trece,
Cât timp noi n-am venit în ţara nimănui,
Mânaţi de raza nu ştiu cărui astru rece…

Istoria, profesore, i-aşa cum spui,
Sau, mai curând, aşa ar trebui să fie,
De n-ar apare, peste noapte, scribi destui,
Mult prea dispuşi, din ea, să facă Geografie!

(Niculae Stoian)

FAPTA ŞI RĂSPLATA ISTORIEI

„Să nu uităm că istoria nu va uita pe vinovaţi,

şi vinovaţi suntem cu toţii:

unii pentru că am tăcut;

alţii pentru că am greşit,

cu toţii – pentru că am suportat”

(Ion Antonescu,

Alba Iulia, 1 Decembrie 1940)

Biografiile Mareşalului Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gh. Alexianu şi Constantin (Piki) Z. Vasiliu nu mai au oricum şi pentru ce decade în hagiografii. Având în seamă în prezent realităţi indiscutabile, verificabile şi susţinute pe temeiul unei bogate bibliografii şi al documentelor, unele cercetate de noi cu predilecţie în arhive şi biblioteci, române şi străine, apoi valorificate, numeroase în premieră. Nefiind neglijate, în context, nici mărturiile unora dintre participanţii la evenimente, unii interogaţi special de noi – Gh. Barbul, George I. Duca, Barbu Călinescu, Henriette şi Gh. Magherescu, Şerban Milcoveanu ş.a. Nu este lipsit de interes să precizăm că biografiile respective sunt populate cu zeci şi sute de personaje, fiecare ajungând să-şi ocupe natural locul în funcţie de rolul jucat în devenirea, declanşarea şi consecinţele faptelor desfăşurate cu predilecţie în cursul Războiului Mondial din 1939-1945 ori în conexiune nemijlocită cu acesta.

Sacrificiul Mareşalului Antonescu şi al colaboratorilor săi – Mihai Antonescu, Gh. Alexianu, Constantin (Piki) Z. Vasiliu – a fost posibil prin voinţa excesiv brutală şi anormală a Marilor Învingători din 1945 şi potrivit unor „principii juridice” dictate de ei şi în folosul lor, nicidecum al Învinşilor sau al popoarelor, cum au clamat un număr de ani. Asasinatul de la 1 iunie 1946, în mod sigur, nu a fost nici fără antecedente şi nici fără consecinţe dramatice, în unele privinţe la proporţii de cataclism pentru Români şi pentru România – Holocaustul Roşu. Nu în zadar s-a apelat la similitudini cu „practici barbare” de odinioară!

(more…)

Posted in Colimatorul, Documentare, Top News

Tags: 1940, 1941, 1944, 1989, 23 august, 23 august 1944, Academia Romana, Adrian Paunescu, Alexianu, Antonescu, ANTONESCU ALTFEL, Ardealul, armata rosie, Barlad, Basarabia, Biserica “Sf. Lazăr”, brucan, Bucovina, Buzatu, Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei, Cei dintai vor fi cei din urma, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana - Iasi, Churchill, CIA, CICE - Iasi, Corneliu Ciucanu, Corneliu Codreanu, Corneliu Zelea Codreanu, DACĂ MOR ESTE PENTRU BUCOVINA ŞI BASARABIA, DIA, DOCUMENTE DIN ARHIVA CORNELIU ZELEA CODREANU, Dr Stela Cheptea, Executia lui Antonescu, Frontul de Est, GDS, Gen Constantin Piki Vasiliu, Gh Buzatu, Gheorghe Alexianu, Gheorghe Buzatu, Hitler, iasi, Ion Antonescu, istoria nationala, KGB, Larry Watts, lovitura de stat, Maresalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Mihai de Hohenzollern, Mihai Eminescu, Miscarea Legionara, Nistru, NKVD, Ovidiu Gologan, Pactul Hitler-Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, PCR, PDF, procesul şi execuţia, Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu, Profesorul Gheorghe Buzatu, regele mihai, Romania Mare, România sub imperiului haosului, Serban Alexianu, sie, sri, Stalin, Stalingrad, Stela Cheptea, Targul de carte de la Barlad, Testament, Tismaneanu, Transilvania, transnistria, URSS, victor roncea, video, Willy Pragher, ziaristi online

6 Comments »

ANTONESCU, ALTFEL (2). Prof. Gh. Buzatu special pentru ZIARISTI ONLINE. EMINESCU. Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria României. Planul profesorului Const. Barbu. VIDEO: Condamnarea comunismului, varianta IICCMER-ICR

January 19th, 2013

3 Comments »

Ziaristi Online: ANTONESCU, ALTFEL (2)

Gh. Buzatu

În cursul anilor 1940-1944, cât timp a fost Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Conducător al Statului Român, Ion Antonescu a fost adeseori considerat – în mediile de stânga ori de dreapta, de „sus” sau de „jos”, civile ori militare, interne sau externe – tiran ori dictator. Situaţia s-a … deteriorat mai apoi, când, cum se ştie ori se spune, după război mulţi viteji se arată, la „procesul” din mai 1946 ori în presa de după 23 august 1944, în abordările memorialistice ori, mai grav, în rândul istoricilor, Mareşalul avea să fie inclus fără reticenţe în categoria dictatorilor fascişti, alături de Hitler sau Mussolini.

Cititi si: ANTONESCU, ALTFEL. „Să ne toarcem din credinţa în Dumnezeu şi Justiţie drumul viitorului”. Prof. Gh. Buzatu special pentru ZIARISTI ONLINE

Analiza documentată şi nuanţată a caracterului regimului social-politic din România anilor 1940-1944, pe care Mareşalul l-a „patronat”, nu i-a preocupat pe politicieni şi nici pe mulţi istorici.

Integral la ANTONESCU, ALTFEL (2). “Ne-am născut aici, suntem cei dintâi aici şi vom pleca cei din urmă”. Prof. Gh. Buzatu special pentru ZIARISTI ONLINE

ADEVARUL DESPRE EMINESCU

Profesorul Constantin Barbu prezinta, in exclusivitate pentru Ziaristi Online, noi contributii ale demersului sau pentru infatisarea adevarului total privind moartea lui Eminescu, demers sustinut de Asociatia Civic Media, conform nazuintelor enuntate la 160 de ani de la nastere si 120 de ani de la uciderea ganditorului national Mihai Eminescu (vedeti Mihai-Eminescu.Ro). Constantin Barbu, discipol si continuator al proiectelor national-culturale definite de Constantin Noica, urmeaza sa publice 12 volume care concretizeaza, cu dovezi de netagaduit, “Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria Romaniei”, plan editorial pe care il punem azi la dispozitie cititorilor portalului Ziaristi Online. Anuntam pe aceasta cale si proxima publicare online, impreuna cu Civic Media, a documentelor “Dosarului de Interdictie Mihail Eminescu”, a actelor medicale si a autopsiei urmate dupa uciderea celui mai mare gazetar roman, inscrisuri cuprinse in facsimil in lucrarea filosofului Constantin Barbu “Memorialul Mihai Eminescu”. Ascultati totodata si expunerea facuta de profesorul Constantin Barbu despre “Memorialul Mihai Eminescu” la aniversarea a 163 de ani de la nasterea lui Eminescu, in cadrul unei manifestari de exceptie organizata de Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir” si Asociatiunea Astra – Despartamantul Bucuresti.

Integral la Adevarul despre EMINESCU. Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria României. Planul profesorului Constantin Barbu. EXCLUSIV Ziaristi Online »

VIDEO

Condamnarea comunismului – PLEACA-AI NOSTRI VIN AI NOSTRI de ZiaristiOnlineTV

Am aşteptat cu mult interes dezbaterea intitulată „Cum trebuie condamnat comunismul”, organizată de ICR-ul nou, condus de fostul ministru de Externe Andrei Marga. Când colo dezbaterea a strălucit prin lipsă. Invitaţii speciali Victor Ponta şi Crin Antonescu nu au apărut. Iar discursurile au fost în mare parte formale şi cu un iz de răfuială politică. Doar adevăratele victime ale comunismului au impresionat publicul prezent.

Integral la “Condamnarea comunismului” in varianta ICR – IICCMER: “Pleacă-ai noştri, vin ai noştri”. VIDEO

Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News

Tags: 1940, 1941, 1944, 1989, 23 august, 23 august 1944, Adevarul despre Eminescu, agenti anti-Romania, Alexianu, andrei marga, Andrei Muraru, anti-romania, Antonescu, ANTONESCU ALTFEL, Ardealul, armata rosie, Asociatia ASTRA – Despartamentul Bucuresti, Asociatia Civic Media, Asociatiunea ASTRA, Basarabia, Basescu, Bucovina, Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana - Iasi, Churchill, CIA, CICE - Iasi, Civic Media, condamnarea comunismului, Constantin Barbu, DACĂ MOR ESTE PENTRU BUCOVINA ŞI BASARABIA, DIA, dimitrie cantemir, Dosarul de Interdictie Mihail Eminescu, Dr Stela Cheptea, Eminescu, Executia lui Antonescu, Fostii detinuti politic, Frontul de Est, Gen Constantin Piki Vasiliu, Gheorghe Alexianu, Gheorghe Buzatu, Hitler, ICR, IICCMER, Ion Antonescu, istoria nationala, KGB, Larry Watts, lovitura de stat, Maresalul Ion Antonescu, Marius Oprea, Memorialul Mihai Eminescu, Mihai Antonescu, Mihai Eminescu, Moartea lui Eminescu, Nistru, NKVD, octav bjoza, Ovidiu Gologan, Pactul Hitler-Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, PDF, Ponta, procesul şi execuţia, Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu, Profesorul Gheorghe Buzatu, regele mihai, Romania Mare, România sub imperiului haosului, sie, sri, Stalin, Stalingrad, Stela Cheptea, Titu Maiorescu, Transilvania, transnistria, Uciderea lui Eminescu, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, URSS, video, Vladimir Tismaneanu, Willy Pragher, ziaristi online, Zoe Petre

3 Comments »

Au aparut volumele XI, XII si XIII ale lucrarii Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu, ajunse de la CNSAS si in Biblioteca Manastirii Petru Voda si lansate la Maia – Catargiu. 113 ani de la nastere – 13 septembrie 2012: Manifestare Noua Dreapta la Iasi. Prof Gh Buzatu despre “Procesul” Capitanului

September 9th, 2012

4 Comments »

”Totul pentru Ţară, nimic pentru noi”

Ca in fiecare an in preajma sarbatorii nationale a Nasterii Maicii Domnului, Sfanta Maria, la Maia, unde se află rămășițele pământești ale primului prim-ministru al României moderne, Barbu Catargiu, s-a desfășurat, timp de doua zile, ( 7 și 8 septembrie), la Așezământul de Artă și Cultură Maia-Catargiu, o noua ediție a sesiunilor de comunicări științifice initiate de energicul istoric prof univ dr Rotaru Jipa, Comandor în retragere, fost director al Muzeului Militar Central si al Muzeului Marinei de la Constanta si actual secretar al Consiliului parohial al Bisericii din Maia, unde se afla ingropat marele roman Barbu Catargiu (foto dreapta). Cea de a VIII-a editie a manifestarii a fost organizată anul acesta de Primăria Maia, secțiunea de istorie și arheologie a Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania și Institutul de Istorie Naţională Maia Catargiu si a avut ca tema “1812-2012; 200 de ani de la răpirea Basarabiei de către Imperiul Țarist”. De asemenea s-au comemorat 205 ani de la naștere și 150 de ani de la asasinarea politicianului conservator Barbu Catargiu, autorul devizei ”Totul pentru Ţară, nimic pentru noi”. Cunoscutul comentator si analist militar Ion Petrescu noteaza ca tenacele istoric Jipa Rotaru adună, în fiecare an cel putin 40 de istorici, ziaristi, experti militari si de informatii sub mentoratul distinsului profesor Gheorghe Buzatu. Tot Ion Petrescu a facut si cronica manifestarii de anul trecut: “1941-2011 – 70 de ani de la intrarea României în războiul de reîntregire naţională“. Acum, de Sfanta Maria, au fost lansate la Maia-Catargiu volumele XI, XII si XIII din lucrarea publicata de Editura Tipo Moldova cu sprijinul CNSAS si al Civic Media, “Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu“, editata sub coordonarea profesorului univ dr Gheorghe Buzatu, membru AOSR si fondator al Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana – Iasi. Primele 10 volume au intrat recent si in Biblioteca Manastirii Petru Voda, gratie profesorului Gheorge Buzatu care semneaza si prefata de mai jos, a volumului XI, privind “Procesul” urmat de asasinarea Capitanului Miscarii Legionare, de la a carui nastere se implinesc anul acesta 113 ani. Asociatia Noua Dreapta anunta o dezbatere pe tema personalitatii lui Corneliu Zelea Codreanu pentru joi, 13 septembrie 2012, la Clubul CFR Iasi.

DOCUMENTE

DIN ARHIVA

CORNELIU ZELEA CODREANU

– XI –

EDITATE

VICTOR RONCEA

PENTRU

CIVIC MEDIA

ÎN COLABORARE CU

GH. BUZATU

IAŞI

TIPO MOLDOVA

2012

„Procesul”

În diverse volume anterioare am inclus probe – cele mai multe disparate – privind procesele antilegionare, inclusiv, ori mai cu seamă, „procesul” faimos al lui C. Z. Codreanu din 1938, pe care l-am încadrat, nu numaidecât noi, în seria marilor înscenări şi erori judiciare din România, aşa precum şi în cazul Mareşalului Ion Antonescu şi al colaboratorilor lui (1946), al PNŢ-ului (1947) ori al soţilor Ceauşescu (1989)[1].

Preocupaţi fiind să realizăm o ediţie anastatică integrală a Documentelor din arhiva C. Z. Codreanu, am renunţat dintru început la orice criterii de sistematizare tematică ori cronologică a materialelor. Am preferat ordinea pe care a stabilit-o organizatorul fondului[2], evitând riscul de a neglija vreun document ori operând cumva o „selecţie” care să nu fi fost a noastră, deci, subiectivă. Ceea ce nu înseamnă să fi rămas la … discreţia organizatorului fondului; dimpotrivă, am admis că acesta a avut motive să cuprindă un document în mai multe dosare, totuşi rânduite sistematic sau cronologic, după cum pe altele le-a neglijat. În context, aşa după cum s-a relevat în volumele anterioare (I-X), „procesul” lui C. Z. Codreanu din 1938 a revenit cel mai adesea în materialele editate (vezi, mai ales, vol. V). Este motivul pentru care socotim necesar să apelăm la consideraţiile expuse în tomul respectiv (pp. 3-4):

„ […] Dacă revenim asupra faptelor din 1938 este pentru a reţine unele personalităţi de excepţie care au compărut ca martori ai „Căpitanului” şi calitatea depoziţiilor acestora[3] – profesorii Traian Brăileanu, M. Manoilescu, Nichifor Crainic, Sextil Puşcariu, dr. I. Cantacuzino, generalii C. Petrovicescu şi M. Racoviţă, dar, mai cu seamă, Iuliu Maniu[4] şi general Ion Antonescu[5].

În ceea ce-l priveşte pe Iuliu Maniu, acesta, pentru a nu rămâne la discreţia stenografului de şedinţă, a depus la Tribunalul Militar al Corpului de Armată II un text final al depoziţiei sale. Liderul PNŢ-ului a apreciat fără reticenţă Garda de Fier drept o formaţie „totalitară, în contra democraţiei, [care] este pentru un fel de dictatură”[6], ceea ce nu era cazul propriului partid; totodată, Maniu a respins deschis „ideologia şi metoda” celui acuzat, pentru martor „hotărâtoare” fiind în adoptarea marilor decizii voinţa naţiunii, el neadmiţând ca „guvernele să fie impuse ţării în contra voinţei naţionale”[7].

Pentru generalul Ion Antonescu implicaţiile prezenţei sale în calitate de martor al apărării la „procesul” lui C. Z. Codreanu au fost de asemenea ample, având în vedere statutul său de militar[8] şi poziţia tranşantă exprimată în sprijinul celui judecat şi, drept consecinţă, zvonurile care au circulat în privinţa participării sale la un … „complot” al legionarilor. Aceste elemente se desprind din documentele secrete descoperite de noi în Arhivele C.N.S.A.S.-ului şi editate de noi[9]. Astfel, dispunând de un extras din dosarul Tribunalului Militar al Corpului de Armată II, Secţia I, aflăm (vol. I, nr. 759 privitor pe CORNELIU Z. CODREANU, pag. 341), următorul extras dintr-un proces-verbal:

„ […] În şedinţa publică de azi, 24 mai 1938, martorul Ion Antonescu, general, 56 ani, de profesiune ofiţer activ, domiciliat în Bucureşti, str. Paharnicului, nr. 23, propus de apărare în procesul ce face obiectul dosarului nr. 759/1938, după ce a depus jurământul conform art. 191 din Codul Justiţiei Militare, îndeplinindu-se în privinţa lui şi formalităţile prevăzute de art. 194 din C.J.M., declară:

Din conversaţiile avute cu Dl. Codreanu am constatat că nu era preocupat de venirea la putere ci de treburile Ţării şi mi-a afirmat că nu este încă pregătit pentru guvernare. Convorbirea a avut loc în timpul alegerilor şi, cum mie îmi era frică de un război civil, am discutat cu Dl. Codreanu această problemă şi îmi aduc aminte că acuzatul mi-a declarat că se retrage din propagandă, iar D-lui Goga i-a declarat că se retrage din alegeri. Dacă eu observam ceva suspect la acuzat în felul că ar avea intenţie de o răscoală, nu stăm de vorbă. În chestia armelor am spus acuzatului să le predea autorităţilor militare. Acuzatul a avut o foarte frumoasă atitudine în legătură cu sentimentele naţionale. Nu pot aprecia nici în bine, nici în rău Partidul Totul pentru Ţară, fiind încă militar. Din elementele ce le-am avut nu pot crede că acuzatul ar putea fi capabil de trădare”[10] (Arhiva C.N.S.A.S., vol. 3, f. 96).

[…] „Procesul” din 1938 al lui C. Z. Codreanu, şi nu numai, oferă în continuare suficiente materiale noi de studiu şi atâtea motive de reflecţie cercetătorilor trecutului, îngăduindu-le concluzii indiscutabile privind cauzele, manifestările şi consecinţele ERORILOR ÎN ISTORIE!”

Cel de al XI-lea volum din serie cuprinde exclusiv documente referitoare la „procesul” din 1938: lista martorilor şi corespondenţilor români sau străini, iar, în mod special, stenogramele dezbaterilor, mai precis:

– şedinţa din 23 mai 1938 (f. 10 şi urm.);

– şedinţa din 24 mai 1938, cu depoziţiile unor dintre martori (I. Frollo, preotul Ion Moţa, profesorii Traian Brăileanu, M. Manoilescu, Nichifor Crainic, Sextil Puşcariu, generalii C. Petrovicescu, Ion Antonescu, M. Racoviţă ş.a.) (f. 161 şi urm.);

– şedinţa din 25 mai 1938 (f. 275 şi urm.), cu depoziţiilor altor martori (dr. I. Cantacuzino, Iuliu Maniu – f. 285 şi urm.);

– şedinţa din 26 mai 1938 (f. 310 şi urm.), cuprinzând Rechizitoriul maiorului magistrat Radu Ionescu, intervenţiile apărării şi sentinţa de condamnare a lui C. Z. Codreanu la 10 ani muncă silnică, o amendă de 5 000 lei şi cheltuieli de judecată de 2 000 lei[11].

În temeiul apariţiei prezentului volum din arhiva C. Z. Codreanu o documentare completă a cititorului impune necondiţionat şi cercetarea acestei surse, confruntarea ei critică cu materialele deja valorificate, în speţă „Procesul” lui C. Z. Codreanu, editat de noi în colaborare cu Kurt W Treptow, în temeiul textului apărut iniţial în paginile faimosului cotidian bucureştean „Universul” şi, parţial, în lucrarea clandestină publicată de legionari în august 1938: Adevărul în Procesul C. Z. Codreanu[12].

Gh. Buzatu

Iaşi, 21 august 2012

Notă

Din motive lesne de înţeles, credem că se impune a fi puse la dispoziţia cititorului următoarele date privind situaţia fondurilor de documente C. Z. Codreanu de la Arhiva C.N.S.A.S. din Bucureşti:

Cota Dosarul Volumul Total file

013207 111041 1* 770

,, ,, 2* 580

,, ,, 3* 501

,, ,, 4* 497

,, ,, 5* 311

11784 110237 l** 532

,, ,, 2*** 267

,, ,, 3*** 242

,, ,, 4**** 325

,, ,, 5***** 523

,, ,, 6****** 386

,, ,, 7 307

,, ,, 8 508

,, ,, 9 399

,, ,, 10 339

,, ,, 11 313

,, ,, 12 288

,, ,, 13 422

12784 110237 14 509

,, ,, 15 271

,, ,, 16 536

,, ,, 17 71

,, ,, 18 305

,, ,, 19 231

,, ,, 20 200

,, ,, 21 91

I – 234980 83490 vol. nr. (fără) 147

* Volumele I-V din serie, publicate.

** Vol. VI din serie, publicat.

*** Vols. VII-VIII, publicate.

**** Vol. IX, publicat.

***** Vol. X, publicat.

****** Vol. XI din serie.

Este necesar să reţinem că în fondul investigat predomină documentele relativ la Procesul lui C. Z. Codreanu (vols. 1-2/11784; îndeosebi vol. 6/11784; vols. 15-17/12784), dar şi celelalte procese, diverse dosare penale şi note informative, legăturile cu persoanele proeminente ale ML sau cu aderenţii, un dosar de presă, corespondenţa cu A. C. Cuza, acte privind perioada începuturilor (1923-1924) etc. Fotografiile reproduse cuprind în genere imagini cunoscute, după cum şi unele inedite. A se vedea şi www.ziaristionline.ro/2011/09/13/corneliu-zelea-codreanu-pentru-legionari-cu-un-avertisment-de-gheorghe-buzatu-exclusiv-ziaristi-online/.

Menţionăm că, în fiece caz, coperţile dosarelor anastatice indică precis cotele şi volumele de referinţă, precum şi organizatorul şi posesorul fondului – Direcţiunea Generală a Poliţiei (Siguranţa).

[1] Gh. Buzatu, Mareşalul Ion Antonescu. Forţa destinului. O biografie, Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2012, p. 605.

[2] Despre organizarea, funcţionarea şi rolul Direcţiunii Poliţiei şi Siguranţei Generale după 1919 vezi Alin Spânu,Istoria Serviciilor de Informaţii/Contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945, Iaşi, Demiurg, 2010, passim.

[3] Vezi Kurt W. Treptow, Gh. Buzatu, eds., „Procesul” lui C. Z. Codreanu (Mai, 1938), ediţia a II-a anastatică, Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2010, p. 83 şi urm.

[4] Ibidem, pp. 108-111, 247-251.

[5] Ibidem, pp. 98-100.

[6] Ibidem, p. 247-248.

[7] Ibidem, p. 251.

[8] În luna noiembrie 1938, I. Antonescu a deţinut comanda Corpului Armată III Chişinău şi care, la 1 decembrie 1938, i-a fost retrasă, pentru a rămâne „la dispoziţia” Ministerului Apărării Naţionale (cf. Mareşalii României, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1999, p. 169).

[9] Apud Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu, I, Ploieşti, Mileniul III, 2005, pp. 385-389 (doc. nos. 9-17) (PDF) Descarcă.

[10] Relativ la depoziţia generalului Ion Antonescu în cursul „procesului” lui Corneliu Zelea Codreanu, la şedinţa din 24 mai 1938, vezi şi textul editat – Kurt W. Treptow, Gh. Buzatu, eds., „Procesul” lui C. Z. Codreanu …, pp. 98-100. Opinia generalului exprimată în finalul depoziţiei sale: „Din elementele pe care le-am avut şi le am, pot spune că nu poate fi acuzat [C. Z. Codreanu] de trădare. Generalul Antonescu nu stă de vorbă cu trădătorii” (ibidem, p. 100). Mai jos, sursele materialelor din „Archives” – https://vouloir.hautetfort.com/archive/2010/05/19/codreanu.html, iar de pe Internet – https://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Zelea_Codreanu.

[11] Ulterior, prin Decizia din 30 noiembrie 1940 a Înaltei Curţi de Casaţie, C. Z. Codreanu a fost reabilitat iar sentinţa anulată (cf. vol. IV, f. 36 şi urm.; www.codreanu.ro/procesul.htm – 46k).

[12] Reeditată ulterior – Miami Beach, Colecţia „Omul Nou”, 1980, 250 p. Vezi, de asemenea, Duiliu Sfinţescu, ed., Din luptele tineretului român. 1919-1939, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Fundaţiei Buna Vestire, 1993, pp. 273-409; Radu-Dan Vlad, ed., Procesele lui C. Z. Codreanu, II, Bucureşti, Editura Majadahonda, 1999.

Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News

Tags: ”Totul pentru Ţară nimic pentru noi”, 13 septembrie, 1812, 1941, Adevărul în Procesul C. Z. Codreanu, Alin Spanu, AOSR, Armand Calinescu, Barbu Catargiu, Basarabia, Capitanul, carol al ii-lea, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana - Iasi, Civic Media, CNSAS, Corneliu Codreanu, Corneliu Zelea Codreanu, CZC, DOCUMENTE DIN ARHIVA CORNELIU ZELEA CODREANU, dr. I. Cantacuzino, duiliu sfintescu, Editura Tipo Moldova Iasi, elena lupescu, Garda de Fier, Gh Buzatu, Gheorghe Buzatu, Ion Antonescu, Ion Petrescu, Iuliu Maniu, Jipa Rotaru, Legiunea Arhanghelului Mihail, M. Manoilescu, Maia - Catargi, manastirea petru voda, Maresalul Ion Antonescu, Miscarea Legionara, nichifor crainic, Noua Dreapta, Octavian Goga, Parintele Justin Parvu, Petru Voda, PNT, Procesul Capitanului, prof duiliu sfintescu, Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu, Razboiul Sfant, Rotaru Jipa, Sextil Puşcariu, Totul Pentru Tara, Traian Brăileanu, victor roncea, ziaristi online

4 Comments »

Un filosof despre albumul Cristinei Nichitus Roncea, ”PRECUM ÎN CER, AŞA ŞI PE PĂMÂNT”: Invăţătură dintr-o carte cu imagini

June 7th, 2012

3 Comments »

Am în faţă o carte cu imagini: Precum în cer, aşa şi pe pământ, întocmită de Cristina Nichituş Roncea. Titlul este, după cum se vede, un citat din Rugăciunea Domnească, adică Tatăl nostru, poate cea mai cunoscută rugăciune, spusă zilnic de milioane şi milioane de creştini, indiferent de confesiune (După câte îmi amintesc, un mare filosof din secolul XX, de confesiune catolic – e vorba de Martin Heidegger -, ceruse ca la înmormântarea sa să fie o slujba simplă, cea mai simplă cu putinţă, să se spună, adică, numai Tatăl nostru).

Dar să ne întoarcem la cartea întocmită de Dna. Cristina Nichituş Roncea! În ea vedem nu numai imagini din mănăstiri, cu viaţa de obşte, de la rugăciune până la muncă – cum se descompune analitic lucrarea celor care au depus jurământul de castitate, sărăcie şi ascultare: rugăciune şi muncă (ora et labora, spuneau bededictinii) -, ci şi imagini din afara mănăstirii, întâlnirea celor rugători cu mirenii, în diverse situaţii, care ţin de munca acestora, de viaţa de familie, de creşterea copiilor, de îngrijirea bătrânilor. Şi, dacă am amintit de vechea tripartiţie indo-europeană a claselor sociale: oratoes, bellatores, laboratores (care, într-un fel s-a păstrat până la Revoluţia franceză, în cele trei stări, care „acopereau” corpul social), dacă am amintit deci, să observăm că, în mănăstirile ortodoxe, pe „drumul” istoriei, pare să se fi pierdut cea de-a treia expresie socială a unei/unui stihii/element din noi (cum frumos traduce Părintele D. Stăniloae în Cap. IV din Despre rugăciunea domnească, a lui Grigore de Nyssa), anume bellum, lupta, şi, odată cu ea clasa luptătorilor, bellatores. Deşi în viaţa socială, în politică există, adică stihia se exprimă, funcţionează, în ordinea Bisericii, şi, în special în Ortodoxie, lupta/bellum s-a „mutat” în cei care se roagă, s-a interiorizat. Rezultatul acestei lupte se vede în munca întemeiată în rugăciune, unde lupta interioară se petrece sub supra-veghere: Facă-se voia Ta!, ce instituie o altă ordine decât cea a lumii. E o asimetrie fiinţială, de care e pătruns cel ce se roagă, când primeşte în inimă Logosul Întrupat. Dealtminteri, sintagma extrasă din Rugăciunea domnească – şi pusă drept orientare în cartea cu imagini, titlul, adică – e „încadrată” între altele două, care nu numai că o explică, dar arată o trecere, de la Facă-se voia Ta!- precum în cer aşa şi pe pământ-, la ceea ce urmează: Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi. Locul de întâl(c)nire al celor două sintagme este chiar: precum în cer, aşa şi pe pământ, potrivit voii Lui şi ne-voinţelor noastre. Am despărţit cuvântul: ne-voinţă, ca să marchez nu numai faptul trudei, muncii, luptei cu noi înşine, dar şi faptul că acestea se petrec sub ascultare, tocmai pentru a învinge voinţa proprie: …pornirea spre rău ivită în noi nu are nevoie de ajutor, răutatea împlinindu-se de la sine, prin voia noastră. Dar când se iveşte o înclinare spre bine, avem nevoie de Dumnezeu care duce dorinţa noastră la faptă (Grigore de Nyssa, Despre rugăciunea domnea- scă, IV).

Vedem în imaginile surprinse şi propuse de Dna. Cristina Nichituş Roncea o desfăşurare comunitară a lucrării celor sub jurământ: călugări, călugăriţe, către lucrarea dezorientată, până la un punct, a mirenilor, o diseminare a rugăciunii lor în fapta celor din urmă.

Nu cred că mă îndepărtez de această carte dacă încerc să o înţeleg cu gândirea Părinţilor Bisericii sau, cum va fi mai jos, cu cea a ultimului mare teolog bizantin, Nicolae Cabasila. Nici nu o pun într-o vecinătate care să o strivească şi nici nu fac o încercare de înobilare a efortului autoarei, ci, simplu, încerc să văd structura pe care se întemeiază imaginile selectate, cu credinţă şi spontaneitate de către Dna. Cristina Nichituş Roncea. Aceste imagini spun ceva, ele sunt faţa văzută a unei antropo-teologii care, deşi se pare că am uitat-o, ni se impune mereu, de la sine, mai ales atunci când trecem prin perioade grele, încurcaţi în idolatrii, cu toate că în noi mai pâlpâie încă urma libertăţii dată nouă.

Numai că acestă încurcătură în care ne aflăm vine din lipsa bună-voinţei noastre, care nu se adaugă lucrării pornite de la Dumnezeu. Spune Cabasila, în Despre viaţa în Hristos: Lucrarea porneşte de la Dumnezeu; din partea noastră s-adaugă bunăvoinţa. A lui e propriu-zis săvârşirea, a noastră e numai dorinţa de împreună lucrare. Şi, undeva mai jos, tot în capitolul Viaţa adevărată se câştigă prin dar de sus şi prin strădania noastră, observă că …noi trăim în această lume văzută, cu gândul la lumea cea nevăzută, schimbând nu atât locul, ci felul de trăire şi de vieţuire. Această schimbare o realizăm prin rugăciune, luptă cu noi înşine şi faptă, deci cu lucrare a toată fiinţa noastră, care se desfăşoară din asimetria antropo-teologică, prin luptă interioară şi rugăciune, în faptă. Când mă gândesc la interioritatea acestei lupte, am în vedere nu numai individul, ci chiar interioritatea speciei, fapt pentru care lupta se complică şi se sedimentează în istoria ei. Mântuirea nu este individuală, ci colectivă, pentru că suntem siliţi să ne asumăm păcatele celorlalţi, ca iubirea de aproapele să se realizeze măcar în negativ, dacă în pozitiv nu putem determina lucrarea, din iubirea noastră! Nu ne mântuim în istorie, ci din istorie.

Încercând să ne explice forma darurilor noastre închinate lui Dumnezeu, ca o pârgă a vieţii omeneşti, în Capitolul III, din Tâlcuirea dumnezeieştii liturghii, Cabasila face o comparaţie între darurile aduse spre jerfă de cei vechi zeilor păgâni, şi cele aduse de creştini lui Dumnezeu: cei vechi aduceau ca jertfă pârga roadelor şi a turmelor lor, sau din alte lucruri. Noi însă aducem lui Dumnezeu ca daruri pâine şi vin, ca pe o pârgă a vieţii noastre înşine. Primele, cele ale păgânilor, nu erau prinoase ale vieţii omeneşti, pentru că nimic din toate acelea nu era o hrană proprie omului, ci erau comune şi celorlalte vieţuitoare…. Chiar carnea de animale este hrana carnivorelor, continuă el, pentru ca, în final, să ne spună că prin (viaţă) omenească înţelegem ceea ce aparţine numai omului; ori nevoia de a pregăti pâinea pentru mâncare, vinul pentru băut, este ceva propriu numai omului. Aceasta este explicaţia formei darurilor noastre (s. m. ). Pregătirea pentru pâinea noastră cea spre fiinţă… se realizează făcându-se voia Lui, ca ne-voinţă a noastră, într-o lume în care cerul şi pământul se întâl(c)nesc pe măsura strădaniilor noastre. În raport cu natura, pâinea, vinul, figurile geometrice, numerele au aceeaşi idealitate fenomenologică, nu pot fi derivate din natură, ci numai din ne-voinţa noastră întru ascultare voii Lui. Din acest motiv, ele sunt pârga vieţii noastre, cu specificarea că, pâinea şi vinul, în măsura în care sunt hrană nouă, perpetuând viaţa şi posibilitatea adăugării celorlalte, amintite, sunt, în acelaşi timp, trupul şi sângele lui Hristos, au concreteţea Vieţii. În ele vedem natura şi supranaturalul Logosului Întrupat, adăugat ei prin lucrarea omenească îndumnezeită.

Structura albumului, selecţia şi succesiunea imaginilor, surprinse, deci alese, de Dna. Cristina Nichituş Roncea, ne arată/duce către locul acesta al întâl(c)nirii între cer şi pământ. E o teleoghisire, cu ajutorul imaginilor, cum ar fi şi pictura bisericească, realizată însă cu multă artă, sensibilitate şi talent, cum, din păcate, nu prea mai întâlnim la pictura bisericească contemporană.

Se impune însă o întrebare: în ce măsură, în lucrarea noastră cea de toate zilele, reuşim să interiorizăm acel bellum/lupta, în aşa fel încât să nu întoarcem, să nu cădem, cu produsele date nouă şi prin noi, altele decât pâinea şi vinul – care sunt, cumva, matricea celorlalte -, în naturalitatea din care suntem chemaţi să ne ridicăm/înălţăm!? Iată, trăim într-o lume a noastră pe care o ocultăm numind-o „complexă”, dominată de economic şi de interes, de dorinţa de putere, în care, dacă ne adâncim, vom pieri ca Narcis ce se admiră în luciul apei, în care încă nu s-a botezat.

Aceste cuvinte sunt şi o provocare pentru Dna. Cristina Nichituş Roncea, în sensul investigării realităţilor din sectorul Bisericii – pentru că Biserica suntem noi -, care nu aparţine lumii satului şi, mai mult, cercetarea continuităţii sau discontinuităţii- aşa cum apar în lumea de azi- dintre împărtăşania cu pârga vieţii noastre (care, repet, e ce se adaugă grâului şi strugurelui, pentru a ajunge pâine şi vin) şi celelalte, în care lucrarea noastră s-a întrupat.

Adrian Boeru

Omul si Cetatea

Vedeti si

Precum-in-cer.ro

Posted in Analize, Documentare, Editoriale, Top News

Tags: 1940, 1941, 20 de ani de la ctitoria Manastrii Petru Voda, A photo journey into the Romanian Eastern Orthodox realm, acad. Florin Constantiniu, Academia Romana, adormirea maicii domnului, Adrian Boeru, Agapia, Album de fotografie, Album foto in editie bilingva, Amin, Anghel Papacioc, anticomunism, Arbore, Arsenie Papacioc, Basarabia, basarabia romana, biserica, Biserica Ortdoxoa Romana Biruitoare, Biserica Ortodoxa Romana, Biserici si Manastiri, BOR, Botezul, Bucovina, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calea Sfintilor, Calugari, Calugarul, Caminul de batrani de la Petru Voda, Caminul de copii de la Petru Voda, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala, compania, Copou, Corneliu Codreanu, Craciun, Craciun la Manastire, Credinta, Crestinarea romanilor, Crestinism Romanesc, Crestinismul la Dunare, Cristina Nichitus, Cristina Nichitus Roncea, Cristina si Victor Roncea, Ctitoria Parintelui Justin, Cu noi este Dumnezeu, Cununie, Cuvant Inainte de Florin Constantiniu, Dacii liberi, Detinuti politic, Doamne ajuta, Dobrogea, Eastern Orthodoxy, Ecaterina Vircolici, Editura Compania, Eminescu, Familia Ortodoxa, Femeia Stie, Fiul lui Dumnezeu, florin constantiniu, Fotograf, Fotografa Cristina Nichitus, Fotografi din Romania, Fotografi Romani, Fotografie, Fotografii din manastiri, Frontul de Est, Frumusetile Romaniei, Galata, GANDIREA, Gura de Rai, Gurile Dunarii, Hristos in mijlocul nostru, Humor, Iarna la Manastire, iasi, Iisus Hristos, Impartasania, Inalt Preasfintitul Teofan, interviu, Invatatura lui Hristos, IPS Teofan, Isihastru, Iustin Parvu, Justin Parvu, maica domnului, Manastirea “Sfanta Maria” din Techirghiol, manastirea petru voda, Manastiri, Manastiri din Moldova, Manastiri din Romania, Mantuitorul, Marea Neagra, Maresalul Ion Antonescu, Martirii anticomunisti, Marturistitorii, Maslu, Mediafax, Mesterul Manole, Miclauseni, Mihai Eminescu, Miorita, Mirungerea, Miscarea Legionara, Mitropolia, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Teofan, Moldovita, Monahi, Monahii, Monahul Filotheu, Mos Craciun, Muntii Neamtului, Nasterea Maicii Domnului, Neamt, Nistru, nunta, Nunta la Manastire, On earth as it is in heaven, Orthodox, Orthodoxy, Ortodox, Ortodoxia Romana, Ortodoxie, Paltin, Paradis, Parintele Arsenie, Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Atanasie, Parintele Calciu, Parintele Cleopa, Parintele Filotheu Balan, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ilie Cleopa, Parintele Ioanichie, parintele ioanichie balan, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Justin pe Frontul de Est, Parintele Teofan, Pateric, Pe-un picior de plai, Pe-un picior de plai pe-o gura de rai, pelerinaj, Pelerinaj la Manastiri, Petru Voda, Poiana Marului, Portile Raiului, Portofolio, Portofoliu, Post, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Precum in cer, Precum in cer asa si pe pamant, Precum-in-cer.ro, Preotia, Prut, Pustie, Pustnic, Putna, Razboiul Sfant, rezistenta armata anticomunista, rezistenta din munti, Romania Mare, Romanian Orthodoxy, Romanian Photographers, Romanian Photography, Roncea, rugaciune, Rugaciunea Domneasca, Sacrificiu, schimbarea la fata, Secu, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfanta Cuvioasa Teodora, Sfanta Parascheva, Sfanta Teodora de la Sihla, Sfantul Apostol Andrei, sfantul arhanghel mihail, Sfantul Daniil Sihastrul, Sfantul Paisie, Sfantul Paisie de la Neamt, Sfantul Pantelimon, Sfintele Taine, Sfintii Arhangheli, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sfintii inchisorilor, sihastria, Sihastru, sihla, Slava lui Dumnezeu pentru toate, Spovedania, Staret, Stefan cel Mare si Sfant, Sucevita, Taran, Taranul Roman, Teodora de la Sihla, Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor, Transhumanta, Transilvania, Transilvania Romana, Trei Ierarhi, Varatec, Viata la manastire, Viata manastireasca, Voronet, ziaristi online, ziua

3 Comments »

Femeia Stie: Cristina Nichitus Roncea: “Fotografiile mele sunt o invitatie de a pasi pe calea iubirii si a adevarului”. INTERVIU

April 21st, 2012

2 Comments »

“Prin fiecare fotograma am incercat sa deschid ochii celor care judeca fara a sti si, in acelasi timp, sa impletesc o camasa de zale, o armura de inele, legate intre ele, pentru a-i apara pe cei din manastiri – adeseori denigrati de dusmanii ortodoxiei -, cu imaginile adevarului. Fiecare fotografie este o za.”

Femeia Stie: Precum in cer, o expozitie de fotografie altfel

Sa te uiti la fotografii e altceva decat sa vezi fotografii. “Oricine poate sa se uite la fotografii, insa a vedea o fotografie implica si capacitatea de a o citi” ne spune Bernlef. Cred cu tarie in cuvintele lui, iar a citi o fotografie este o arta.

Zilele acestea, zbuciumate de atata tensiune, am descoperit linistea in fotografii, care dupa parerea mea, lasa cel mai cald si linistitor sentiment.

Anul acesta a inceput cu decoruri triste, oameni care protesteaza, indura frigul si spera cu tarie ca pot avea un viitor mai frumos. La cativa metri departare, de locul unde acum cateva luni pancarte pline de revolta umpleau piata, o oaza de liniste si caldura te inalta, inghetand orice gand rau dand speranta sentimentului ca bunatatea exista.

Cristina Nichitus Roncea ne propune sa traim “Precum in cer”. O expozitie de fotografii ce te inalta si care te duc spre o lume in care cuvintele sunt de prisos.

Cu mare caldura sufleteasca am intervievat-o pe autoarea fotografiilor. Va invit sa lecturati un interviu in care Cristina ne destanuie povestea din spatele cortinei expozitiei “Precum in cer”.

FemeiaStie.ro: Aceasta calatorie in lumea ortodoxiei din Romania a fost o provocare, o dorinta personala sau pur si simplu o idee?

Cristina Nichitus Roncea: A fost o minune, in primul rand. In sensul ca aceasta poarta mi-a fost deschisa de Parintele Iustin, intr-o seara de Craciun, cand eram la usa chiliei sfintiei sale alaturi de pelerini, maici si calugari, cantandu-i colinde. Este si prima fotografie facuta cu Parintele, cu care de altfel si deschid expozitia. E drept ca cineva m-a dus de mana pana acolo… Dar dupa aceea toate au venit de la sine. Am vrut sa descopar taramul tainic al manastirilor Romaniei si, mai ales, sa-i trimit prin fotografiile mele si pe altii sa se impartaseasca din “gura de rai” pe care o reprezinta orice sfant asezamant ortodox. Traim intr-o lume in care stresul ne inunda si tinde sa ne domine viata, asa ca tanjeam dupa linistea si inaltarea spirituala care stiam ca se regasesc dincolo de zidurile unei manastiri, acolo unde sunt oameni care traiesc frumos. Fotografia este mare mea pasiune, la care m-am intors dupa peregrinari prin Drept si Finante. Prin expozitie pledez – ca si in cazul experientei mele personale – la aceasta intoarcere la radacini, la traditie. Si m-am straduit sa transmit prin lucrarile mele acea stare minunata pe care o poti avea cand esti alaturi de oameni care traiesc in stransa legatura cu Dumnezeu. Nicaieri nu se poate vedea mai bine ca omul sfinteste locul decat in gradinile Maicii Domnului care sunt manastirile Romaniei. Bunatatea si linistea sunt transmise de fiecare coltisor din manastire, de fiecare fir de iarba, de fiecare floricica, de fiecare privire a oamenilor de acolo care stiu sa ierte, care au o rabdare infinita si o generozitate care poate schimba lumea. Si mai ales multa iubire, pe care o simti si simti ca trebuie sa o intorci chiar si celor mai putin norocosi, a nefericitilor care au uitat comandamentele Mantuitorului, au uitat sa iubeasca.

Integral la Precum-in-cer.ro

Vedeti si: Doxologia: “Imaginile doamnei Cristina Nichituş Roncea ilustrează perfect aspectele caracteristice ale trăirii ortodoxe”

O lectie despre Ortodoxie si Poporul Roman. Profesorul Florin Constantiniu la lansarea Albumului Precum in cer asa si pe pamant de Cristina Nichitus Roncea. Fara manastiri, dragostea si rugaciunea monahilor, Romania nu ar mai exista. VIDEO

Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News

Tags: 1940, 1941, 20 de ani de la ctitoria Manastrii Petru Voda, A photo journey into the Romanian Eastern Orthodox realm, acad. Florin Constantiniu, Academia Romana, adormirea maicii domnului, Agapia, Album de fotografie, Album foto in editie bilingva, Amin, Anghel Papacioc, anticomunism, Arbore, Arsenie Papacioc, Basarabia, basarabia romana, biserica, Biserica Ortdoxoa Romana Biruitoare, Biserica Ortodoxa Romana, Biserici si Manastiri, BOR, Botezul, Bucovina, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calea Sfintilor, Calugari, Calugarul, Caminul de batrani de la Petru Voda, Caminul de copii de la Petru Voda, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala, compania, Copou, Corneliu Codreanu, Craciun, Craciun la Manastire, Credinta, Crestinarea romanilor, Crestinism Romanesc, Crestinismul la Dunare, Cristina Nichitus, Cristina Nichitus Roncea, Cristina si Victor Roncea, Ctitoria Parintelui Justin, Cu noi este Dumnezeu, Cununie, Cuvant Inainte de Florin Constantiniu, Dacii liberi, Detinuti politic, Doamne ajuta, Dobrogea, Eastern Orthodoxy, Ecaterina Vircolici, Editura Compania, Eminescu, Familia Ortodoxa, Femeia Stie, Fiul lui Dumnezeu, florin constantiniu, Fotograf, Fotografa Cristina Nichitus, Fotografi din Romania, Fotografi Romani, Fotografie, Fotografii din manastiri, Frontul de Est, Frumusetile Romaniei, Galata, GANDIREA, Gura de Rai, Gurile Dunarii, Hristos in mijlocul nostru, Humor, Iarna la Manastire, iasi, Iisus Hristos, Impartasania, Inalt Preasfintitul Teofan, interviu, Invatatura lui Hristos, IPS Teofan, Isihastru, Iustin Parvu, Justin Parvu, maica domnului, Manastirea “Sfanta Maria” din Techirghiol, manastirea petru voda, Manastiri, Manastiri din Moldova, Manastiri din Romania, Mantuitorul, Marea Neagra, Maresalul Ion Antonescu, Martirii anticomunisti, Marturistitorii, Maslu, Mediafax, Mesterul Manole, Miclauseni, Mihai Eminescu, Miorita, Mirungerea, Miscarea Legionara, Mitropolia, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Teofan, Moldovita, Monahi, Monahii, Monahul Filotheu, Mos Craciun, Muntii Neamtului, Nasterea Maicii Domnului, Neamt, Nistru, nunta, Nunta la Manastire, On earth as it is in heaven, Orthodox, Orthodoxy, Ortodox, Ortodoxia Romana, Ortodoxie, Paltin, Paradis, Parintele Arsenie, Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Atanasie, Parintele Calciu, Parintele Cleopa, Parintele Filotheu Balan, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ilie Cleopa, Parintele Ioanichie, parintele ioanichie balan, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Justin pe Frontul de Est, Parintele Teofan, Pateric, Pe-un picior de plai, Pe-un picior de plai pe-o gura de rai, pelerinaj, Pelerinaj la Manastiri, Petru Voda, Poiana Marului, Portile Raiului, Portofolio, Portofoliu, Post, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Precum in cer, Precum in cer asa si pe pamant, Precum-in-cer.ro, Preotia, Prut, Pustie, Pustnic, Putna, Razboiul Sfant, rezistenta armata anticomunista, rezistenta din munti, Romania Mare, Romanian Orthodoxy, Romanian Photographers, Romanian Photography, Roncea, rugaciune, Rugaciunea Domneasca, Sacrificiu, schimbarea la fata, Secu, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfanta Cuvioasa Teodora, Sfanta Parascheva, Sfanta Teodora de la Sihla, Sfantul Apostol Andrei, sfantul arhanghel mihail, Sfantul Daniil Sihastrul, Sfantul Paisie, Sfantul Paisie de la Neamt, Sfantul Pantelimon, Sfintele Taine, Sfintii Arhangheli, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sfintii inchisorilor, sihastria, Sihastru, sihla, Slava lui Dumnezeu pentru toate, Spovedania, Staret, Stefan cel Mare si Sfant, Sucevita, Taran, Taranul Roman, Teodora de la Sihla, Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor, Transhumanta, Transilvania, Transilvania Romana, Trei Ierarhi, Varatec, Viata la manastire, Viata manastireasca, Voronet, ziaristi online, ziua

2 Comments »

“Cristina Nichitus Roncea a prins sufletul romanesc in fotografie” – Academicianul Alexandru Surdu. “Parintele Arsenie Papacioc trebuie canonizat” – Profesorul Radu Ciuceanu la Expozitia “Precum in Cer” de la Palatul Sutu. VIDEO

January 29th, 2012

4 Comments »

Vernisaj Precum in Cer – Profesorul Radu Ciuceanu despre fotografiile Cristinei Nichitus Roncea de Precum-in-cer
În perioada 15-25 ianuarie 2012 se desfăşoara la Muzeul Bucurestiului – Palatul Sutu Expoziţia de Fotografie “PRECUM ÎN CER” cu fotografii din albumul “Precum în cer, aşa şi pe pământ”- Călătorie foto prin lumea ortodoxă românească, de Cristina Nichituş Roncea. La vernisaj au luat cuvantul profesorul Radu Ciuceanu, fost detinut politic (1948 – 1963, fost membru in conducerea Mișcarii Naționale de Rezistență Anticomunistă din Oltenia), președinte al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, Doctor în istorie si membru al Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania si al Federatiei Internationale de Arta Fotografica si Academicianul Alexandru Surdu, Filosof, Doctor în filosofie, Preşedinte al Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, Director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, Membru titular al Academiei Române din 1993 (corespondent – 1992).

Academician Alexandru Surdu despre Expozitia Cristinei Nichitus Roncea Precum in Cer de Precum-in-cer
De asemenea, pentru prietenii nostri care nu au reusit sa ajunga la Expozitia de Fotografie “Precum in cer”, fotografa Cristina Nichitus Roncea a creat posibilitatea unei vizite virtuale. Puteti sa va plimbati intr-un tur virtual disponibil aici, apasand sageata din mijlocul imaginii si folosind meniul din stanga jos (apropiere, indepartare, rotire, full screen, etc). Vizionare placuta!
PS: Expozitia este deschisa pana pe 30 ianuarie.

Posted in Analize, Documentare, Editoriale, Top News

Tags: 1940, 1941, 20 de ani de la ctitoria Manastrii Petru Voda, A photo journey into the Romanian Eastern Orthodox realm, acad. Florin Constantiniu, Academia Romana, adormirea maicii domnului, Agapia, Album de fotografie, Album foto in editie bilingva, Amin, Anghel Papacioc, anticomunism, Arbore, Arsenie Papacioc, Basarabia, basarabia romana, biserica, Biserica Ortdoxoa Romana Biruitoare, Biserica Ortodoxa Romana, Biserici si Manastiri, BOR, Botezul, Bucovina, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calea Sfintilor, Calugari, Calugarul, Caminul de batrani de la Petru Voda, Caminul de copii de la Petru Voda, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala, compania, Copou, Corneliu Codreanu, Craciun, Craciun la Manastire, Credinta, Crestinarea romanilor, Crestinism Romanesc, Crestinismul la Dunare, Cristina Nichitus, Cristina Nichitus Roncea, Cristina si Victor Roncea, Ctitoria Parintelui Justin, Cu noi este Dumnezeu, Cununie, Cuvant Inainte de Florin Constantiniu, Dacii liberi, Detinuti politic, Doamne ajuta, Dobrogea, Eastern Orthodoxy, Editura Compania, Eminescu, Familia Ortodoxa, Fiul lui Dumnezeu, florin constantiniu, Fotograf, Fotografa Cristina Nichitus, Fotografi din Romania, Fotografi Romani, Fotografie, Fotografii din manastiri, Frontul de Est, Frumusetile Romaniei, Galata, GANDIREA, Gura de Rai, Gurile Dunarii, Hristos in mijlocul nostru, Humor, Iarna la Manastire, iasi, Iisus Hristos, Impartasania, Inalt Preasfintitul Teofan, Invatatura lui Hristos, IPS Teofan, Isihastru, Iustin Parvu, Justin Parvu, maica domnului, Manastirea “Sfanta Maria” din Techirghiol, manastirea petru voda, Manastiri, Manastiri din Moldova, Manastiri din Romania, Mantuitorul, Marea Neagra, Maresalul Ion Antonescu, Martirii anticomunisti, Marturistitorii, Maslu, Mediafax, Mesterul Manole, Miclauseni, Mihai Eminescu, Miorita, Mirungerea, Miscarea Legionara, Mitropolia, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Teofan, Moldovita, Monahi, Monahii, Monahul Filotheu, Mos Craciun, Muntii Neamtului, Nasterea Maicii Domnului, Neamt, Nistru, nunta, Nunta la Manastire, On earth as it is in heaven, Orthodox, Orthodoxy, Ortodox, Ortodoxia Romana, Ortodoxie, Paltin, Paradis, Parintele Arsenie, Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Atanasie, Parintele Calciu, Parintele Cleopa, Parintele Filotheu Balan, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ilie Cleopa, Parintele Ioanichie, parintele ioanichie balan, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Justin pe Frontul de Est, Parintele Teofan, Pateric, Pe-un picior de plai, Pe-un picior de plai pe-o gura de rai, pelerinaj, Pelerinaj la Manastiri, Petru Voda, Poiana Marului, Portile Raiului, Portofolio, Portofoliu, Post, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Precum in cer, Precum in cer asa si pe pamant, Precum-in-cer.ro, Preotia, Prut, Pustie, Pustnic, Putna, Razboiul Sfant, rezistenta armata anticomunista, rezistenta din munti, Romania Mare, Romanian Orthodoxy, Romanian Photographers, Romanian Photography, Roncea, rugaciune, Rugaciunea Domneasca, Sacrificiu, schimbarea la fata, Secu, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfanta Cuvioasa Teodora, Sfanta Parascheva, Sfanta Teodora de la Sihla, Sfantul Apostol Andrei, sfantul arhanghel mihail, Sfantul Daniil Sihastrul, Sfantul Paisie, Sfantul Paisie de la Neamt, Sfantul Pantelimon, Sfintele Taine, Sfintii Arhangheli, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sfintii inchisorilor, sihastria, Sihastru, sihla, Slava lui Dumnezeu pentru toate, Spovedania, Staret, Stefan cel Mare si Sfant, Sucevita, Taran, Taranul Roman, Teodora de la Sihla, Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor, Transhumanta, Transilvania, Transilvania Romana, Trei Ierarhi, Varatec, Viata la manastire, Viata manastireasca, Voronet, ziaristi online, ziua

4 Comments »

„Adevarul ramane, oricare ar fi soarta slujitorilor sai" – Gh. I. B.

Posts Tagged ‘1941’

Alerte si informatii prin e-mail

Redactor Șef

Publicist la:

Facebook

Ziaristi Online

Peste 15.000 de semnaturi!

CINE SUNT

Top ZeList

Carti Victor Roncea

O scrisoare

Uniunea Ziaristilor Profesionisti

Pentru Catedrala!

Google Add

SRI – 25 de ani

Pentru Catedrala Mantuirii Neamului

An Omagial

Revista Familia Ortodoxa

Minunile Părintelui Justin Pârvu

In Memoriam Parintele Justin Parvu – Duhovnicul Neamului

Cantec pentru Parintele

Marturisitorii

Randuiala

Grupul Tronos al Patriarhiei Române condus de Pr. Mihail Bucă

Grupul Byzantion

Grupul Nectarie Protopsaltul

Vizite / Vizitatori

Sfintii Zilei

DICTATURA BIOMETRICA – PDF – LUCRARE Petru Voda – Civic Media aparuta cu binecuvantarea Parintelui Justin Parvu

Statues of Dacians

Roncea Tv

Enciclopedia Romaniei

Fototeca Ortodoxiei Romanesti

ORTHOphoto

Grigore Lese

Radio Doxologia Psaltica

Doxologia

Sfinti Romani

Publicatii Ortodoxe

RoPortal

Larry L Watts

Recent Posts

WeltKultur

Sustin Legea Apei

My Links

Calendarul Zilei

FII PRO VITA

Familia Ortodoxa

Parintele Arsenie

A fost odata in Transilvania

Featured Video

Ads