Ca pe vremea răposatului, Victor Ponta a decis să-şi serbeze ziua de naştere în stil nord-coreean. Pentru ca cei 70.000 de aplaudaci PSD aduşi cu autocarele şi camioanele din întreaga ţară să umple stadionul Arena Naţional – fost “23 August”! – a fost blocat o jumătate din Bucureşti, sute de mii de bucureşteni fiind nevoiţi să meargă pe jos sau să stea blocaţi în trafic cu orele. Aceasta situaţie a produs un echilibru natural care se va reflecta la votul din noiembrie. Daca 70.000 de bieţi români aduşi cu arcanul, împreună cu yesmenii şi sicofanţii de curte, îi vor cânta pe stadion, “într-un singur glas”, de ziua lui, celalalte sute de mii din stradă deja i-au făcut urările necesare cu trimitere directă la originile sale albaneze… Această odioasă manifestare de grandomanie nu va rămâne fără repercusiuni. De la Ceauşescu încoace nu am mai văzut aşa ceva în România.
Nu este, cred, cazul sa intru in foarte multe detalii. O sa dau doar cateva exemple, arhisuficiente, consider eu. Este interesant de observat cum “Europa” in numele careia diversi agenti paraziti din “societatea civila” au reusit sa impuna in Romania harababura votului uninominal, atunci cand e vorba de Parlamentul ei are grija ca alegerile sa se faca, disciplinat, pe liste. In felul acesta chiar nu mai putem cerne cele doua trei boabe de grau din sacul cu neghina. Daca pe listele partidelor de mai jos se afla si persoane onorabile, este vina lor ca au ajuns intr-o astfel de companie. In plus, cand intri in troaca, ori devii porc ori te mananca porcii. Asadar, din punctul meu de vedere, oricine voteaza cu aceste partide de mai jos ori este un biet roman neinformat si manipulat ori este un ticalos care face parte din masinaria antiromaneasca ori este pur si simplu cretin, ca sa-l citez pe Tutea. Iata partidele care trebuie sanctionate sever si cateva din motivele pentru care nu trebuie votate cu nici un chip si pentru care trebuie sa veghem si pentru apropiatii nostri, ca nu cumva sa li se usuce mana, sau altceva, dupa vot:
PSD (implicit si PC si UNPR): “USD” a facut cel mai ticalos pact din ultimii 24 de ani cu UDMR, formatiune extremista, antiromanesca, separatista, adusa de altfel pe scena politica chiar de fondatorul FSN/PSD, Ion Iliescu. Concret, prin intelegerea PSD-UDMR care sta la baza actualei coalitii de guvernare se merge pe calea autonomiei “Tinutului Secuiesc” cu pasi din ce in ce mai mari. In plus, Daciana Sarbu Ponta, sotia sefului PSD, are mari sanse ca dupa alegerile prezidentiale sa devina o a doua Elena Ceausescu. Cel putin pe imensele bannere PSD cei doi au intrecut deja cuplul Ceausescu. Cu toate acestea, este evident ca PSD ar putea sa se ridice la circa 40% in alegerile europarlamentare, ceea ce va da doar posibilitatea umflarii si mai mari a broscoiului Victor Ponta si, pe cale de consecinta, a lipitoarei Kelemen Hunor. Asadar, cine voteaza PSD sa-si aduca aminte de vorba lui Tutea!
PNL: Este suficient sa atrag atentia ca pe lista PNL pentru europarlamentare se afla Renate Weber, fosta presedinta a Fundatiei Soros si consiliera a presedintelui Traian Basescu, una dintre cele mai nocive personaje din Romania. Renate Weber a militat, constant, in toata carierea ei de agent anti-Romania impotriva natiunii romane si a ortodoxiei, sustinand “conservator” eliminarea religiei si a icoanelor din scoli, casatoriile intre homosexuali, adoptia de copii de catre cuplurile homosexuale, “educatia sexuala” in gimnaziu, legislatia pro-avort, exacerbarea “drepturilor” tiganilor si ale ungurilor si, in acelasi timp, promovand conceptul stalinist de “etnie si limba moldoveneasca“. Acum vor sa ni-l mai bage si pe infractorul Iohannis pe gat ca “catindatul dreptei” dupa metoda rocadei Basescu-Stolojan. Cu ce l-or fi prins, pana la urma, pe lipoveanul de serviciu? Concluzie: Cine voteaza PNL sa-si aduca aminte de vorba lui Tutea!
PDL: Primii trei candidati de pe lista PDL, Macovei, Stolojan si Ungureanu (varianta Traian) sunt niste agenti verosi anti-Romania. Ii las pe pestisorii din plasa Securitatii Stolojan si Ungureanu deoparte, pentru ca o avem pe Conchita Wurst cu barba rasa (ca sa-l plagiez pe Mihai Tociu) in capul listei. Sinistra procuroare comunista resapata, Monica Macovei, tovarasa de agentura si misiune a Renatei Weber, de langa care mai lipseste doar a treia greata, Alina Mungiu, este, de asemenea, una dintre cele mai ticaloase agente anti-Romania din cele bagate in politica, ca un blestem pe capul intregii tari, cu mana inca neuscata a lui Traian Basescu. Anti-crestina, in special anti-ortodoxa, anti-romanca, filo-homosexuala, filo-maghiara. Intr-un cuvant: o bolsevica! Vopsita (si rasa)! Nu m-ar mira ca dupa alegeri sa se pupe din nou cu Basescu bot in bot. In plus: vamesul Blaga – sa nu uitati niciodata -, este cel care impreuna cu fariseul Basescu, acesta din urma prin interpusi si prin analize sorosiste “stiintifice” girate de Administratia Prezidentiala (sef Comisie Marian Preda – actualul sef al Fund. PMP), a sustinut consumul “drogurilor usoare” si introducerea etnobotanicelor pe piata din Romania cat “legalizarea prostitutiei” (!). De prisos sa spunem cine avea deja retelele de “magazine de vise” si de bordeluri. Desigur, pentru ziaristii cu gura mare de pe centura presei, Blaga si mafiotii lui sunt ca votca pe paine… care se reduce, inteleg, la firimituri aruncate pe sub masa… Cine voteaza PDL sa-si aduca aminte de vorba lui Tutea!
PMP: In capul la lista PMP, scos din eprubetele lui Andrei Plesu cu aceeasi mana inca neuscata a nefericitului Traian Basescu, a fost instalat hidrocefalul Cristian Preda, secondat de un baietel care poarta numele BMW-ului lui Liiceanu, Siegfried. Mai departe nu mai are nici o importanta cine se afla pe lista decat, poate ca amuzament, sa-l amintim pe Teodor Anatol Baconschi, teologul din Jacuzzi, care a avut numai “performante” ca politician, in alegerile de la Iasi, cu cateva miute de voturi sau cand a fost usuit din PDL, cu stampila esuat ca “brandul” la mal. In plus, la fel ca si creatorul lui, Andrei Plesu, ca ministru de Externe a primit spaga mascata prin sponsorizari de la o fundatie a statului german, chestiune neobservata de DNA sau ANI, ca sa nu mai zic de SIE sau SRI, la capitolul grav conflict de interese si tentativa (reusita) de influentare a unui membru al executivului de catre o entitate straina.
Este de subliniat insa, inainte de a ne ocupa de “alesul” lui Basescu, strategia murdara pe care a ales-o ayatollahul PMP, de a se baza la aceste alegeri pe voturile tiganilor – prin intelegeri oculte – si, in acelasi timp, pe voturile basarabenilor, printr-o sinistra propaganda mincinoasa. Cat de ticalos este sa introduci in Parlamentul European, prin mainile bietilor si naivilor basarabeni, un individ care l-a spurcat pe cel mai mare aparator al Basarabiei romane: Mihai Eminescu!?
Fost propagandist PCR si fost consilier al lui Emil Constantinescu si Traian Basescu, “anticomunistul” Cristian Preda face parte din aceeasi retea Soros-GDS cu actualii agenti antiromani sub acoperire de politicieni Renate Weber, Monica Macovei, Teodor Baconschi, Mihai Razvan Ungureanu si Mihaita Neamtu (plus Paleologu, Voinescu-Cotoi, Papahagi, ejudem farinae-sic) Este suficient sa amintesc cum, in timp ce consilierul lui Voronin, Vasile Stati, “parintele limbii moldovenesti”, il injura pe Eminescu la Chisinau, afirmand ca este “invaluit de stupefiante politicianiste, sovine (sic!), de cele mai multe ori cade in pacatul deformarii istoriei, de pilda, atunci cand trateaza independenta inchipuita a Valahiei la 1875 (sic!), divagatiile sale privind toponimul Basarabia”, la Bucuresti, consilierul lui Basescu, Cristi Preda, in tandem cu Stati, il injura pe Eminescu cu acelasi nesat, in paginile “Dilemei” lui Plesu. Iata care sunt considerentele lui Cristian Preda despre “Romanul Absolut”, cum l-a numit Tutea, “Omul deplin al culturii romanesti”, cum a afirmat Noica, “Expresia integrala a sufletului romanesc”, cum l-a definit Iorga: “Atunci cand cativa politicieni romani si-au marturisit sursele intelectuale, mentionandu-i pe Eminescu, Caragiale si Cosbuc, cetateanul nu s-a simtit insultat. El ar fi avut toate motivele sa se simta jignit, afrontul e real. (…) De altfel, incoerenta rationamentului unui Eminescu a facut posibila recuperarea sa atat de catre socialisti, cat si de catre nationalisti”, scrie Cristian Preda, incheind apoi, pe masurile date de magistrii sai: “De ce, totusi, asistam la asemenea accidente, care nu reprezinta altceva decat o curata pierdere de timp? Un posibil raspuns ar fi urmatorul: lenea de a gandi, ignoranta sunt marcile culturii politice de la noi. In acest context, Eminescu e un personaj manipulat. Din nefericire, influenta sa a fost mare, in masura in care pamfletul eminescian a devenit gen al literaturii politice. Conservarea acestui gen e sinonima cu transformarea superficialitatii agresive intr-un fel de canon al receptarii politicului. Eminescu trebuie contestat si demitizat, dar nu pentru rudimentele sale de gandire politica. Din acest punct de vedere, el e realmente nul. Nu ai obiect”. Alte detalii, aici. Cat despre parasuta straina sub care defileaza “alesii” lui Plesu si Basescu, ma gandesc ca, urcata prea sus in copac, a vrut sa-i dea peste nas partenerului ei de viata politica. Ce si-a zis? “Daca porcul nu zboara, eu pooooot…” …fleosc!
“Sa-ti fie rusine”, Traian Basescu! Cine voteaza PMP – in cunostinta de cele prezentate aici – sa-si aduca aminte de vorba lui Tutea!
Forta Civica si Noua Republica trebuie luate la pachet, pentru ca oricum amandoua intra in buzunarelul de la vesta al aceluiasi frecangiu la creuzetul de politicieni psiho-pupu ai “colegiului invizibil”, bulibasa A. Plesu, “disidentul” cu voie de la Securitate si sotie agent DIE. Ce se mai poate spune despre Mihai Razvan Ungureanu?!… Micul Ceausescu in varianta sorosista a reusit sa adune atatea fapte marete si agresive impotriva poporului roman incat cu siguranta n-ar trebui sa mai scriem nimic. Pentru uitici, doar una dintre fapte: tentativa de a transfera intreaga Mostenire a Fundatiei Gojdu, estimata la sapte miliarde de euro, Ungariei. Act care se incadreaza la tradare de tara. Desigur, e o problema atunci cand comandantul suprem sufera de aceeasi boala, spun unii, incurabila.
Mihaita “Horia” Neamtu, produsul nedefinit extras din aceleasi laboratoare de pe strada Plantelor, se prezinta singur: este o clona mai mica si mai proasta a lui Mihai Razvan Ungureanu. Conform ordinului – “raspanditi-va baieti!” -, intregit de orgoliile personale si incomensurabile ale celor doi pitici de gradina ai lui Plesu, lui i s-a incredintat misiunea de a acoperi spatiul de “si mai dreapta”, dupa modelul angajatului lui Liiceanu, intelectualul “legionar” Sorin Lavric, altfel lansator al lui Patapievici, Tismaneanu si Lucian Boia, atunci cand nu se afla la dreapta lui Dan Puric. Este suficient sa amintesc ca la lansarea prostioarei PCdR-iste cu numele pompos de “Noua Republica” a participat ca matroana spirituala Monica Macovei – fondatoare si membra de onoare a asociatiei homosexualilor ACCEPT – , cea care avea, de altfel intentia, de a se inscauna in fruntea “Noii Republici Sorosiste” ca Elena Udrea in capul la Partidul Miscarii Prezidentiale, avandu-i ca tiitorii de trena pe Neamtu, Ungureanu si Papagalohagi (afisul aici). Un adevarat “conservator”, in timpul ocupat limbist si pupincurist la greu al lui Plesu, sustinut de o adevarata “conserva”, plina cu “sos toxic”, ca sa-l citez pe matronul lor: un melanj de homosexuali, anti-crestini, tradatori, ticalosi si cretini cu “staif”.
Cine voteaza cu marionetele astea sa-si aduca aminte de vorba lui Tutea!
Ce este de observat: ca in capul acestor liste, pe langa produsele “Scolii Iliescu” se afla in totalitate produsele anti-Eminescu, in esenta anti-nationale, anti-conservatoare, ale “Scolii Plesu” de “anticomunisti bolsevici” – avand ca model Scoala de la Frankfurt – , respectiv produsele Fundatiei Soros, Grupului pentru Dialog Social si Colegiului Noua Europa. In 1990, cand Silviu Brucan a infiintat GDS ca partener de dialog al FSN, presedintele GDS era in acelasi timp si presedintele Fundatiei Soros. Privind aceste liste, intelegi mai usor de ce comunistul Iliescu l-a numit ministru pe “disidentul” Plesu si i-a incredintat Editura Politica “anticomunistului” Liiceanu inca din 23 august 1989 (!), la Tescani, cu Magureanu si Hrebenciuc alaturi. Si mai intelegi ceva: cat de mic este, de fapt, Traian Basescu.
PS: Despre independenti, ceva mai tarziu…
Nota: Organizatiile para-politice maghiare UDMR, PCM si PPMT-ul lui Laszlo Tokes ar trebui interzise si desfiintate intrucat militeaza pe fata impotriva Constitutiei Romaniei si a statului national unitar roman.
O stire de “ultima ora” (dar nu pe toate canalele): A inceput razboiul! In transeele pentru Rosia Montana, rebelii “civili” au iesit la “lupta cea mare”, rob cu rob sa se uneasca: oameni de cea mai buna intentie si credinta, patrioti adevarati, romani iesiti in strada in costume nationale alaturi de gnomii lui Soros, activisti anticrestini si piticanii paroase ca Remus Cernea si partenerul lui civil, cretuliul Nicu Sordan (*). Nationalisti curati ca Dan Tanasa, militanti pentru apararea romanilor din teritoriile ocupate, Harghita si Covasna, in strada, la nivel international, alaturi de partide extremiste din Ungaria, cu agenda antiromaneasca fatisa.
Ca niste pale mediatice de elicopter pe deasupra Pietei Universitatii, asigurand zgomotul de fond necesar, Vocea Rusiei ne da o lectie de romanism (ghilimelele sunt invizibile): “Paroxismul trădării: Roşia Montana“. Citez: “Roşia Montana este mai mult decât un sit arheologic sau locul unei exploatări miniere. Roşia Montana este un simbol, fiind concomitent un simbol al trezirii la viaţă a societăţii româneşti cât şi simbolul dispreţului maxim pe care clasa politică îl are faţă de opiniile cetăţenilor.” Hm, asta e dovada clara ca romanii au ocupat Rusia, pana la antenele propagandei de stat, si nu invers.
De sus, din stratosfera, ramas aproape fara aer, ca un pui de Gostat gatuit, Obama Ponta ii da cu bombardeaua, apoi cheama “reprezentantii boborului” sa decida, timp in care trece la un menage a trois, kinky, “in lanturi, pentru Rosia Montana”, impreuna cu Sorin Rosca Stanescu si soata Daciana, in manejul zoopolitic din Casa Poporului. Un menaj in care se imbina ordinul cu placerea, simbolic, desigur, ca si loviturile lui Obama asupra Siriei. Dupa cum ne reaminteste Cristian Banu intr-un comentariu pe tema, la Politica ta, despre “Comedia absurdului”: „Pe vremuri era o vorbă, ‘Tovarăși, eu am o opinie, dar nu sunt de acord cu ea.’”
De la microfoanele Pravdei, Bashar al Basescu, din submarinele politicii dambovitene, trage torpile cu varful otravit pentru apararea patriei capitaliste. Dar cine sa-l mai creada? La credibilitatea lui de sub zero, mai bine ar tacea.
Care este solutia pentru Rosia Montana? Nu stiu. Dar stiu, extrem de bine, cine sunt actorii – mirceatomii, scenaristii – renatoweberienele, si regizorii – sorosopatrushevii, care profita de figurantii scosi la munca de strada gratis, in timp ce buzunarele “alesilor” se umfla la Bursa din Toronto. Mai stiu ca ungurii, care si-au tapetat cupola Parlamentului cu aurul de la Rosia Montana (apropo, acesta e tot tezaur romanesc; de ce nu-l cerem inapoi?), sunt fideli obsesiei lor ca “vor lua Ardealul inapoi” si-atunci isi zic ca se vor bucura singuri de aurul din adancuri estimat la circa 10 miliarde de dolari (uncia a ajuns la 1,390 USD). Iar afaceristii pretutindenari, de teapa lui Soros si ai lui, care vor sa sufle caimacul celor de azi, stiu ca licenta RMGC expira in patru ani. Cum au intins-o 10 ani cu protestele “ecologistilor” in civil, o mai pot lungi inca patru. Si-atunci sa vezi “licitatie”!
In final, daca exploatarea ar fi 100% in mana statului – aviz amatorilor: dezastrul de la Rosia Poieni, cu biserica scufundata in steril, apartine tot “statului roman” – am putea spune, oare, “Ura! Aurul e al romanilor!”? Dar nu a mai fost asa, in vremuri nu demult apuse? S-au bucurat romanii de el? Poate, macar prin faptul ca serviciile de sanatate, sa spunem, ca exemplu, erau gratuite… Dar in rest? Si cine este, azi, “statul roman”? Nu tot ei, zgonii, pontii, tokesii si basestii?
Concluzia o pune Mihai Tociu, prin ilustratia la articolul sau pe aceasta tema, De ce Soroș le-a dat ”ecologiștilor” Roșia Montană, unde ofera si o posibila solutie: implicarea in politica. Dar fotografia, cu porcul in varf de teapa, spune tot: “Democracy is a Lie”. Da, stiu, sunt extremist, nu patriot ca “romanii” de la Vocea Rusiei si Hotnews.
Ultimele zvonuri despre persoana pregatita sa-i ia locul profesorului Birsan, caruia ii va expira mandatul in data de 16 decembrie 2013, arata ca aceasta este judecatoarea Iulia Motoc, de la CCR (foto sus la GDS), insa inainte de aceasta, atunci cand s-a pornit dosarul abuziv la DNA impotriva sotilor Birsan, persoana agreata era fosta procuroare comunista Monica Macovei (membra de onoare si membra fondatoare a asociatiei homosexualilor din Romania – ACCEPT , sponsorizata in principal de miliardarul George Soros – nota red. – vezi si foto via Wikipedia). Cititi in continuare scrisoarea adresata Comisiei senatoriale de ancheta, demers care reprezinta o premiera europeana tragica, si anume un judecator al CEDO acuza statul care l-a propulsat in functie de terorizarea sa si a familiei sale, in scopul de a fi debarcat din functie cu ajutorul unor institutii aservite, pentru ca in locul sau sa fie adusa o persoana obedienta politic.
Sorin Roşca Stănescu ne va mai oferi surpriza unor poziţii interesante, eliberate de constrângerile “disciplinei de partid”. Senatorul se va prevala de faptul că îndatoririle sale de parlamentar sunt, mai întâi, faţă de alegători. Aşa să fie!
In volumul “Cei dintai vor fi cei din urma” autorul reia firul conflictului manifestat intre Romania si Pactul de la Varsovia, intrerupt in primul volum in anul 1978, si il continua pana in prima saptamana a lunii decembrie 1989.
Sunt absolut incantat sa semnalez aceasta analiza intesata cu dezvaluiri grave si ipoteze perfect valabile, semnata de specialistul in servicii secrete Razvan Belciuganu si publicata de Q Magazine, desi nu impartasesc in totalitate asertiunile sale despre importanta benefica a Comisiei Trilaterale, un organism mondialist cu valente totalitariste care, conform informatiilor mele, a fost implicat direct in eliminarea sangeroasa a primului presedinte al Romaniei, Nicolae Ceausescu, urmata de degringolada din ultimii 22 de ani. Cu toate acestea, Jos palaria! pentru expunerea solida, bine argumentata, a ideii interesante si inovatoare din acest material ce poarta titlul “George Maior, viitorul premier al României?”. Nu este, de altfel, singurul articol de inalt calibru care poarta semnatura jurnalistului profesionist in cel mai proaspat numar al revistei bilunare conduse de celebra ziarista si rafinata scriitoare Floriana Jucan. Semnalez asadar si Afacerea Monica Macovei a presat un procuror pentru rezolvarea cazului morții unui om. Cat priveste ideea revenirii ambasadorului George Cristian Maior in politica mare o consider extrem de salutara. Dupa cum scria si istoricul american prof dr Larry Watts intr-o recenta cronica publicata de CIA (varianta PDF aici -Watts Review Mind War) a cartii coordonata George Cristian Maior si aparuta la Editura RAO, “Un razboi al mintii“, in ce priveste trecutul sau si pozitia acestuia actuala, de sef al SRI, “din fericire, Maior este unul din putinii intelectuali din domeniul apararii si securitatii, calificat, intr-adevar, pentru o astfel de pozitie, avand in vedere ca a ocupat functia de adjunct al ministrului apararii, insarcinat cu integrarea euro-atlantica si reforma in Armata in perioada aderarii Romaniei la NATO. El este, de asemenea, un diplomat cu experienta si fost insarcinat cu afaceri in Irlanda.” Experienta acumulata in ultimii ani de George Maior – fiul cunoscutului istoric ardelean Liviu Maior, ale carui merite au fost evidentiate si prin conferirea titlului de cetatean de onoare al municipiului Cluj Napoca – este considerata de Larry Watts ca valoroasa pentru “rafinarea dezbaterii publice privind serviciile romanesti de informatii, mai ales in legatura cu evolutiile post-comunism si post 9/11 si discutiile privind transformarile in domeniul intelligence”. “Un Razboi al Mintii – scrie istoricul american dr Watts, publicat in Revista CIA Studies in Intelligence, Vol. 55 – refecta campania pe care Maior o desfasoara in ultimii 5 ani pentru promovarea rolului educativ si atitudinii proactive deja impresionante ale Serviciului pe care il conduce”. “Un important element de substrat este faptul ca numirea fara precendent a lui Maior in functia de director, in 2006, din partea unui important partid de opozitie, a fost partial determinata de temerile exprimate in mod repetat de societatea civila, potrivit carora administratiile prezidentiale si partidele aflate la guvernare au folosit in mod regulat serviciile de informatii in scopuri politice partizane.”, mai consemneaza autorul aclamatului volum care releva istoria reala si secreta a Romaniei, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni. Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania“, la a carui lansare a fost prezent si directorul Serviciului Roman de Informatii, dr George Cristian Maior. Fara alte comentarii, prezint integral materialul de exceptie al colegului nostru Razvan Belciuganu, la randul sau subiect fara sa vrea al unui recent scandal media dar si eliminat din presa de mare tiraj pentru articolele sale de dezvaluiri printr-un “MO” folosit si in cazul subsemantului. No (more) comments! 🙂
George Maior, viitorul premier al României?
de Răzvan Belciuganu
Stânga politică românească este într-o mare criză. Proiectul „Victor Ponta” eşuează cu fiecare zi. Între timp, dreapta politică se reinventează prin promovarea agresivă a unor personalităţi noi, cărora chiar evenimentele din această vară, ce au culminat cu suspendarea lui Traian Băsescu, le-au oferit motivul de afirmare. Apoi, familia socialistă europeană fuge de Bucureşti. În acest moment, stânga are nevoie de o personalitate necompromisă, credibilă internaţional şi care poate dilua, prin orice mijloace, orgoliile din interiorul PSD. George Maior, actualul director al SRI şi fost senator PSD, întruneşte toate condiţiile. Va fi acesta soluţia-surpriză pentru funcţia de premier?
Tumultuoasa viaţă politică din România erodează orice apariţie publică, mai ales că vara aceasta criza declanşată de forţarea USL de a-l debarca grăbit pe şeful statului a oferit ocazii multiple pentru gafe politice. A pierdut Victor Ponta cel mai mult, iar ieşirile sale i-au făcut pe mulţi să-l privească galeş, ca pe un puşti dornic de afirmare. Însă lucrurile sunt mult mai complicate.
CUNOŞTINŢE VECHI, DE LA REVOLUŢIE
Victor Ponta era, în zilele fierbinţi ale lui decembrie ’89, un tânăr revoluţionar animat de dorinţa de a lupta cu dictatura lui Nicolae Ceauşescu. Potenţialul său a fost observat, cel mai devreme, de generalul Ştefan Kostyal, un trădător al României şi agent sovietic dovedit, membru al Grupului „Militaru”. Acesta l-a luat pe Victor Ponta sub aripa sa protectoare în acel sângeros decembrie, când cu maşina agentului GRU s-au deplasat într-un punct deosebit de important al apărării naţionale, Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului, să sprijine Revoluţia. Acest lucru l-a dezvăluit jurnalistului Toma Roman jr însuşi Ştefan Kostyal de pe patul de spital, bolnav fiind de o maladie necruţătoare, în urmă cu câţiva ani. Aşadar, tânărul baschetbalist din ’89 de la clubul „Steaua” al Ministerului Apărării Naţionale a văzut pe viu cum se activează în momente importante o „conservă” sovietică.
Cunoştinţele revoluţionare ale lui Victor Ponta de atunci sperăm noi să fi fost valorificate de ofiţerii patrioţi, care găseau în adolescenţii de la Steaua pepiniera unor viitoare „nestemate”. Totuşi, vremurile erau tulburi, iar agenţii sovietici, în frunte cu generalul Nicolae Militaru, îşi făceau de cap. Ulterior, acesta a dispărut din prim-plan, iar lucrurile s-au mai relaxat, dar „urmele” sale pesemne că au rămas. Când Victor Ponta s-a apucat de Facultatea de Drept, instituţie de elită bine observată, Adrian Năstase, cel care este considerat public descoperitorul „micului Titulescu”, era deja ministru de Externe. Nu la mult timp, un fost aghiotant al generalului Militaru, generalul Dumitru Cioflină, devenea şeful Statului Major General al Armatei Române, în vremurile când titularul acestei funcţii era atotputernic. Peste ani, tânărul procuror Victor Ponta, coleg cu alt tânăr procuror, Cristian Panait, avea să lase magistratura pentru o carieră politică. Membru în Cabinetul Năstase, s-a întâlnit pe holurile Palatului Victoria cu generalul Dumitru Cioflină, consilierul pe probleme de securitate naţională al premierului, dar şi cu prietenul acestuia, Viorel Hrebenciuc, un pilon al PSD-ului de ieri.
PROIECTUL „VICTOR PONTA”
După perioada petrecută în Guvernul Năstase, Victor Ponta căpătase deja o experienţă remarcabilă, având cunoştinţă despre atâtea şi atâtea secrete guvernamentale, că doar condusese Corpul de Control. L-a văzut în acţiune pe mentorul său, Adrian Năstase, cum şi-a expus viziunea de privatizare a economiei şi a schimbat impresii revoluţionare, şi nu numai, cu tatăl socru, Ilie Sârbu. Din 2004, după căderea în dizgraţie a lui Adrian Năstase, care a fost salvat totuşi într-un post de parlamentar, în urma alegerii în colegiul Mizil (oraş care depinde cu totul de Uzina de transportoare militare), Victor Ponta a părut o vreme în derivă. Înţelepciunea politică a lui Ilie Sârbu şi a altor vechi observatori ai lui Ponta l-a transformat într-un „cocoş“ veritabil în lupta pentru preşedinţia PSD împotriva lui Mircea Geoană. Numai că toată această construcţie făcută cu migală a deraiat vara aceasta. Ambiţia de a lua faţa lui Traian Băsescu la Consiliul European a fost prima şicană pe care şi-a făcut-o singur. Scandalul plagiatului şi modul agresiv de a se apăra cu tot felul de comitete şi comiţii a fost semnalul că, uneori, mai ales când grăbeşti „coacerea”, sunt inevitabile greşelile. Apoi disperarea de a-l răsturna pe Traian Băsescu, prin joaca de-a ordonanţele de urgenţă şi referendumul, cărora li s-a suprapus brambureala cu numirea miniştrilor pentru anumite portofolii, l-a afectat continuu pe Victor Ponta. Prea prins de exemplele sale revoluţionare din anii 90, nu a înţeles deloc că timpurile şi metodele s-au schimbat, iar cearta cu aliaţii României, care sunt pe bună dreptate îngrijoraţi de ce se întâmplă la Bucureşti şi dacă angajamentele României mai sunt valabile, în condiţiile unor mesaje ale USL tot mai favorabile Moscovei, nu-i aduce nimic bun. A putut să vadă că nici măcar familia politică europeană nu-l sprijină necondiţionat şi nu mai vrea să îşi ţină congresul la Bucureşti. Dar Victor Ponta este tânăr şi se poate salva politic pentru viitor, dacă va face pasul înapoi înainte de a-l mânca de viu colegii de partid, dacă îşi va pune cenuşă în cap referitor la plagiat şi-şi va cere scuze profesorului coordonator (sic!), Facultăţii de Drept, etc şi dacă va ispăşi penitenţa de rigoare, gândindu-se îndelung şi la opoziţia libiană. Aceasta înseamnă şi să nu se mai repeadă la telefon imediat ce îl sună Viorel Hrebenciuc.
VARIANTĂ PENTRU UN PSD CU SUFLU NOU
Pentru ca stânga să îşi domolească picajul şi să îşi refacă forţele, PSD are nevoie de altceva în acest moment. Dacă Victor Ponta nu mai este o soluţie, cu atât mai puţin sunt baronii încurcaţi în dosare DNA sau plini de exotism, precum Radu Mazăre, Marian Oprişan, Marean Vanghelie, Liviu Dragnea ş.a.m.d. Mai mult ca niciodată PSD are nevoie de credibilitate internaţională, politic vorbind dinspre zona aliată euroatlantică şi mai puţin dinspre cea moscovită. Echilibrul poate fi adus de către George Cristian Maior, actualul director al SRI şi fost senator PSD. Când George Maior era, ca însărcinat cu afaceri în Irlanda, un tânăr diplomat român cu studii masterale la Washington şi tată fost ministru, un politician de frunte şi fost procuror general de la Dublin, Peter Sutherland, deja era implicat de decenii, cu tot sufletul, în construcţia spaţiului euroatlantic. A fi în raza de acţiune şi a împărtăşi din ideile lui Peter Sutherland reprezintă un lucru extraordinar de important pentru oricine, deoarece irlandezul a fost o perioadă lungă şeful secţiunii europene a influentei organizaţii globale, Comisia Trilaterală, iar astăzi este preşedinte non-executiv la Goldman Sachs International. Eforturile de promovare a euroatlantismului făcute de George Maior în perioada ce a urmat mandatului din Irlanda, şi anume celei de secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale, dar şi celei de director al Serviciului Român de Informaţii (SRI), sunt foarte bine cuantificate la nivel internaţional. Să nu uităm că nu de mult Comisia Trilaterală şi-a susţinut o întâlnire anuală la Bucureşti.
RETRAGEREA STRATEGICĂ A LUI PONTA
Atuul pe plan intern al lui George Maior este poziţia de director al SRI, din care cunoaşte, în amănunt, realităţile româneşti, iar acest lucru îl avantajează inclusiv în interiorul PSD. „Baronii” nu-i pot reproşa în acest moment că a fost pro-băsist, fiindcă în timpul crizei politice a stat deoparte şi a părut, din exterior, a înclina balanţa spre USL. Apoi, pe George Maior îl leagă o prietenie şi o relaţie de rudenie cu Victor Ponta, iar preşedintele interimar Crin Antonescu a arătat că are încredere în el. De asemenea, în prima ieşire publică după suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, acesta nu a criticat serviciul de informaţii, ci a apreciat neutralitatea lui. George Maior mai are avantajul că numele său nu a fost vehiculat în afaceri de corupţie şi că, mai mult, a sprijinit justiţia ca director al SRI. Pe de altă parte, George Maior are de gestionat o scurgere de informaţii din interiorul serviciului, apărută public în timpul directoratului său şi care vizează documente anterioare preluării mandatului dintr-o acţiune a SRI de urmărire a activităţii editoriale și dezvăluire a unor afaceri ale unor oficiali ai serviciului făcute chiar asupra subsemnatului. Această scurgere este de natură a pune la îndoială capacitatea autorităţii naţionale în domeniul protecţiei informaţiilor secrete de stat, cât şi a intereselor operative ale SRI, lucru cumplit acum, când în Siria şi Iran temperatura de fierbere a atins cote alarmante pentru ONU, UE şi NATO. În acelaşi timp, o problemă gravă neelucidată este moartea violentă în Penitenciarul Coldea a lui Sorin Crivăţ, fost funcţionar ministerial şi despre care există serioase supoziţii (*), din rapoartele sale devenite publice, că a fost ofiţer acoperit al SRI.
Odată depăşite aceste obstacole, George Maior poate fi varianta-surpriză a lui Traian Băsescu pentru funcţia de premier. Astfel, preşedintele Traian Băsescu poate demonstra că, în perioada pe care o mai are de mandat, va opta pentru soluţia naţională care oferă garanţii aliaţilor, predictibilitate şi stabilitate internă şi va reconsidera SRI-ul după momentul de cumpănă anterior de alegere ca premier a directorului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu. Paşii de urmat ar fi o retragere a lui Victor Ponta din funcţia de prim-ministru şi rămânerea sa ca şef al partidului, care se va ocupa cu atenţie de pregătirea alegerilor. George Maior este cel care poate revitaliza PSD-ul şi opri scăderea partidului în sondaje, iar acest lucru îi va face bine lui Ponta însuşi. Varianta Ioan Rus este posibilă, dar n-are anvergura celei a alegerii lui George Maior şi ar fi controversată în partid. După aceea, ca prim-ministru, George Maior are tot aparatul guvernamental la îndemână să îl facă vizibil.
George Maior are avantajul că numele său nu a fost vehiculat în afaceri de corupție și că a sprijinit justiția ca director al SRI.
* Curtea Constituţională a Kosovo si Philip Gordon au prelungit un mandat de presedinte temporar de la nouă luni la cinci ani* Basescu si Gordon: ”Yes, yes, yes” * Emisarul SUA “a auzit ceea ce a trebuit”* Philip Gordon şi Wesley Clark, doi tovarasi de arme* Generalul Clark – implicat în operaţiuni de captare a gazelor de şist din Polonia * Admiraţia ex-prezidentiabilului Clark faţă de Soros* Relaţiile lui George Soros cu Silviu Brucan si societatea civilă din România * UM 0110 “Anti-KGB” ii urmarea pe actualii membri GDS * Patapievici, proprietar protestatar la Rosia Montana * Ghemul încâlcit se deşiră în strada Comaniţa * Soros si statul ungar, împotriva exploatării aurului românesc * Traian Băsescu, preşedintele incontestabil al “Ţinutului Secuiesc”: “Le promit maghiarilor că nu voi uita gestul lor”
Înainte de a ne avertiza că urmează “un război civil” – ca în Siria, poate, după cum sugera încă de la începutul crizei politice fosta sa colegă din societatea civilă, analista Alina Mungiu Pippidi – europarlamentarul Monica Macovei, cel mai activist vicepreşedinte al PDL, a subliniat că “România este singura ţară care pune probleme politice Uniunii Europene” din cauza “instabilităţii prelungite politice” (citat exact). Aşa să fie, oare? Dacă l-am întreba pe şeful Băncii Angliei, Mervyin King, s-ar putea ca acesta să arate mai curând spre statul care chiar pune cele mai mari probleme zonei euro, respectiv Grecia, întâmplător cea de a doua ţară ortodoxă din UE după România, ca mărime.
Nici chestiunea cu “instabilitatea prelungită politică” nu se prea susţine. La finele anului trecut, Belgia, de exemplu, a încheiat o criză politică care a ţinut ţara 585 de zile fără guvern şi, implicit, fără prim ministru. Revenirea la situaţia normală a necesitat 80 de runde de negocieri între cele două părti, efectuate pe parcursul celor aproape doi ani de “instabilitate”. Diferenţa este că nici politicienii valoni şi nici cei flamanzi nu au strigat la Bruxelles că se dă “o lovitură de stat”. Nici n-ar fi avut cum să-i ameţească prea tare pe oficialii UE: Bruxelles este capitala Belgiei.
Un alt exemplu, mai aproape de noi, este Moldova ruptă din România. Basarabenii au avut de trăit – fără să se plângă prea tare, ba chiar dimpotrivă -, nici mai mult nici mai puţin decât 917 zile fără preşedinte. Moldova este o zonă tampon foarte importantă pentru UE. Dovada: peste doar câteva zile, în ajunul comemorarii a 73 de ani de la semnarea Tratatului de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, respectiv între Hitler şi Stalin, rămas în istorie ca Pactul Ribbentrop-Molotov, cancelarul RFG, Angela Merkel, întreprinde o vizită de lucru la Chişinău, unde, se pare, se va discuta chiar proiectul de federalizare a Republicii Moldova. Sigur, pentru unii, Moldova nu e România.
* România pentru americani – nu mai mult decât o altă provincie Kosovo
Dar pentru americani, ce credeţi că e România? Nu mai mult decât o altă provincie Kosovo. Altfel nu se explică de ce Statele Unite, mai precis diplomaţia americană a democraţilor, l-au trimis la Bucureşti, să se întâlnească cu doi preşedinţi şi un prim ministru, pe Philip Gordon, un asistent de-al Secretarului de Stat al SUA, Hillary Clinton, care tocmai “a rezolvat” o criză constituţională similară, în republica separatistă Kosovo.
Sunt sigur că mulţi dintre cititorii români n-au auzit de Atifete Jahjaga, aşa cum mulţi dintre americani nu numai că n-au auzit de Traian Băsescu şi nu ştiu unde este România pe hartă, dar nici n-au idee de existenţa “singurei ţări care pune probleme Uniunii Europene”.
Atifete Jahjaga este al treilea preşedinte femeie din Europa de la căderea regimurilor comuniste. Primul preşedinte femeie de după 1989 şi totodată prima, dar şi ultima preşedintă a defunctei Republici Democrate Germane (RDG) a fost Sabine Bergmann- Pohl, care a stat în această funcţie doar şase luni, fiind silită să demisioneze la unificarea Germaniei, iar acum, ca şi est-germana Angela Merkel, este o politiciană de dreapta, creştin-democrată. A doua femeie preşedinte din istoria recentă a Europei este mai cunoscuta Mary Robinson, preşedintă a Irlandei timp de şapte ani, până în 1997, când a demisionat cu trei luni înainte de încheierea mandatului pentru a deveni înalt comisar ONU pentru Drepturile Omului, poziţie din care s-a ocupat chiar de fosta Iugoslavie.
* Curtea Constituţională a Kosovo a hotărât că mandatul preşedintelui trebuie prelungit de la nouă luni la cinci ani
Spre deosebire însă de predecesoarele sale europene, Atifete Jahjaga, care trebuia să fie preşedinte doar pe o perioadă de nouă luni, nu şi-a dat nici o demisie la expirarea mandatului său de tranziţie, la începutul lunii trecute. Dimpotrivă: Curtea Constituţională a republicii independentiste Kosovo a hotărât că acesta trebuie prelungit de la nouă luni la cinci ani. Bomboana de pe coliva pretendenţilor la preşedinţia Kosovo a fost pusă chiar de acelaşi emisar itinerant al diplomaţiei americane, asistentul Philip Gordon, care, într-un desant operativ la Pristina, a întărit decizia Curţii Constituţionale susţinând cu tărie că Atifete Jahjaga a dovedit abnegaţie faţă de statul de drept şi că hotărârea Curţii trebuie respectată de toate părţile. Ceea ce s-a şi întâmplat.
“Un motiv suplimentar, preferat de comunitatea internaţională, este nevoia de stabilitate politică în Kosovo. Comunitatea internaţională se grăbeşte să părăsească Balcanii şi să îi prezinte ca pe o regiune paşnică şi stabilă; nu doreşte să vadă o nouă criză politică în Kosovo”, a afirmat în sprijinul acţiunii SUA Ardian Arifaj, director de programe la Institutul pentru Cercetare Politică şi Dezvoltare din Kosovo, citat de SE Times. Vă sună cunoscută formularea? Institutul respectiv, cu un nume aşa de pompos că poţi să crezi că e o filiala a NASA şi NSA la un loc, este finanţat generos, anual, cu sute de mii de dolari, de Fundaţia Soros pentru o “Societate Deschisă” şi de Rockefeller Brothers Fund. Ei şi? Poate e vorba de o coincidenţă, dar emisarul nostru transatlantic şi transbalcanic, Philip Gordon, s-a evidenţiat ca lector la Institutul Internaţional de Studii Strategice şi la unul dintre cele mai influente “think-tank”-uri din lume, Brookings Institution, ambele aflate pe lista de “grant”-uri generoase din partea aceleiaşi Fundaţii a Reţelei Deschise Soros (Soros Open Network). Philip Gordon este şi colaborator regulat al revistei Foreign Affairs a Consiliului pentru Relaţii Străine/Externe (Council on Foreign Relations – CFR), instituţie globalistă al cărei preşedinte onorific este venerabilul David Rockefeller.
* Philip Gordon, după întâlnirea cu preşedintele suspendat Traian Băsescu: “Am auzit ceea ce a trebuit”
Prezent la Bucureşti, Philip Gordon a declarat după întâlnirea cu preşedintele suspendat Traian Băsescu, că “a auzit ceea ce trebuia”. Nu ştim dacă a şi văzut ceea ce trebuia, dar cu această scurtă propoziţie decizia actualei administraţii democrate, de stânga, a SUA, pare a fi luată. Evident, în favoarea reprezentantului declarat al dreptei din România.
Aflat în biroul de campanie al preşedintelui suspendat, Philip Gordon i-a indicat lui Traian Băsescu că trebuie să-şi dea afară jurnaliştii ca să înceapă discuţiile. “Yes, yes, yes”, a răspuns Băsescu, amintindu-ne de o intervenţie similară şi la fel de promptă a diplomaţiei române în faţa celei americane, respectiv cea a lui Adrian Cioroianu rămas ca la poarta nouă în faţa Condoleezzei Rice. Nimic din discreţia şi subtilitatea invocate de Traian Băsescu pe tema discuţiilor secrete de cedare a suveranităţii naţionale pentru crearea “Statelor Unite ale Europei” nu a părut să mai transpire din resorturile diplomatice ale preşedintelui suspendat, la întâlnirea cu emisarul american.
Philip Gordon, asistentul lui Hillary Clinton, şeful Departamentului de Stat al SUA, s-a mai întâlnit şi cu premierul Victor Ponta, la Palatul Victoria, şi cu preşedintele interimar Crin Antonescu, la Cotroceni. Mentalitatea politicienilor aflaţi la putere în România reflectă, din păcate, exact imaginea pe care şi-au consolidat-o, în timp, diverşii comisari trimişi în control la Bucureşti, fie ei sovietici, sau, mai nou, europeni şi americani: aceea de vasali. Deşi există un principiu internaţional al egalităţii suverane a statelor, nimeni nu îşi poate imagina la Washington sau aiurea că vreun secretar de stat al MAE de la Bucureşti, să spunem Dan Petre, s-ar putea întâlni, vreodată, cu preşedintele şi, totodată, şeful executivului american, la Casa Albă.
* Philip Gordon şi Wesley Clark
Până la această oră nu ştim încă dacă Philip Gordon s-a văzut, însă, poate cu cel mai important posibil interlocutor al său, tovarăşul de idei politice şi militare internaţionale, de la “războiul contra terorismului” la “independenţa Kosovo”, generalul american (r) de patru stele Wesley Clark, fost comandant suprem al forţelor NATO în Europa, fost candidat la alegerile pentru Casa Albă, din 2004, fost susţinător al candidatei democrate Hillary Clinton şi, apoi, al lui Barack Obama, la alegerile prezidenţiale din 2008. În prezent, Wesley Clark este “consilier special (special adviser) pe probleme strategice de securitate, dar şi pe probleme economice”, al premierului Victor Ponta.
Americanul Clark este legat, însă, de Europa prin mai multe fire. Potrivit paginii sale de pe Wikipedia, familia lui Clark provine chiar din vecinătatea României, fiind o familie de evrei belaruşi care a decis să emigreze în America pe fondul antisemitismului rusesc. Poate aşa se explică şi decizia sa de a ordona foc contra trupelor ruseşti care aterizau într-o operaţiune surpriză pe aeroportul din Kosovo, pe 12 iunie 1999, preluând controlul acestuia, cu toate că forţele anglo-americane împânziseră deja provincia sârbă. Colegul său britanic a refuzat, însă, comanda. Pe lângă această legătură ancestrală, iţele ghemului se cam încurcă în zilele noastre.
* Wesley Clark – implicat în operaţiuni de captare a gazelor de şist din Polonia
Generalul (r) Clark este şi co-preşedinte al Growth Energy, un grup de lobby în domeniul energiei alternative, dar şi director în “board”-ul companiei BNK Petroleum Inc, care desfăşoară prin subsidiara sa, Indiana Investments, largi operaţiuni de captare a gazelor de şist în Polonia. Cu numai câteva zile în urmă, mai precis pe 7 august, compania lui Wesley Clark (https://www.bnkpetroleum.com/en/) a anunţat mari succese la explorarea Gapowo B-1 a concesiunii Bytow, apartinand Indiana Investments, unde s-a forat la peste 4300 de metri, cu rezultate deosebite. Compania deţine largi concesiuni în Polonia, pe care le puteţi vizualiza în harta alăturată (https://www.energy-pedia.com/news/poland/new-151330).
Culmea, tot în Polonia, la Varşovia, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, fost şef al SIE, fost şef demis al MAE şi fost membru al “board”-ului de conducere al Fundaţiei Soros România, anunţa în luna aprilie a.c., pe fondul unor proteste publice din ţară, că Chevron, compania americană care a început prospecţiunile pentru exploatarea gazelor de şist în România, este de acord cu desecretizarea contractelor sale.
Plecarea lui Ungureanu din post şi venirea lui Ponta nu au încurcat planurile afaceriştilor din domeniul resurselor naturale. Pe lângă gazele de şist, miza uriaşă a Roşiei Montane, la care ne vom referi mai jos, a rămas, însă, în aer.
Evident, numirea lui Clark, “pe probleme strategice de securitate, dar şi pe probleme economice”, într-o funcţie neremunerată, aproape filantropică, a suscitat semne de întrebare fireşti privind interesul său faţă de eventualele exploatări ale gazelor de şist în România. Mai ales când compania în cauză este deţinută parţial şi de mogulul internaţional George Soros, acelaşi filantrop care a finanţat, în parte, şi campania electorală nereuşită a generalului Wesley Clark pentru preşedinţia Americii.
Soros are şi alte investiţii în domeniul gazelor naturale în Polonia: în toamna trecută, San Leon Energy Plc (SLE), companie din portofoliul lui George Soros şi al Blackrock Inc. (BLK), un fond stimulat de acelaşi miliardar, a anunţat profituri record, care le depăşesc pe cele din SUA (https://www.bloomberg.com/news/2011-09-20/soros-backed-san-leon-says-polish-shale-gas-profits-to-beat-u-s-.html). De asemenea, Soros şi-a arătat interesul clar pentru minele de metale rare din Kosovo şi imensele resurse carbonifere ale fostei provincii sârbeşti.
* Admiraţia lui Clark faţă de George Soros
Clark îl consideră pe Soros drept “cel care sună alarmă pentru poporul american” (www.soros.com), un fel de Vasile Roaită al societăţii americane multilateral dezvoltate. Pe langa rolul lui Clark la Palatul Victoria legat de un foarte probabil “lobby” pentru exploatarea gazelor de sist, nu trebuie însă exclusă şi posibila “influenţare pozitivă” a Guvernului Ponta de către generalul american pentru ca România să cumpere loturi de avioane F-16 “second hand”, o decizie anunţată recent de oficiali guvernamentali români. Însă suspiciunile privind relaţiile legate de interesele diverse ale miliardarului american provenit dintr-o familie de evrei maghiari, George Soros, cu România, rămân, mai ales ţinând cont de opoziţia cunoscută a lui Victor Ponta faţă de proiectul aurifer Roşia Montană, aceeaşi manifestată oficial şi de Fundaţia Soros România, cât şi de toate membrele oficiale şi neoficiale ale Reţelei Deschise Soros.
* Relaţiile lui Soros cu societatea civilă din România
George Soros este poate, după Ion Iliescu şi răposatul Silviu Brucan, unul dintre cei mai buni cunoscători ai României ultimilor 22 de ani. Din capul locului trebuie spus ca interesele sale economice nu au fost desprinse niciodată de cele privind atât controlul politic cât şi cel al societăţii civile. Puţină lume ştie că, într-un ianuarie deja posomorât, imediat după “revoluţia democratică” din decembrie 1989, “revoluţionarul” Silviu Brucan, membru de frunte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, aştepta înfrigurat, pe peronul aerogării de la Otopeni, aterizarea unui avion personal din care a coborât un tip micuţ şi îndesat: pe-atunci doar milionarul George Soros, care nu ajunsese încă atât de faimos la nivel mondial, cum avea să devină după celebra “spargere” de 1 miliard a bursei londoneze, ce avea să urmeze peste doi ani.
La braţ cu Brucan, Soros a descins într-un sediu destul de impozant, o fostă clădire istorică, în care a păşit însuşi Alexandru Ioan Cuza, renovată recent chiar de Nicu Ceauşescu, pentru a fi folosită de activul CC al UTC. În Calea Victoriei 120, Silviu Brucan instalase de-abia înfiinţatul Grup de Dialog Social, din care făceau parte intelectuali disidenţi ai regimului Ceauşescu, în majoritatea lor fii şi nepoţi ai nomenclaturiştilor primilor ani ai PCR. În capul mesei de la GDS, încadrat de Stelian Tanase (el însuşi fiul unui activist PCR), pe atunci redactorul şef al revistei “22″, şi de eseistul fantezist Andrei Pleşu, se afla sociologul Alin Teodorescu, desemnat preşedinte al GDS, dovedit ulterior colaborator al Securităţii şi, în acelaşi timp, urmărit de Unitatea specială “Anti-KGB” a DSS pentru relaţii neprincipiale avute cu serviciul de informaţii al Republicii Populare Ungare.
Fără a sta prea mult la discuţii, George Soros hotărăşte să îl numească pe şeful GDS, Alin Teodorescu, si preşedinte al filialei Fundaţiei Soros în România, al cărei buget de start a fost de 1 milion de dolari. De atunci şi până astăzi, interesele celor două organizaţii au rămas îngemănate. Ca un adevărat Hopa Mitică ideopolitic, GDS a reuşit, în aceşti 22 de ani, să fie un organism privilegiat de toate guvernările României, indiferent de culoarea lor politică, primind numeroase stimulente financiare guvernamentele pentru publicarea Revistei “22″ cât şi sediul din Calea Victoriei în folosinţă gratuită.
Dacă la alegerile prezidenţiale din 2000, GDS îi făcea lobby făţiş lui Ion Iliescu, iar în decembrie 2004, cu trei zile înainte de turul final al scrutinului electoral prezidenţial, Revista “22″ şi vectorii de imagine ai GDS îl susţineau deschis pe Adrian Năstase, comparându-l cu Ariel Sharon, Zbigniew Brzezinski sau Angela Merkel (Revista “22″, 9.12.2004, “Pentru o Românie Modernă” – interviu cu Adrian Năstase realizat de Mihnea Berindei şi Arielle Thedrel), astăzi, aceiaşi oameni îl sprijină, cu aceeaşi lejeritate intelectuală şi morală, pe Traian Băsescu.
Numeroşi membri ai GDS şi ai Reţelei Soros au beneficiat în ultimii opt ani de favorurile înalte ale lui Traian Băsescu, de la Andrei Pleşu şi fosta şefă a Fundaţiei Soros, Renate Weber, numiţi consilieri la Cotroceni în primul mandat al preşedintelui suspendat, la Vladimir Tismăneanu şi Horia Roman Patapievici, aflaţi până la instalarea guvernării Ponta în fruntea unor instituţii guvernamentale, recte ICCMER şi, respectiv, ICR.
Poziţia GDS faţă de proiectul cu o miză imensă pentru România (sau pentru cine pune mâna pe el), respectiv Proiectul Roşia Montană, este, aşadar, aceeaşi cu cea a Fundaţiei Soros: “un NU hotărât” exploatării de către actualul deţinător al contractului cu statul român, Roşia Montană Gold Corporation. Dacă Horia Roman Patapievici şi-a exprimat protestul doar prin cumpărarea unui metru pătrat de pământ la Roşia Montană, pentru a bloca investiţia RMGC, în schimb, Monica Macovei, membră a GDS şi fostă expertă a Institutului pentru o Societatea Deschisă al Fundaţiei Soros, europarlamentar PPE şi vicepreşedinte al PDL, mentor public al ambasadorului SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, este, alături de colega sa, europarlamentarul PNL şi fost preşedinte Soros Renate Weber, dar şi de soţia premierului Victor Ponta, europarlamentarul PSD Daciana Sârbu, una dintre cele mai înfocate opozante, la nivel mondial chiar, a exploatării celei mai importante rezerve de aur a Europei de către RMGC.
* Ghemul se deşiră în strada Comăniţa
Ghemul acesta atât de încâlcit pare să se deşire, oarecum, în strada Comăniţa, unde preşedintele suspendat a încoronat-o pe Monica Macovei şi cu misiunea de a crea un “pol al dreptei” alături de europarlamentarul PDL Cristi Preda, fost consilier prezidenţial şi la Băsescu şi la Constantinescu, la rândul său membru al GDS (si fost al PCR), şi de fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, bursier Soros, dar şi al controversatului afacerist mondial Marc Rich.
Prezenţa Monicăi Macovei, care este şi membră fondatoare şi de onoare a Asociaţiei lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor şi transexualilor ACCEPT, în ICCD-ul lui MRU, embrionul viitoarei “alianţe de dreapta” a României, a determinat Asociaţia Pro Vita – Bucureşti, invitată să se alăture “polului noii drepte”, să întrebe retoric Iniţiativa Civică de Centru Dreapta cum împacă apărarea drepturilor familiei, o noţiune de bază a dreptei, cu promovarea diversităţii minorităţilor sexuale.
Simpatia şi încrederea totală manifestate public de preşedintele ales şi suspendat Traian Băsescu pentru fosta procuroare Monica Macovei par total paradoxale în raport cu poziţiile publice ale celor doi faţă de Proiectul Roşia Montană. În mai multe rânduri, Traian Băsescu şi-a manifestat susţinerea sa intransigentă faţă de Proiectul Roşia Montană. Afirmaţiile sale apăsate nu au fost însă urmate decât de fluctuaţiile bursei din Toronto, manevrate abil de speculanţii financiari internaţionali, între care, la loc de frunte, se află chiar opozantul deschis al proiectului, miliardarul George Soros. În ciuda disputelor publice, nimic din dorinţa firească a românilor de a se renegocia contractul, în favoarea României, nu s-a mai concretizat.
* Statul ungar, împotriva exploatării aurului românesc
Pe lângă filantropul pretutindenar maghiar, opozantul direct şi cel mai vehement al Proiectului RMGC din Munţii Apuseni este însuşi statul ungar, care s-a manifestat constant în cei 14 ani, de când au început negocierile dintre diverşii investitori şi statul român, împotriva exploatării aurului românesc. Aceasta deşi predecesorii lor din Imperiul Austro-Ungar au poleit chiar tavanul cupolei Parlamentului din Budapesta cu 40 de kilograme aur de la Roşia Montană. Interesul maghiar este unul de paroxism istoric, reliefat foarte clar în manualele de istorie din şcolile ungureşti, în care Ardealul apare ca parte a “Ungariei străbune”.
* Traian Băsescu: “Le promit maghiarilor că nu voi uita gestul lor”
Concesiile extraordinare acordate intereselor ungare în România de Guvernele de sub Traian Băsescu, de la consolidarea de facto a autonomiei maghiare în “Ţinutul Secuiesc” la aprobarea scandaloasă a reînhumării cu onoruri oficiale a extremistului antisemit şi antiroman Nyiro Jozsef, par, de asemenea, să se bată cap în cap cu poziţia preşedintelui suspendat faţă de Roşia Montană.
Cu toate acestea, susţinerea directă a premierului Viktor Orban şi a liderului maghiar Laszlo Tokes, faţă de boicotarea referendumului de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, l-a transformat pe acesta în preşedintele incontestabil al “Ţinutului Secuiesc”. “Le promit maghiarilor că nu voi uita gestul lor”, a spus Traian Băsescu în noaptea anunţării rezultatelor referendumului, cu Monica Macovei la dreapta sa şi Răzvan Mihai Ungureanu de-a stânga sa.
Oare au periclitat Viktor Orban şi Ungaria rezultatele muncii serviciilor speciale unguresti – care au costat contribuabilul maghiar şi filantropi “ecologişti” mondiali sute de milioane de euro -, pentru reinstalarea tovărăşească a lui Traian Băsescu la Cotroceni, cu riscul de a arunca în aer o campanie internaţională de 14 ani anti-Roşia Montană?
Ghemul pare atât de încurcat încă e bine să-l tăiem, la final, pentru a scoate din el actorii aporiei paradigmatice Roşia Montană.
Deci, susţinătorii lui Băsescu: Monica Macovei/PDL/GDS/Soros – anti-Roşia Montană; Laszlo Tokes/Erdélyi Magyar Néppárt – anti-Roşia Montană; Viktor Orban/Fidesz/Ungaria – anti-Roşia Montană. Si, evident, cu totii anti-Romania.
Susţinătorii lui Victor Ponta/USL: Renate Weber/PNL/Soros – anti-Roşia Montană; Daciana Sârbu/PSD – anti-Roşia Montană; Wesley Clark/SUA – pro-Soros. Nici unul pro-Romania.
Dacă preşedintele suspendat se va reinstala la Cotroceni, următorii doi ani de coabitare dintre Băsescu şi Putere promit să fie cu adevărat încrâncenaţi. Pe un singur subiect însă, nu vor exista dispute, în ciuda circului public: Roşia Montană. Femeile-comisar din jurul lui Ponta şi Băsescu, ca şi agenţii, consilierii şi emisarii lor trans-oceanici, se pare că au aranjat totul. În favoarea cui? Indiferent de rezultatul Referendumului, România pierde, Soros câştigă.
Înainte de a ne avertiza că urmează “un război civil” – ca în Siria, poate, după cum sugera încă de la începutul crizei politice fosta sa colegă din societatea civilă, analista Alina Mungiu Pippidi – europarlamentarul Monica Macovei, cel mai activist vicepreşedinte al PDL, a subliniat că “România este singura ţară care pune probleme politice Uniunii Europene” din cauza “instabilităţii prelungite politice” (citat exact). Aşa să fie, oare? Dacă l-am întreba pe şeful Băncii Angliei, Mervyin King, s-ar putea ca acesta să arate mai curând spre statul care chiar pune cele mai mari probleme zonei euro, respectiv Grecia, întâmplător cea de a doua ţară ortodoxă din UE după România, ca mărime.
Nici chestiunea cu “instabilitatea prelungită politică” nu se prea susţine. La finele anului trecut, Belgia, de exemplu, a încheiat o criză politică care a ţinut ţara 585 de zile fără guvern şi, implicit, fără prim ministru. Revenirea la situaţia normală a necesitat 80 de runde de negocieri între cele două părti, efectuate pe parcursul celor aproape doi ani de “instabilitate”. Diferenţa este că nici politicienii valoni şi nici cei flamanzi nu au strigat la Bruxelles că se dă “o lovitură de stat”. Nici n-ar fi avut cum să-i ameţească prea tare pe oficialii UE: Bruxelles este capitala Belgiei.
Un alt exemplu, mai aproape de noi, este Moldova ruptă din România. Basarabenii au avut de trăit – fără să se plângă prea tare, ba chiar dimpotrivă -, nici mai mult nici mai puţin decât 917 zile fără preşedinte. Moldova este o zonă tampon foarte importantă pentru UE. Dovada: peste doar câteva zile, în ajunul comemorarii a 73 de ani de la semnarea Tratatului de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, respectiv între Hitler şi Stalin, rămas în istorie ca Pactul Ribbentrop-Molotov, cancelarul RFG, Angela Merkel, întreprinde o vizită de lucru la Chişinău, unde, se pare, se va discuta chiar proiectul de federalizare a Republicii Moldova. Sigur, pentru unii, Moldova nu e România. * România pentru americani – nu mai mult decât o altă provincie Kosovo
Dar pentru americani, ce credeţi că e România? Nu mai mult decât o altă provincie Kosovo. Altfel nu se explică de ce Statele Unite, mai precis diplomaţia americană a democraţilor, l-au trimis la Bucureşti, să se întâlnească cu doi preşedinţi şi un prim ministru, pe Philip Gordon, un asistent de-al Secretarului de Stat al SUA, Hillary Clinton, care tocmai “a rezolvat” o criză constituţională similară, în republica separatistă Kosovo.
Analiza integrala despre: * Curtea Constituţională a Kosovo si Philip Gordon au prelungit un mandat de presedinte temporar de la nouă luni la cinci ani* Basescu si Gordon: “Yes, yes, yes” * Emisarul SUA “a auzit ceea ce a trebuit”* Philip Gordon şi Wesley Clark, doi tovarasi de arme* Generalul Clark – implicat în operaţiuni de captare a gazelor de şist din Polonia * Admiraţia ex-prezidentiabilului Clark faţă de Soros* Relaţiile lui George Soros cu Silviu Brucan si societatea civilă din România * UM 0110 “Anti-KGB” ii urmarea pe actualii membri GDS * Patapievici, proprietar protestatar la Rosia Montana * Ghemul încâlcit se deşiră în strada Comaniţa * Soros si statul ungar, împotriva exploatării aurului românesc * Traian Băsescu, preşedintele incontestabil al “Ţinutului Secuiesc”: “Le promit maghiarilor că nu voi uita gestul lor” inBURSA
“România a luat-o razna”, şi-a intitulat Deutsche Welle comentariul de marţi, în care afirma că “Guvernul Ponta plănuia falsificarea listelor electorale la scară largă”, adăugând că “datele falsificate aveau ca scop să declare valid, în mod retroactiv, Referendumul controversat de pe 29 iulie, privind demiterea lui Băsescu”.
Aşa se vede de acolo.
Nemţii nu ne caută în coarne.
Nu stă nimeni să-i ia un interviu lui Victor Ponta, ca să-l audă cum minte că tot ce face este constituţional şi că totul este perfect democratic şi că totul este normal.
Nemţii nu lucrează la HotNews, să-i încurce Ponta.
Pentru ei totul este limpede.
Simplu: România are un premier care minte.
Străinii nu intră în controverse.
Guvernul României este condus de un plagiator, care minte că n-a plagiat şi care a folosit puterea Guvernului să nu fie declarat oficial drept “plagiator”.
Ce să discuţi cu el?!
Discuţia nu duce nicăieri.
Nu discuţi cu buştenii.
Minciunile perechii Ponta-Antonescu nu-i încurcă pe nemţi şi nu prea încurcă pe nimeni din străinătate.
Surse despre instalarea lui Wesley Clark la Palatul Victoria: Daca Ungureanu ramanea, tot consilier ajungea 🙂
Wesley Clark despre George Soros: “George Soros is sounding the alarm for the American people. Few people in the United States understand better than George Soros the risks to America’s world leadership of this administration’s foreign policy. I am very pleased to stand with him today to support his work.” – Sursa: www.georgesoros.com
Billionaire Soros Gives Financial Boost to General Clark
A billionaire investor who spent more than $25 million to defeat President Bush in 2004, George Soros, is giving a financial boost to the political fortunes of a former four-star general, Wesley Clark, who ran for the Democratic presidential nomination in 2004 and is poised to mount another bid in 2008.
Mr. Soros gave $75,000 in July to a political group led by General Clark, Wes-Pac, according to a report filed yesterday with the Internal Revenue Service.
It is the largest known gift from Mr. Soros this year to a political organization affiliated with a contender for the presidency in 2008.
Spokesmen for the two men did not return calls last night seeking comment on the donation.
In April, Mr. Soros hosted a fund-raiser for WesPac at his home in Manhattan. General Clark also serves on the board of a nongovernmental organization supported by Mr. Soros, the International Crisis Group.
Last year, Mr. Soros gave the legal maximum of $4,200 to Senator Clinton’s re-election campaign.
Mare scandal in randul “salvatorilor” Rosiei Montana. Inca un ministru, de data aceasta al USL, a afirmat in fata propriilor alegatori din satucul cu renume mondial ca mineritul trebuie sa inceapa in zona, in favoarea Romaniei. Omul, ministrul Economiei, Daniel Chitoiu, si-a exprimat o opinie, respectiv ca este convins ca proiectul de la Rosia Montana va incepe in acest an, precizand ca “mineritul va continua in toata tara, dar intentia este ca resursa sa fie exploatata eficient”. “Sunt convins că acest proiect va demara în acest an”, a spus omul.
Nici n-a apucat bine sa scoata porumbelul pe gura ca brigazile de activisti s-au mobilizat pentru demiterea lui. O tanara activista “salvatoare” remarca pe Facebook: “Pai Lumi, o scrisoare deschisa prin care ceream demisia unui ministru al economiei avem (cea pt Ariton), asa ca de-aci incolo eu propun doar sa schimbam numele si sa-i dam drumul. Eventual sa scriem scrisori deschise cu puncte de suspensie, ca sa avem loc de completat.” Zis si facut. Guvernului USL-ist i se cere demiterea “pe loc” a propriului ministru.
Intrebarea este: de cand imediat dupa emiterea unei opinii contrare celor vocalizate de gherilele de activisti galagiosi, auto-pretinsi “reprezentanti” ai “societatii civile”, un ministru sau orice alt om de pe planeta, trebuie demis? Executat! Nu este primul caz. Si alti oficiali au preferat sa-si abandoneze posturile dupa ce au fost supusi unor atacuri similare, lasate cu hartuiri si santaje in toata regula. De notat ca este vorba de aceleasi grupuri de presiune care, altfel, in numele “libertatii de exprimare”, sustin eliminarea icoanelor din scoli, marsurile de “mandrie” ale homosexualilor, etc, etc. Adica, cum ar veni, libertate-libertate, dar nu pentru catei… Doar pentru pudeli! 🙂 Se emite scrisoarea dupa care, incercand sa dreaga busuiocul, socialistul Victor Ponta, supus “civililor”, minte afirmand ca ministrul lui a uitat sa puna un “nu” in fata. Nici pomeneala. Omul a fost sincer. Iar “societatea civila” i-a pus, “democratic”, cutitul la gat. Ca sa parafrazez citatul lui Adam Michnik plasat de grupul din care faceam parte pe peretele Arhitecturii, in timpul Pietei Universitatii – 1990, “Nu exista socialism cu fata civila ci doar totalitarism cu dintii sparti”.
Declaratia slabuta a lui Ponta a fost emisa la o parascovenie a “societatii civile” derulate in curtea Grupului pentru Dialog Social, unde primul ministru al Romaniei a fost premiat ca “Tânăra sperantă ecologistă” în cadrul “Galei” Green Awards 2012, desfăsurata la Green Hours. Localul “verde”, ca si libraria “Humanitas” din fundul curtii, este subinchiriat de la GDS, care altfel nu plateste si nu investeste de 22 de ani nici un leu pentru sediul din Calea Victoriei, primit in 1990 de la Silviu Brucan, o cladire monument aflata acum in paragina, in ciuda banilor facuti si a gargarei cu “salvati Bucurestiul”. In fine, iata ca “tanara speranta” a PSD, a USL, a ecologistilor si ecocomunistilor s-a intors acasa, daca tinem cont de faptul ca GDS a fost partenerul “civil” al FSN inca de la infiintare. Si iata ca “tanara speranta” primeste si un premiu direct din mana organizatiilor membre ale Retelei Soros, respectiv Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis si Asociatia Salvati Dunarea si Delta, în parteneriat cu Fundatia Terra Mileniul III, Alma-RO si WWF Romania, dupa cum apare si pe site-ul Guvernului.
Sa le facem o scurta prezentare: la Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, o denumire “savanta” din gama ong-urilor lui Soros, tartorii sunt: Mihaela Miroiu, feminista propagandista a lesbianismului in numele “eliberarii femeii”, Cristian Pirvulescu, anti-crestinul care a militat militeaza pentru eliminarea icoanelor si a religiei din scoli, Liviu Mihaiu, broscoiul “societatii civile”, fost guvernator pe domeniile lui Sorin Ovidiu Vintu si sugativa de fonduri prin Asociatia Salvati Dunarea si Delta, si, evident, cu voia Dvs, ultimul pe lista, inepuizabilul pensionar UM nu-stiu-cat Mircea Toma, personaj cu autonomia lui Laszlo Tokes la purtator si care nu mai necesita, cred eu, nici o prezentare. Ecopolis “asigura secretariatul” “Coalitiei pentru Mediu” impreuna cu Fundatia Terra Mileniul III, Coalitie care are in componenta ong-uri maghiare care sustin separatismul si alte organizatii care au beneficiat pana acum de sponsorizari de sute de mii de dolari de la CEE Trust, o umbrela financiara internationalista din care face parte si Soros. Despre toata aceasta increngatura de retele anti-romanesti si fondurile lor de milioane de euro am scris pe larg aici. Ca sa terminam, Alma-RO este la randul ei finantata (si) de Soros iar WWF Romania, spre rusinea SRI-ului este condusa de un cunoscut “autonomist”, Magor Csibi, militant cu spume pentru “independenta” “Tinutul Secuiesc” (extremistul “ecologist” si-a inceput cariera ecoseparatista ca pedalagiu pentru “Tinutul Secuiesc” via Hotnews si asa-zisul proiect “Think Outside the Box“, finantat de milionarii unguri Arpad si Gyarfas Kurko de la Apemin Tusnad, sponsori ai manifestarilor extremiste maghiare de la “Tusvanyos” si “Balvanyos”). Daca mai adaugam ca distinsul nostru prim ministru s-a infatisat in curtea GDS la brat cu anti-crestinul tembel Remus Cernea, acum ditamai “consilier de stat la Cancelaria premierului” (vezi Un anticrestin la curtea premierului Ponta. Anarhistul Remus Cernea, sustinator al casatoriilor intre homosexuali si “consilier de stat” in Guvernul Victor Ponta, este contestat de cele mai importante organizatii pro-familie din Romania) coliva Romaniei e ca si facuta. Produs Eco, nimic de zis. APS: Din “Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis” face parte si… “Militia spirituala”!
Ca sa inchei, este interesant de remarcat si ca presa din trena lui Gyuri Soros a repetat cu obstinatie afirmatia ministrului Chitoiu legata de deschiderea proiectului Rosia Montana, omitandu-le pe celalalte de bun simt. Totusi, haideti sa vedem ce a mai zis omul atat de “revoltator”:
“Mineritul va continua in toata tara, dar vrem sa il exploatam eficient, nu sa vindem resursele pe bani putini si sa pagubim statul roman, populatia Romaniei”, a adaugat Chitoiu. Ministrul Economiei a intarit afirmatia facuta in fata presei si in cadrul unei intalniri cu localnicii din Rosia Montana, carora le-a spus ca prezenta sa in localitate este “o garantie ca mineritul in aceasta zona se va dezvolta”. “Ne intereseaza sa dezvoltam si industria turistica, sa dezvoltam industria conexa exploatarii miniere, sa dezvoltam o microcomunitate de afaceri legata de exploatarile miniere, pentru ca toata populatia din zona sa aiba locuri de munca. Ne intereseaza investitiile de mediu care se vor face in zona si garantiile materiale pe care investitorii le aduc pentru efectuarea acestor investitii de mediu”, a afirmat Chitoiu in cursul aceleasi zile, intr-o conferinta de presa, la Alba Iulia.
“Noi daca nu ne dezvoltam economic in Romania nu putem sa avem bani nici pentru politicile sociale, nu o sa avem bani nici de sanatate, nici de educatie, nici de pensii. Nu putem avea bani daca nu dezvoltam economic Romania”, a mai declarat acesta, la Alba Iulia.
Conform Mediafax el a afirmat că împreună cu Rovana Plumb, la ministerul căreia se află decizia privind acordarea avizului de mediu şi de a stabili garanţii pentru investitori, urmează să ia o hotărâre.
Bursa ne ofera si reactia sotiei primului ministru si presedinte al PSD si sef al USL: “Europarlamentarul Daciana Sarbu s-a declarat ieri iritata de afirmatiile recente facute de ministrul Economiei, Daniel Chitoiu, in legatura cu investitia de la Rosia Montana. Intrebata daca este normal ca ministrul Economiei sa se antepronunte pe marginea subiectului Rosia Montana, avand in vedere ca proiectul minier nu a primit aviz de la Ministerul Mediului, Daciana Sarbu a declarat, pentru ziarul “BURSA”: “Cred ca Ministrul Mediului Rovana Plumb trebuie sa se pronunte, si, din cate stiu, s-a si pronuntat, ca nu poate oferi acest aviz de mediu, deocamdata. Cel putin, asa am inteles. Doamna Plumb este singura in masura sa faca astfel de declaratii pe subiectul Rosia Montana. Din punctul meu de vedere, proiectul de la Rosia Montana nu ar trebui sa demareze. Am spus-o de nenumarate ori”.”
Acum:
1. In realitate, Rovana Plumb, premiata si ea la aceeasi gala ca “tanara speranta a ecologiei” (?!) nu s-a pronuntat oficial in nici un fel, altfel decat purtant in piept, cu mandrie de pionier, insigna de “salvator” al Rosiei Montane, alaturi de Daciana Sarbu, Victor Ponta, Remus Cernea, Magor Csibi si, cu voia Dvs, tot ultimul pe lista, Nicusor Dan. Cu aceasta insigna in piept oare niste ministri ai Romaniei, ba chiar un ditai prim-ministru, nu cumva s-au auto-pronuntat? Mediafax arata: Ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara, recent, că este nevoită să amâne convocarea Comitetului de Analiză Tehnică (CAT) pentru proiectul de la Roşia Montană, pe motiv că instituţia va primi vizita unor experţi ai CE. Rovana Plumb anunţase că intenţionează să convoace o şedinţă a Comitetului de Analiză Tehnică pentru proiectul Roşia Montană în care să fie discutate concluziile din auditul juriştilor referitoare la întreruperea procedurii de evaluare ca urmare a anulării unor planuri de urbanism. Si asa a ramas, cu anuntul intentiei.
2. In ce calitate se pronunta Daciana Sarbu asupra a ceea ce “trebuie sa se pronunte”, sau nu, un ministru al Romaniei, ba chiar doi?! In calitate de europarlamentara, de activista pentru “salvarea Rosiei Montane” sau de sotie a premierului Victor Ponta. Pentru ca daca este vorba de cazul din urma putem spune ca asistam la nasterea celei de a doua Elena Ceausescu a Romaniei.
Dupa revocarea sau auto-revocarea fostului securist bun al lui Andrei Plesu, Daniel Daianu, din functia de “consilier de stat” la cancelaria primului ministru Victor Ponta, iata ca se cere si revocarea unui al doilea “consilier de stat” al aceluiasi premier. Este vorba de Remus Cernea, un anticrestin traznit, intrat in familia guvernamentala din Palatul Victoria pe scurtatura din iatacul lui Victor Ponta si Kelemen Hunor, ca activist anti-Rosia Montana si, foarte posibil, curea de transmisie intre gruparile anarhiste si stimabilele “opozante” ale proiectului, Daciana Sarbu si Carmen Moldovan, sotie de sef PSD si respectiv amanta/iubita de sef de ONG maghiar, recte UDMR (foto à trois mai sus). Contestarea militantului anarhist, sustinator fervent al casatoriilor intre homosexuali, vine din partea unora dintre cele mai importante organizatii de apararea a drepturilor familiei si copilului din Romania. Este vorba de Alianța Familiilor din România, Asociația Pro-vita București, Asociația Familiilor Catolice din România „Vladimir Ghika” si Asociatia CARITAS București. Iata scrisoarea lor catre Victor Ponta:
30 mai 2012
Stimate domnule Prim Ministru,
Alianţa Familiilor din România, Asociația Pro-vita filiala București,Asociația Familiilor Catolice din România „Vladimir Ghika” și CARITAS București au luat notă cu stupoare de recenta numire în funcţia de consilier personal pentru probleme de mediu şi relaţia cu societatea civilă a lui Remus Cernea.
În opinia noastră, dl. Cernea nu vă poate consilia cu nimic, pentru că, departe de a fi un expert – aşa cum s-ar cuveni într-un astfel de caz – nu are nicio competenţă în probleme de mediu şi nu deţine nicio calificare care să-l recomande pentru funcţia de consilier. El este de profesie „protestatar”, nu are studii universitare terminate şi nici experienţă în vreun domeniu profesional relevant. La capitolul „Carieră” din CV-ul său sunt menţionate doar acţiunile de protest pe care le-a iniţiat şi câteva colaborări cu diverse instituţii, fără a figura măcar un singur angajator.
Mai grav, din punctul nostru de vedere, este că dl. Cernea s-a distins exclusiv prin forme agresive de activism împotriva familiei şi a religiei. Numele său este asociat cu acţiuni repetate, obsesive, îndreptate împotriva bisericii, a studiului religiei în şcoli, a difuzării rugăciunii „Tatăl Nostru” la radioul public, respectiv pentru promovarea „căsătoriei” între persoane de acelaşi sex şi a avortului. Iar acum, prin includerea sa în aparatul de lucru al premierului, dl. Cernea primeşte un salariu plătit din impozitele românilor, pe care, nu de mult, îi dispreţuia pentru că ar fi rasişti, „homofobi” şi fundamentalişti!
Înţelegem că doriţi să vă aliniaţi valorilor stângii moderne, din rândurile căreia proveniţi. Sunteţi, însă, dispus să vă asumaţi deficitul de imagine care va rezulta inevitabil din repetarea, anul acesta, a participării consilierului dvs. Remus Cernea la manifestările stradale ale aşa-ziselor „minorităţi sexuale”?
Cât de reprezentativ este Remus Cernea reiese şi din procentul obţinut la alegerile prezidenţiale din 2009 (0,62%), procent care demonstrează elocvent faptul că mesajul său în calitate de candidat (neschimbat până azi) nu a avut nimic în comun cu aspiraţiile, tradiţiile şi convingerile poporului român.
Pentru noi, asocierea cu un asemenea om este un semnal cum nu se poate mai prost în ce priveşte colaborarea societăţii civile cu autorităţile guvernamentale. Orice consultare reală, onestă şi comprehensivă va fi blocată, câtă vreme veţi fi „sfătuit” de un om care este exponentul şi partizanul declarat al unei zone sociale minore, gălăgioase şi extremiste.
Considerăm situaţia economică şi socială tot mai grea în care se află România şi Europa ca fiind în primul rând cauzată de o criză a valorilor autentice şi a moralităţii. Nu putem ajunge la o rezolvare a acestei crize prin creditarea unor personaje profund imorale, precum Victor Alistar, Ioan Mang sau Remus Cernea.
În numele celor pe care îi reprezentăm, solicităm, domnule prim-ministru, revocarea dlui Remus Cernea din funcţia de consilier.
În așteptarea răspunsului dvs., vă asigurăm, domnule Prim-Ministru, de toată considerația noastră. Bogdan Mateciuc Director executiv, Alianța Familiilor din România
Bogdan Stanciu Președinte, Asociația Pro-vita București Iulian Oanță Asociația Familiilor Catolice din România „Vladimir Ghika”
September 20th, 2014 
VR 
Ca pe vremea răposatului, Victor Ponta a decis să-şi serbeze ziua de naştere în stil nord-coreean. Pentru ca cei 70.000 de aplaudaci PSD aduşi cu autocarele şi camioanele din întreaga ţară să umple stadionul Arena Naţional – fost “23 August”! – a fost blocat o jumătate din Bucureşti, sute de mii de bucureşteni fiind nevoiţi să meargă pe jos sau să stea blocaţi în trafic cu orele. Aceasta situaţie a produs un echilibru natural care se va reflecta la votul din noiembrie. Daca 70.000 de bieţi români aduşi cu arcanul, împreună cu yesmenii şi sicofanţii de curte, îi vor cânta pe stadion, “într-un singur glas”, de ziua lui, celalalte sute de mii din stradă deja i-au făcut urările necesare cu trimitere directă la originile sale albaneze… Această odioasă manifestare de grandomanie nu va rămâne fără repercusiuni. De la Ceauşescu încoace nu am mai văzut aşa ceva în România.
Posted in 
Tags: 
