Pe un site dedicat memoriei artistului, scriitorului si luptatorului Raoul Sorban am descoperit un interviu foarte interesant realizat de Costan Mandrila, in care marele umanist, descendent al unei familii nobiliare romanesti din Transilvania, dezvaluie ca Imnul Israelului este “Cucuruz cu frunza-n sus”, cules de tatal sau, compozitorul Guilelm Sorban, autorul cunoscutelor melodii pe versuri de Eminescu, “Mai am un singur dor” si “Pe langa plopii fara sot”. Redau mai jos acest interviu memoriabil insotit de mai multe articole comemorative de pe portalul RaoulSorban.Ro care constat ca are si Pagina de Facebook.
Aflam de la Politica ta ca Bogdan Oprea, cu exercitiul sau admirabil de purtator de cuvant al infractorilor nationali si internationali, cocotat dis de dimineata pe farul calauzitor din varful Dealului, a luminat natiunea cum ca temutul terorist-berbecar Omar Hayssam, varul mai mic al defunctului Osama ben Laden si imbarligator prin itele afacerilor lui Adrian, fostul adult minune al politicii dambovitene, a fost mutat de pe litoralul Marii Moarte in beciurile de la Cotroceni de unde a fost transferat apoi in arestul Politiei Capitalei (UPDATE: Povestea se complica; cum altfel?! Cica suntem la episodul “Sobo rozaliu vs Dom’ Profesor se intoarce” sau invers 🙂 ). Sigur ca trebuie felicitate toate organele, de la cel mai mare, Comandantul, la cel mai mic si chiar si implanurile din sistem. “Un stat serios îşi aduce acasă toţi infractorii. Mulţi nu vor mai dormi bine vacanţa asta şi anii următori”, a afirmat una dintre extensiile de organe de la Cotroceni.Iata, deci, sunt sanse sa fie adus la ancheta DNA si cercetatul in Jaful de la ICR, numitul Tismaneanu Vladimir.
Celebrul popularizator al operelor orale ale lui Ceausescu, Iliescu si Basescu, in prezent fugit din tara peste Oceanu, se afla, se pare, intr-o stare critica. Dupa cum aflam gratie Focurilor din noapte ale dlui Mircea Platon, in lipsa de rivali pe masura sa, Tismaneanu se bate acum cu nu se stie ce meduze (strict autentic!) dupa ce a stat o viata cu ele, buze in buze.
Dl Mircea Platon observa cum fostul lider al minerilor grevisti de la 1977, Constantin Dobre – pe care Tismaneanu il declarase mort in Raportul sau dar iata ca totusi comenteaza bine-mersi din Marea Britanie, unde a primit azil politic dupa ’90 – ii transmite cercetatului DNA ca abia asteapta sa vada cum va raspunde “provocarii” istoricului american Larry Watts, care il invitase sa-i critice la obiect cel mai recent volum din trilogia sa dedicata istoriei secrete a Romaniei, respectiv “Cei dintai vor fi cei din urma”. Replica posibilului viitor coleg de celula cu Omar Hayssam este, cum altfel?, surprinzatoare: Tismaneanu nu poate comenta recentul volum pentru ca… nu este publicat in engleza.
Nu stim la ce istorici se refera Tismaneanu Vladimir ca ar fi pus sub semnul intrebarii “interpretarea” lui Larry Watts. Pentru ca foarte cunoscutii lui Tismaneanu (cred eu), profesorii Dinu Giurescu, Ioan Scurtu si Mihai Retegan par sa aiba aceeasi parere despre cartea lui Larry Watts ca poate mai putin cunoscutii universitarului de la “Stefan Gheorghiu”, profesorii Keith Hitchens de la Universitatea Illinois si Dennis Deletant de la aspirata Universitate Georgetown sau colonelul Charles W. Van Bebber, director al National Security Policy & Strategy (sursa aici).
Ciudat, faptul ca nu a citit nici primul volum al lui Larry Watts, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni“, nu l-a impiedicat pe Tismaneanu, la aparitia acestuia, sa il comenteze cu suficienta pe aceeasi platforma de colaboratori ai lui Soros din Romania. Comentariul unui cititor l-a lasat, insa, paf, pe celebrul profitor al fondurilor PCR, ICR, IICCMER si RAAPPS:
Concluzia pare sa fie clara: daca Tismaneanu avea traducerea in rusa a volumelor lui Larry Watts i-ar fi venit mai usor la mana. Imediat ar fi publicat, ca pe vremuri, vreun caiet de critici revolutionare… 🙂 Poate-l ajuta tov. Pacepa!
The Directors and Managers of the Smithsonian Folklife Festival
The Ethnographers, Historians and Managers of the “Hungarian Heritage: Roots to Revival” event
Fm: Media Professionals of the Worldwide Romanian Diaspora
Re: Request for Information, Clarification and Corrective Actions Regarding Representations and Incidents at the 2013 “Hungarian Heritage: Roots to Revival” Event, National Mall
· Purpose. The purpose of this correspondence is to request information, clarification and corrective actions regarding representations and incidents at the 2013 “Hungarian Heritage: Roots to Revival” event staged at the National Mall in Washington, D.C. on behalf of numerous media professionals and media organizations of the worldwide Romanian Diaspora.
· Event Background. Between 26-30 June and 3-7 July, the Smithsonian Institute organized “Smithsonian Folklife Festival” on the grounds of the U.S. National Mall. This year, the guest of honor was the country of Hungary which was invited to participate in the program by Smithsonian Institute organizers. Under the name of “Hungarian Heritage: Roots to Revival”, the Hungarian program was produced by the Smithsonian Center for Folklife and Cultural Heritage in partnership with the Balassi Institute, Budapest. Major support was provided by the Hungary Initiative Foundation and National Cultural Endowment of Hungary. Additional support was provided by the Hungarian American Coalition, American Hungarian Federation, Hungarian Ministry of Foreign Affairs, Embassy of Hungary in Washington, D.C., and others. The stated overarching goal of the Folklife Festival programsin general is to present and bring close to attendees the folk cultural heritage of invited countries to the American public. The showcase of traditions of culture was masterfully done. However, several incidents happened on the background of a tense political situation in Hungary and Romania today that require specific answers from the American organizers, namely the Smithsonian Institute/Smithsonian Center for Folklife and Cultural Heritage. The geo-political issue in which the Smithsonian Institute has apparently inserted itself is important enough that it demands answers from the Board of Regents, as well as directors and managers of the “Hungarian Heritage: Roots to Revival” event.
“Hungarian Heritage: Roots to Revival” Overview. As a guest of honor, Hungary was handed the opportunity to showcase its rich culture and traditions to a large American and international audience on the Washington, D.C. National Mall. The preparation for this program took approximately two years, according to the Hungarian organizers,with over one million dollars of expenses paid by the Government of Hungary, according to the Hungarian Ambassador in Washington, D.C., as well as other substantial donors. This data was publicized at the following URL:https://www.americanhungarianfederation.org/news_smithsonianfolklife2013.html
Approximately 120 participants were brought to Washington, D.C. from Hungary, Romania, Serbia, and around the U.S.A. Among them, approximately 30 participants were dancers and singers, most of them from Romania, a preponderance from the Romanian region known most famously as Transylvania.The master chef in one of the food kitchen tents at the festival, for example, is a well-known Magyar (ethnic Hungarian) restaurant owner in Chicago who was born and raised in Romania, still celebrates his Romanian roots and spoke with journalists in his native Romanian language as well as English for media interviews. It therefore came as an unwelcome surprisethat Transylvania was constantly cited only in a Hungarian ethnic context during the stage performances and afterwards during recorded video interviews with performers and organizers. Numerous discrepancies arose which caught the attention of attending members of the credentialed media, which need to be addressed by the Smithsonian Institute responsible personnel and experts. These items are detailed herein.
Map Graphics, Regional and Village Naming Conventions by Smithsonian Institute. Prominently displayed around the “Hungarian Heritage: Roots to Revival” tents and exhibits were large maps, detailing the areas from which the songs, music, arts and crafts were drawn; the vast majority of which are in Transylvania within the sovereign territory of Romania. Names of villages and regions, on Romanian territory, are presented with only the Hungarian names and leaving attendees and audience members with the clear misunderstanding that Transylvania is a part of modern Hungary. In fact, research indicates that the maps, as illustrated and presented by the Smithsonian Institute at this Festival, are strikingly similar to Hungarian “separatist” maps publicized by those seeking to break Transylvania away from the country of Romania. These are maps used by Hungarian ultra-nationalists and separatists in their ambition to “liberate” a large portion of Romania to “autonomy” for the Magyar minority. Against this background, those of us in the media and international Romanian Diaspora wish an explanation: How were these maps selected by the Smithsonian Institute? Which experts at the Smithsonian vetted these map graphics? Did the Smithsonian organizers, sponsors, managers or historians seek to blur the distinction between Transylvania as part of the sovereign territory of Romania, versus suggesting that it is somehow part of modern-day Hungary, or was this misrepresentation a simple error and oversight by the Smithsonian Institute for which it takes responsibility? Did anyone take into account regional sensitivities when drawing up this map for public display?
Traditions, Songs and Cultural Traditions Presented at the Festival. Media observers noticed and recorded traditional Romanian songs, dance and dress being presented several times on such venues as the Danubia Stage, but with the announcers making only passing reference to the “Transylvanian” and “Hungarian” roots but without acknowledging the actual historic Romanian roots. The fact that various Romanian traditions were presented as Hungarian was even acknowledged on-camera in media interviews with performers, event managers and organizers (in at least one case the interviewee stated that the organizers “were not proud, but not ashamed” of the Romanian roots of the songs, dance and dress that were being presented as Hungarian traditions). During the Hungarian Ambassador’s radio address about the Festival, he makes no mention of Romania or even Transylvania in his eight-minute interview, or even acknowledges the multi-cultural traditions presented on the stages by a talented cast (as noted, comprised of many Romanian citizens). Repeatedly, all references are solely toward Hungary. Against this information, could the Smithsonian Institute and experts please offer explanations? Was the Board of Regents or any other responsible executive body of the Smithsonian Institute aware that Romanian songs, dance and dress were presented on-stage but without acknowledging the Romanian roots? Who was the responsible historian or ethnographer from the Smithsonian Institute who vetted the songs, dances and dress that appeared on stage, and was it a conscious decision to mention the “Transylvanian” history in reference to Hungary, but without adequately citing Romanian culture and traditions? How does the Smithsonian wish to respond to the query as to why “Hungarian” roots for revival was presented by so many Romanian citizens and drew heavily on Romanian traditions, but was presented almost exclusively as “Transylvanian” or “Hungarian” culture?
Incidents of Intolerance, Separatist and Ultra-Nationalist Actions by Hungarian/Magyar Participants. Shortly after the construction of the large festival dance pavilion was completed, some of the Hungarian/Magyar participants in the festival raised a flag over the structure. The flag was the Hungarian-colored flag of the Magyar Separatist Movement in Transylvania, also displayed on the festival map as “Székelyföld”. It was taken down by Festival organizers, but perhaps was prologue to later incidents of intolerance. After a wonderful, high-energy performance at the Danubia Stage, three Magyar/Hungarian performers cursed at an elderly woman who had a wrist-ribbon of Romanian colors (this is on video). The same performers accosted a U.S. citizen and journalist, also wearing a wrist ribbon of Romanian colors (similar, incidentally, to those on the trim of many of the dancers’ costumes), cursed the cameraman and one Magyar/Hungarian member physically grabbed the hand and arm of a media professional while another said in Hungarian language, “while wave that Romanian flag, Transylvania belongs to Hungary.” This entire incident is also on video. The Romanian flag was being held by a Romanian national while a Romanian journalist, incidentally, was simply conducting an interview on the gravel path adjacent to the Festival “tavern” tent with another U.S. citizen of Romanian descent who was raving about what a marvelous performance it was. These audience members and credentialed media personnel were happy and excited about the excellent stage productions, “high-fiving” many performers and speaking at length in Romanian language with numerous Romanian cast members who were delighted to be recognized and appreciated by fellow Romanian countrymen. It was on this scene of pleasant celebration of an excellent stage production that the three Magyar/Hungarian performers inserted their separatist and ultra-nationalist agendas, alleging that the presence of Romanians and their flag on the National Mall was “a provocation” and insisting that the Romanians—and the media members and associated U.S. citizens of Romanian descent—leave the area. Videos and images have been made available, and reportedly other citizens have already written the Smithsonian requesting answers. The undersigned media members and Romanian Diaspora would like the Smithsonian to kindly address whether the Smithsonian Institute organizers vetted the performers? Were the performers who were pursuing Magyar Separatist agendas known to the Smithsonian? As many cast members were Romanian citizens and presenting Romanian dances, dress and traditions, a few singing Romanian songs in Romanian language, can the Smithsonian executive team please explain the rationale behind the “Hungarian Heritage: Roots to Revival” event featuring these as “Hungarian” but without acknowledgement that Transylvania is Romania? Do the historians, experts and event organizers at the Smithsonian believe that Transylvania is part of Hungary?
Conclusions. Although we are not seeking, as members of the media and worldwide Romanian Diaspora, a judgment on the actions or conduct of a number of Hungarian/Magyar participants or the incidents themselves, we collectively are calling upon the Smithsonian Board of Regents—which includes several high ranking officials of the United States Government and therefore has significant clout on geo-political issues such as the Magyar Separatist movement—and the Smithsonian executive management to issue a joint and public statement on the issues we raised in this letter. At this point, an observer would conclude that the Smithsonian Institute and the senior U.S. government officials on the Board of Regents either tacitly or explicitly endorse the ethnic-Hungarian—Magyar Separatist movement in Transylvania. Apparent efforts by the Festival event organizers—from map graphics to stage presentations, to chasing away Romanian audience members and media, to the attempt by Hungarian artists to fly the Hungarian Separatist Flag from the top of the constructed festival dance pavilion and statements to the media made by these performers expressing strong desire of autonomy for Transylvania—indicate the need for precise explanations and an official position published by the most senior executive members of the Smithsonian. The stage performances, music, dress and dance were spectacular and thrilling to observe. That many of these were adopted by Hungarian groups and shared and enriched by and between Gypsy/Roma, Romanian, Jewish and Hungarian ethnicities is testimony to the treasure that is multi-cultural heritage. That such beauty on stage, could be marred by apparent displays of separatist agendas, ultra-nationalism and intolerance among some Magyar/Hungarian participants—as well as academic blurring of the Romanian territory of Transylvania as being “Hungarian”—remains an issue in need of direct comment and a statement of position from the Smithsonian. In summary, the issues for direct comment by the Smithsonian’s executive team:
The Festival’s use of the map of the Hungarian Kingdom and Magyar Separatists representing Romanian Transylvania with Hungarian graphics and text;
Why the Smithsonian organizers failed to acknowledge that three of the six featured communities for the “Hungarian” Folklife festival are Romanian;
An explanation as to why Romanian songs, dances and costumes were featured as “Hungarian” on the stages and on the website of the Hungarian festival;
A statement on the Magyar/Hungarian cast members and performers exhibiting their Separatist agenda, both in interviews and in incidents of intolerance captured on video by credentialed journalists, and in response we respectfully request a clear statement of the Smithsonian’s position on these incidents;
An explicit acknowledgement by the Smithsonian Institute from your experts, historians, ethnographers and executive management team as to whether the region of Transylvania is legally and geo-politically part of the sovereign state of Romania, and whether any presentations, graphics, artworks or public statements suggesting otherwise are in factual error;
An explicit acknowledgement by the Smithsonian Institute experts and executive team including the Board of Regents that there was no intent by the Smithsonian, or the event organizers, to take a position supporting the Magyar/Hungarian Separatist movement to the detriment of the sovereign nation of Romania.
We have a team of expert historians and ethnographers ready to work with the Smithsonian Institution experts and revisit the program and determine which of the traditions presented under ”Hungarian Heritage” name may have been, in fact, Romanian in origin and artistic credit.
Sincerely, the undersigned members of the media and Romanian Diaspora
PhD. Eugen Vasilescu, Georgetown University, U.S.A.
PhD. Marius Petraru, California State University – Chief Redactor, Miorita U.S.A.
PhD. Theodore Bucur, Professor HEI of Lille, International Expert, France
PhD. Adrian Boeru, National University of Arts Bucharest, Romania
PhD. Adrian Botez, Publisher, Writers’ Union of Romania
Prof. Lia Lungu, Folklore Interpret; awarded U.S. Citizen for Extraordinary Ability, NY
Valentin Tepordei, Professor & Researcher USGS Scientist Emeritus, Arlington, VA
Mihai Boicu, Researcher, Professor, George Mason University (Fairfax, VA) U.S.A.
Daniela Ionescu,Masters in History of Art, California State University, U.S.A.
PhD Vasile Lechintan, Historian, Transylvania, Romania
Adelina Palade, Councelor and Analyst, Chamber of Deputies, Romania
Editorial Staff „Miorita USA” Romanian American Newspaper
Editorial Staff of„Ziaristi Online”, Romania
„Iuliu Maniu” Foundation, Boston, MA, U.S.A.
Marcela Maria Băjeanu –Gymnastics Coach, Maryland, U.S.A.
Ana Hontz Ward – Journalist, Voice of America, Washington, D.C., U.S.A.
Dorin Suciu, Journalist, Romania
Corneliu Leu, Publisher, Canada
Dan Tanasa, Freelance Journalist, Madrid, Spain
Mihaela Biliovschi, International Journalist, Washington, D.C., U.S.A.
Dacian Dumitrescu – Deputy Chef Editor, Romanian Breaking News Press
Victor Roncea, Journalist, Founding President „Civic Media” Association, Romania
Dana Deac, Vicegovernor, Cultural Society„Filarmonia” Turda, Plastic Artist & Journalist, Romania
Cultural Association„Miorita”, California, U.S.A.
Benone Neagoe, Military Journalist, Romania
Corneliu Vlad, Journalist, International Policy
Phd Grid Modorcea, Journalist and writer, New York
Restul tine de “masurile active” ale lui Patrusca, pardon, Patrusev. 🙂
UPDATE: Aflam de la Politica ta ca Basescu a anuntat ca se va spovedi la Chisinau, cica cand termina mandatul. Cum ambasadorul lui, sorositul Lazurca, finul teologului-jacuzzi Baconschi, al carui nas e amoralistul Plesu, se spovedeste la “Biserica” KGB a “Intregii Moldove”, rezidenta locala a “Manastirii” din Lubianka, e foarte probabil ca ii va face aceeasi recomandare si sefului sau pe linie oficiala. Va fi, oare, o premiera?
Elena Ceausescu, agenta/vector KGB? Posibil. Pentru a gasi raspunsul la aceasta prezumtie istorica si a va forma propria opinie trebuie insa sa cititi volumele istoricului american Larry Watts, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni” si “Cei dintai vor fi cei din urma“. Dar ce crede unul din cei care i-a impuscat pe sotii Ceausescu, generalul Victor Stanculescu, despre aceasta ipoteza si legaturile Elenei Ceausescu cu CC-istii KGB-isti Gheorghe “Gogu” Radulescu, unchiul spiritual al lui Nicolae Manolescu si Ghizela Vass, matusica materiala a lui Bogdan Olteanu? Veti afla, in curand, de la Roncea Ro, unde veti vedea si imagini cu Victor Stanculescu in inchisoarea-spital de la Jilava.
Jurnalul National: “Părintele Justin Pârvu ştia că va muri în 2013. Declaraţia unui martor ocular la prorocirea făcută în urmă cu 9 ani
Părintele Justin Pârvu, unul dintre cei mai mari duhovnici contemporani, trecut luna trecută în lumea îngerilor, a cunoscut faptul că va muri în anul 2013. Sfinţia sa ar fi ştiut acest lucru încă de acum nouă ani, potrivit declaraţiei unui martor ocular, respectiv a scriitoarei Aspazia Otel Petrescu (foto dreapta, impreuna cu Parintele Justin Parvu).
Intr-un interviu acordat ziaristului Victor Roncea si publicat pe blogul acestuia (corect: acordat profesorului Florin Palas si preluat de Roncea Ro si Ziaristi Online), scriitoarea afirmă: “Mi s-a părut copleșitor când am înțeles lucrul acesta. Eu am crezut că Părintele Justin a proorocit moartea mea, dar Părintele nu putea să facă lucrul acesta, la cât era de delicat. Părintele mi-a spus care va fi anul ultimei mele binecuvântări. Aveam 80 de ani și i-am zis Părintelui: ”Dați-mi o binecuvântare mai mare, că nu se știe, s-ar putea să fie ultima.”. Aveam atunci niște probleme de sănătate destul de grave. Și Părintele a stat puțin, ca și când ar fi făcut un calcul, și a zis: ”Păi, stai, măi, că până la 89 de ani mai ai!”. Eu am înțeles că voi trăi până la împlinirea vârstei de 89 de ani. Acum mi-am dat seama că Părintele a spus că la 89 de ani voi avea ultima sa binecuvântare. Și așa a fost! E cutremurător!”.
Interviul integral poate fi citit AICI.”
Atitudini: Este vremea muceniciei! Luptați până la capăt! Nu vă temeți!
Iubiți fii ortodocşi ai acestui neam,
Cu multă durere şi îngrijorare vin să vă adresez aceste cuvinte, pentru care mă simt dator în fața lui Dumnezeu şi conştiința şi inima nu mă lasă să trec nepăsător pe lângă acest val primejdios care s-a ridicat să înghită toată suflarea omenească, chiar şi pe cei aleşi, de este cu putință. Nu în calitatea mea de biet monah, ascuns într-un vârf de munte, era să vă aduc la cunoştință aceste pericole ce se ivesc asupra Bisericii lui Hristos, în primul rând, ci a arhipăstorilor, mai marii acestei Biserici. Dar dacă ei trec aceste lucruri sub tăcere, având preocupări mai de seamă decât are acest popor, eu nu pot să trec cu vederea glasul vostru, al celor care ați rămas credincioşi cuvântului Evangheliei lui Hristos, ați aşteptat şi mi-ați cerut cuvântul în privința acestor realități dureroase în care ne aflăm.
De aceea, fiii mei, vin şi vă spun că a sosit ceasul să-L preaslăvim pe Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, singurul Dumnezeu adevărat. Nu credeam că voi trăi să văd şi eu începutul acestor vremuri de durere, apocaliptice „dar iată că mânia lui Dumnezeu a venit mai degrabă asupra noastră, pentru toate păcatele şi fărădelegile pe care le-am săvârşit. Şi văd cum bieții oameni nu sunt pregătiți să facă față acestor capcane ale vrăjmaşului,a cărui nouă lucrare acum este să pecetluiască sufletele voastre cu semnul Fiarei „666. Toți am citit Apocalipsa şi înfricoşătoarea profeție „scrisă cu 2000 de ani în urmă: „Şi ea(fiara) îi sileşte pe toți, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogați şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei”(Apoc. 13:16-17).
Vremea în care ne aflăm acum este premergătoare acestei profeții. Prin lege, prin ordonanță de guvern, românii sunt obligați să se încadreze într-un plan de urmărire şi supraveghere la nivel național şi mondial, proiect care le răpeşte de fapt oamenilor libertatea. Românilor li se cere să-şi pună pe paşapoartele, permisele auto şi orice alt act personal cipul biometric ce conține amprenta digitală, imaginea facială, şi toate datele personale. Poate pentru mulți dintre dumneavoastră acest cip pare un lucru nesemnificativ, dar în spatele acestui sistem de însemnare a oamenilor, de codare şi stocare a datelor de identificare se ascunde o întreagă dictatură, un întreg plan demonic, prin care de bună voie îți vinzi sufletul diavolului.
Însemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte măsuri luate pentru controlul absolut al ființei umane. Dragii mei, după cum proorocesc Sfinții Părinți, primirea acestui semn este lepădarea noastră de credință. Să nu credeți că putem sluji şi lui Dumnezeu şi lui mamona. Nu, dragii mei, nu primiți acest însemn diavolesc care vă răpeşte ceea ce vă aparține prin moştenire de la Dumnezeu, dreptul la identitate, dreptul la unicitate şi originalitate, al fiecărei ființe umane! Trebuie să vă apărați acest drept de la Dumnezeu, chiar de ar fi să plătiți cu prețul vieții voastre. În zadar câştigați cele ale lumii, dacă vă pierdeți sufletele voastre şi ale copiilor voştri, pentru că Sfinții Apostoli ne spun clar „se cuvine să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni”.
De aceea vă spun: este vremea muceniciei! După părerea mea ne aflăm în vremurile în care singura cale de mântuire este mucenicia. De-abia acuma este momentul să mărturisim cu propria noastră viață, până acum ar fi fost o risipă de energie. Din păcate noi nu avem un tineret ortodox la fel de riguros ca cel al grecilor, al nostru este mai evlavios, ce-i drept, dar şi mai lipsit de vlagă şi de reacție. Se ştie foarte bine cât de curajos au reacționat grecii dar şi sârbii, când au protestat împotriva acestor cipuri şi a sistemului însemnării şi controlului total al identității.
Tinerii lor au fost formați de mici în duhul acesta patristic, atât în familiile cât şi în şcolile lor „ei au noțiuni de Vechiul Testament, de Noul Testament; din tată-n fiu s-a predat această tradiție patristică. De pe timpul comunismului încoace noi am dovedit că rămânem constanți slugi altora, uitând de curajul şi demnitatea românilor de altădată. Toate popoarele vecine au încercat să scape de comunism, să-şi impună cumva neatârnarea „şi au reuşit într-o măsură oarecare. Dar România, care a fost cel mai crunt lovită de fiara comunistă, al cărei popor a îndurat cele mai cumplite crime şi decimări în lagăre şi deportări, a ajuns astăzi putregai.
La noi în biserică situația este destul de anevoioasă deoarece credincioşii nu sunt destul de informați cu privire la aceste provocări ale lumii de azi. La noi, bietul român, dacă îl măguleşti un pic, nu mai ține cont de nici o normă evanghelică. El este vinovat numai prin neştiință deoarece dacă el n-are câtuşi de puține cunoştințe de la biserică, de la şcoală, din familie, din societate „ignoranța e cuceritoare. Pentru că el are un text în capul lui: „supuneți-vă mai marilor voştri”; la el trebuie să meargă textul. Păi, pe noi nu ne acuzau în puşcărie, folosindu-se cu viclenie de textul scripturistic, aşa cum fac şi sectarii? -Voi ați fost încăpățânați măi, voi ați fost răzvrătiți, n-ați ascultat de cuvântul Evangheliei „păi, ce creştini mai sunteți voi? Voi vă pierdeți viața zadarnic”. Aşa încercau să ne reeduce comuniştii roşii de atunci, si tot astfel fac acum cu poporul nostru comuniştii de azi îmbrăcați cu haine albe.
Se vrea şi se încearcă o desființare a sacrului prin relativizarea valorilor fundamentale, a adevărului de credință prin ecumenicitate, se vrea înregimentarea şi uniformizarea pe model ateist a copiilor noştri.
Mănăstirea Petru Vodă, 14 Ianuarie 2009
Cuvioşii Mucenici ucişi în Sinai şi Raith
Arhimandritul Justin Pârvu
Vă mulţumim pentru consideraţia pe care i-o acordaţi părintelui nostru stareţ prin articolul postat aici: https://www.cotidianul.ro/scrisoare-deschisa-poporului-roman-transmisa-de-arhimandritul-iustin-parvu-210969/.
Ar fi bine să ştiţi, însă, că acest articol aparţine unui ziarist de la fostul ziar Ziua: https://www.ziuaveche.ro/opinie/scrisoare-deschisa-poporului-roman-mesajul-tablitelor-de-la-tartaria-65831.html.
Cineva a schimbat autorul şi aşa a fost cu putinţă ca acest text să pornească o furtună de mesaje trimise de toţi către toţi, de mai bine de un an încoace. Va rugăm să procedaţi în consecinţă, conform normelor jurnalistice şi spiritului adevărului.
La Bucuresti, in fata Guvernului, in timpul sedintei de la Targu Ocna
Catre: Tribunalul Bacau
Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal
Str. Ştefan cel Mare Nr. 4, Tel. 0234-514419 / Fax 0234-525221
10.07.2013
Stimata Doamna Presedinte,
Subscrisa Asociatie Civic Media, organizatie neguvernamentala infiintata in anul 2000 in Bucuresti, prin presedinte fondator, in contradictoriu cu orasul Targu Ocna, reprezentat prin Primar General si Consiliul Local, amandoua cu sediul in Str. Trandafirilor Nr. 1, formulam prezenta
Contestatie
Impotriva Hotararii Consiliului Local cu Nr. 47 din data de 21.06.2013. prin care s-a admis propunerea Primarului Ştefan Şilochi de retragere a Cetateniei de Onoare a orasului Targu Ocna, atribuita fostului detinut politic Valeriu Gafencu, mort in temnita comunista din acest oras, distinctie conferita post-mortem prin Hotararea Nr. 17 a Consiliul Local Targu Ocna din 10.02.2009.
Hotararea contestata de noi contrazice o alta Hotarare a Consiliului Local, cu Nr. 42, adoptata chiar la sedinta precedenta, din data de 30.05.2013, cand a fost respinsa prin vot democratic aceeasi cerere a Primarului Ştefan Şilochi, survenita ca urmare a unor adrese contrare spriritului democratic, parvenite Primariei din partea unor institutii cu interese private sau de grup straine de interesul national al statului suveran roman.
Motive:
In fapt, aratam ca prin Hotararea Consiliului Local Targu Ocna cu Nr. 17, din 10.02.2009, numitul Valeriu Gafencu, nascut la 24 ianuarie 1921 in Basarabia, localitatea Sangerei, județul Balti, Romania Mare – ca fiu al unui artizan al Unirii, membru al Sfatului Tarii de la Chisinau, ucis ulterior in Gulagul sovietic -, si decedat la 18 februarie 1952 la inchisoarea Târgu Ocna, a fost numit prin toate regulile democratiei drept Cetatean de Onoare post-mortem al orasului Targu Ocna. Distinctia s-a inscris atat ca un semn de innobilare a orasului Targu Ocna cat si ca un minim gest de pretuire fata de personalitatea fostului detinut politic care si-a sacrificat viata in inchisoarea comunista salvand in schimb viata unor altor detinuti politic, dintre care cel mai celebru este cazul evreului convertit Richard Wurmbrand. Pentru aceasta, Valeriu Gafencu a fost supranumit „Sfantul Inchisorilor” de catre calugarul evreu Nicolae Steinhardt de la Rohia.
La presiunea anumitor grupuri de interese straine, reprezentate de Institutul ce poarta numele unui impostor al lagarelor naziste cercetat international si dat in judecata pentru acest temei la Budapesta, respectiv „Elie Wiesel”, grupuri care au considerat ca prin apartenenta lui Valeriu Gafencu, in tineretea sa, la Fratiile de Cruce, organizatia de tineret a Miscarii Legionare, s-ar dauna „imaginii Romaniei de stat membru NATO”, a avut loc la data de 30.05.2013 o sedinta a Consiliului Local, pentru a se stabili daca retragerea titlului de Cetatean de Onoare este sau nu morala si legala.
In urma sedintei publice, prin vot perfect democratic, a fost adoptata Hotararea Consiliului Local cu Nr. 42 de respingere a solicitarii Institutului in cauza.
In cadrul acestei sedinte, in apararea “Sfantului inchisorilor”, s-a facut referire la faptul ca asa-zisa „rebeliune legionara” la care ar fi participat studentul Valeriu Gafencu, motiv pentru tanarul care a fost condamnat sub regimul dictatorial antonescian, a fost, potrivit istoricilor si dezvaluirilor actuale – mentionam departamentul de istorie al revistei de specialitate a SRI si revista „Historia” – nu o operatiune a Miscarii Legionare ci a serviciilor speciale sovietice NKVD si a celor interne din Romania.
Totodata, legatura cu faptul ca asocierea Cetateanului de Onoare al orasului Targu Ocna Valeriu Gafencu cu statutul tarii noastre de membru NATO ar dauna Romaniei este total fantezista si neconcorda cu realitatea. Potrivit mai multor istorici romani si straini si documentelor CIA recent declasificate, prima organizatie romaneasca din lume care a colaborat activ cu structurile speciale ale NATO a fost chiar Miscarea Legionara din exil si din tara, care poate fi astfel considerata premergatoare si promotoarea integrarii Romaniei in NATO, motiv pentru care cei implicati in aceste activitati ar merita cel putin Ordinul National „Steaua Romaniei” si nu numai o Cetatenie de Onoare a unui orasel de provincie.
Subliniem totodata ca regimul Antonescu – perioada in care a fost inchis prima oara Valeriu Gafencu – a fost un regim considerat totalitar iar regimul comunist – in inchisorile caruia a murit Valeriu Gafencu – a fost condamnat de catre presedintele Romaniei, Traian Basescu, drept „ilegitim si criminal”. Practic, cererea Institutului in cauza neaga caracterul totalitar al ambelor regimuri, preamarind Justitia regimului Antonescu, si il contrazice pe insusi presedintele Romaniei, legitimand o crima si un sistem criminal.
Hotararea arbitrara a Consiliului Local prin care sunt anulate alte doua Hotarari democratice ale aceluiasi Consiliului nu a fost adusa la cunostinta opiniei publice in timpul prevazut de Lege iar procesul verbal al sedintei din 21.06.2013 nu este nici acum afisat pe site-ul institutiei, pentru a putea fi cercetate argumentele Primarului, care, prin atitudinea sa, a incalcat flagrant statutul pentru care a fost ales, respectiv primul punct din cadrul obligatiilor sale, potrivit Legii Administratiei Publice Locale, si anume sa „asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor”, respectiv a comunitatii locale care a solicitat si s-a bucurat de Hotararile precedente ale Consiliului Local in cazul martirului Valeriu Gafencu.
In consecinta, consideram ca nelegala Hotararea Consiliului Local cu Nr. 47 din data de 21.06.2013 intrucat o data ce a fost luata o Hotarare in urma unei initative cetatenesti, reconfirmata de o a doua Hotarare, decizia respectiva nu poate fi desfiintata printr-o alta decizie ci doar prin atacarea ei in fata instantei de judecata conform dispozitiilor Legii Conteciosului Administrativ sau prin initiarea unui Referendum local, la fel cum poate fi din nou obtinuta Cetatenia de Onoare pentru Valeriu Gafencu, procedura democratica prin care, in acelasi timp, poate fi si demis din functie actualul Primar.
Pentru toate acestea considerente solcicitam anularea Hotararii Consiliului Local cu Nr. 47 din data de 21.06.2013 si mentinerea ca legala si temeinica a Hotararii Nr. 17 a Consiliul Local Targu Ocna din 10.02.2009 prin care se aduce onoare orasului Targu Ocna conferindu-se Cetatenia de Onoare post-mortem „Sfantului Inchisorilor”, Valeriu Gafencu.
Victor Roncea
Asociatia Civic Media
Hotararea abuziva de retragere a Cetateniei de Onoare lui Valeriu Gafencu – Targu Ocna – 21.07.2013
Memoria uneia dintre cele mai luminoase figuri ale închisorilor comuniste, Valeriu Gafencu, este călcată în picioare de o mână de aleşi care se tem mai rău de partid decât de Dumnezeu şi de istorie.
July 19th, 2013 
VR 
Astazi s-au implinit sapte ani de la plecarea in tabara dreptilor a unui mare roman: Raoul Sorban (4 Septembrie 1912 – 19 Iulie 2006), salvator al evreilor din Ardealul ocupat de hoardele extremiste maghiare, care, spre deosebire de guvernarea romaneasca, i-au trimis pe evrei direct la Auschwitz, atunci cand nu i-au masacrat cu mana lor, alaturi de romani, cum este cazul criminalului de razboi indragit de FIDESZ, UDMR, PCM, PPMT si Parchetul General al Romaniei, Wass Albert.
Posted in 
Tags: 
