Posts Tagged ‘Virgil Magureanu’

Tismaneanu la capatul unui Raport final… penal. DNA a declansat procedurile in vederea audierii profesorului de la Universitatea din Maryland pentru fraudele si “recompensele” de la Cotroceni, IICCMER si ICR: peste 3 miliarde lei. PS: Agenta DIE Catrinel Plesu a fost trecuta in rezerva de la ICR. DOCUMENT

Secretul lui Tismaneanu Onanistu KGB - Iliescu si Basescu - Cotidianul & Ziaristi Online“Vladimir Tismaneanu a declarat in repetate rinduri ca intreaga sa activitate in comisiile prezidentiale a fost „pro bono” (fara nici un fel de plata, in beneficiul public). Ultima declaratie de acest fel a lui Vladimir Tismaneanu dateaza din 24 septembrie 2010 si a fost publicata pe blogul acestuia: „Cit priveste insinuarile ca presedintele Traian Basescu m-ar fi platit pentru efortul de a conduce Comisia Prezidentiala de Analiza a Dictaturii Comuniste, o spun din nou, cit se poate de limpede, am lucrat, ca si toti membrii Comisiei, pro bono”.”, amintea George Damian intr-un articol din decembrie 2010.

Cu toate acestea, documentele contabile ale Presedintiei Romaniei au demonstrat – via Grupul de Investigatii Politice – ca Tismaneanu a decontat sume de aproape 1 miliard si jumatate lei (32.000 EURO, la valoarea de azi, conform cursului BNR, 145.712 RON).

In iulie 2012, Tismaneanu repeta povestea, intr-o emisiune Tv cu un personaj hidos – in care il mai si denunta pe Basescu pentru trafic de influenta – , “subliniind” din nou, cu aplomb, “pentru a lamuri lucrurile”, ca functia sa “a fost neremunerata“. Sa fie foarte clar, spunea Tismaneanu emfatic, “Eu am facut un serviciu statului roman, nu statul roman mie”.

In aceeasi perioada insa, noul Presedinte al ICCMER, Dinu Zamfirescu, scoatea Nota de plata lasata de Tismaneanu in urma lui: 55.154,16 RON, adica alta jumatate de miliard de lei vechi. Pana acum, 2 miliarde. O data cu aceasta descoperire au aparut si altele, ce tin de ordinul patologicului si care, totodata, maresc considerabil decontul lui Vladimir Tismaneanu stors din pensiile atat ale comunistilor cat si ale fostilor detinuti politic, respectiv ale legionarilor de romani pe care ii incrimineaza regulat. Respectiv: dl Tismaneanu avea ambâtz sa se cazeze la cea mai mare vila de protocol din Cartierul Rosu, asa numita Vila Lac 3, invecinata cu resedinta prezidentiala, o vila care are o suprafata construita de 1.045 m2 si care a fost cuibusorul de nebunii al Licai Gheorghiu, fiica lui Ghe. Gheorghiu-Dej, dupa cum arata si BadPolitics.Ro. Numai serviciul de protectie si paza a acestei vile, pe perioada decontata de IICCMER, a triplat costurile cazarii – cifrata oficial la circa 200 de euro pe zi -, potrivit estimarilor conforme cu standardele SPP si SRI.

Povestea se ingroasa in aceeasi directie, a patologicului, dupa ce, in martie anul acesta, s-a dezvaluit prin gura actualului sefut al IICCMER si faptul ca acelasi Tismaneanu, profitand de relatia sa cu Basescu, a dispus ceea ce de la Ceausescu incoace si-a mai permis doar Silviu Brucan cand l-a asteptat pe George Soros, in zilele post-revolutionare ale anului ’90. Si anume sa ocupe el, cu persoana lui, fiul si sotia, intreg aeroportul prezidential al Romaniei si salonul VIP aferent, de protocol gradul 0, folosit doar pentru vizite ale sefilor de state straini si delegatii oficiale. Costurile vi le puteti doar imagina. Concret: “In urma anchetei Corpului de Control al Prim- Ministrului s-a redactat un raport care constată multe deficienţe din punct de vedere managerial, dar şi fapte de natură posibil penală: deconturi ilegale, deturnare de fonduri publice…”.

Dar Afacerea Tismaneanu nu s-a incheiat aici. “Pro bono”-ul fostului presedinte “onorific” al IICCMER si actualului membru de varf al “Consiliului Academic” al Institutului de Studii Populare (ISP) al PDL si al Consiliului Consultativ al ciudatului Centru acoperit de Analiza si Dezvoltare Institutionala (CADI), nu s-a rezumat la a extrage fonduri de la Administratia Prezidentiala a lui Basescu si Guvernul lui Boc. Tismaneanu a fost recompensat pentru falsificarea Istoriei Romaniei prin asa-zisul Raport Final care duhneste pestilential din subsolurile Palatului Cotroceni si de catre capul antenei agentilor culturnici anti-Romania, instalat de acelasi Basescu, sub “inaltul sau patronaj”, la ICR, recte Patapievici.

La inceputul anului, noua conducere a ICR se pronunta raspicat asupra calitatii amorale a “condamnatorului” de serviciu V. Tismaneanu: “Se pronunță inși care au afectat negativ sau au folosit copios, în trecut, banii instituției, dincolo de limitele normalului. Bunăoară, ce acoperire morală să evalueze instituția are Vladimir Tismăneanu (care a încasat sume incredibile doar de la ICR în ultimii ani, inclusiv pentru a susține conferințe în țara în care trăiește și în universitatea în care lucrează)?”

La cererea redactiilor Cotidianul si Ziaristi Online, Institutul Cultural Roman a raspuns unui chestionar detailat si la obiect privind Jaful de la ICR (atasat mai jos), la care au fost adaugate alte date si documente oficiale. In baza raspunsului emis in luna aprilie, s-au publicat primele cinci episoade ale anchetei (altele vor urma), moment in care am ajuns, in sfarsit, si la Tismaneanu, respectiv:

JAFUL DE LA ICR (I). Patapievici si ai lui au lasat in urma lor carti nevandute si mucegaite in valoare de doua miliarde de lei

JAFUL LUI PATAPIEVICI DE LA ICR (II). Topul profitorilor: Miliarde de lei pentru “no-names” dar si pentru Tismaneanu, Cartarescu, Perjovschi 1 si 2, Visniec si Norman Manea

JAFUL DE LA ICR (III) Ziarele străine primeau sute de mii de euro ca să scrie frumos despre Plesu si Liiceanu

JAFUL DE LA ICR (IV) Numai deconturile lui Patapievici şi Mihăieş au fost de 586.651,35 RON

JAFUL DE LA ICR IN ATENTIA DNA (V). Cum a huzurit Tismaneanu pe spatele “patibularilor de romani” ai lui Patapievici

Si asa la cele peste 2 miliarde de mai sus s-a mai adaugat inca un miliard si ceva. Total (temporar): Peste 3 miliarde lei. Un “pro bono” cu adevarat “neremunerat”

La intrebarea noastra privind raspunderile fata de acest Jaf institutionalizat si ce masuri legale se vor intreprinde pentru recuperarea prejudiciului adus statului roman, ICR ne informa la momentul respectiv ca “aceasta chestiune este in studiu” organele specializate urmand sa se pronunte. Intre timp, se pare ca a intrat “in lucru”…

Ancheta Curtii de Conturi a Romaniei, care a dezvaluit noi fraude ale clanului Tismaneanu-Patapievici, coroborata cu ancheta Corpului de Control al Guvernului de la IICCMER, a condus la alcatuirea unui Dosar conex al procurorilor Departamentului National Anticoruptie (DNA). Recent, DNA a remis autoritatilor responsabile ale SUA, tara in care s-a inflitrat Tismaneanu cu concursul aripii kominterniste a Securitatii – potrivit istoricului Mihai Pelin si a documentului din ASRI emis de UM 0617, indicativ 271/S.I.  (”Opisul emigraţiei politice”, Editura Compania, 2002, p. 325) -, o solicitare oficiala in vederea audierii profesorului de la Universitatea din Maryland.

Punct final (speram) la… Raportul… final si penal.

PS: Agenta DIE Catrinel Plesu a fost trecuta in rezerva de la ICR.

Iata Documentul cu principalele raspunsuri ale ICR la intrebarile portalului Ziaristi Online pentru ancheta comuna cu redactia Cotidianul:

ICR RO

“I. De ce lipseste Paul Goma – propus de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova la premiul Nobel pentru literatura – din randul scriitorilor invitati la Salon de la Carte de la Paris, tinand cond si de faptul ca pentru Domnia Sa nu era necesara nici o cheltuiala din partea contribuabilului roman?

Domnul Paul Goma a fost invitat, iar cărțile domniei sale au fost disponibile la standul României. În luna ianuarie, ICR și-a exprimat dorința ca la acțiunile organizate cu prilejul Salonului de Carte de la Paris să participe și scriitori români din Franța, în funcție de specificul fiecărei manifestări și de genul în care autorii s-au manifestat cu predilecție. Privitor la absența domnului Goma trebuie sa luăm în considerare faptul că domnia sa și-a exprimat public, de-a lungul timpului, reticența față de prezența la manifestări de acest gen, precum și probleme de sanatate invocate.

II. In al doilea rand, suntem interesati in lamurirea unor probleme financiare si juridice. Respectiv: In mai multe luari de pozitie ale Domniei Voastre fata de atacurile si intoxicarile care au inundat piata media dupa alegerea Dvs, ati facut mai multe referiri la neregulile si ilegalitatile constatate la ICR dupa preluarea mandatului de la fosta conducere, reprezentata de Horia Roman Patapievici.

Pentru o cat mai corecta informare a opiniei publice, va rugam sa ne oferiti date exacte despre urmatoarele aspecte:

1. Cate volume au fost gasite in depozitele ICR, caror autori apartin si caror edituri si care este valoarea totala a prejudiciului adus statului si contribuabilului roman?

Este vorba de depozite cu cantități mari de volume plătite, ce nu au putut fi vândute, de editarea de publicații ce nu se vând, cu autori remunerați, dar fără redacții care să se preocupe și de difuzarea acestora. La 31.12.2012, valoarea totală a stocului era de 2.066.674 RON. În anul 2010 au rămas în stoc cărți și reviste de peste 2,3 miloane RON, care nu au fost valorificate, deși s-a plătit pentru ele.

Cea mai mare parte a stocurilor de cărți și reviste provine din tirajele editate de ICR între anii 2007 și 2010. Curtea de Conturi a constatat că nu au fost luate măsuri pentru diminuarea acestora.

Cateva exemple menționate de Curtea de Conturi:

La memoire des murs (autor: Iulian Capsali, Ioana Popescu; Editura ICR): 2011: 89.250 RON; 2012: 71.250 RON

Caietele Enescu I-VI (Editura ICR):  2011- 51.692 RON; 2012-  36.822 RON

Porți si grădini (autor: Mariana Macri; Editura ICR): 2011: 11.583 RON; 2012: 11.016 RON

Days and nights (autor: Uniunea Scriitorilor; Editura ICR): 2011: 1725 RON; 2012: 1.350 RON

Anuario dell instituto (autor: Ioan Aurel Pop; Cristian Luca; Editura ICR): 2011: 3.612 RON; 2012: 3.612 RON

De asemenea, dintre cărțile și albumele rămase în prezent în magaziile ICR, menționăm si:

Adnotări – Lectii de pictură (Constantin Flondor) – 40.800 RON; Album – Andrei Șerban (Andrei Șerban) – 65.365 RON; Album (Aurel Bulacu) – 54.900 RON; Cel ce se pedepseste singur (Stefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion Grigorescu) – 26.106 RON.

 

2. Prezentati va rog, in functie si impreuna cu valoarea totala a contractelor, primele zece edituri cu care ICR a derulat activitati publicistice pe parcursul mandatului Patapievici.

Frank & Timme (Germania) 178.422,33 RON

El Nadir (Spania) 144.111,19 RON

Pre-Textos (Spania) 133.174,93 RON

Denoel (Franța) 131.086,22 RON

Uitgeverij De Bezige Bij (Olanda) 107.910,31 RON

Dalkey Archive Press (SUA) 104.425,92 RON

Dioti I. Melpomeni (Grecia) 95.736,62 RON

Du Seuil (Franța) 92.981,82 RON

Paradox Publishing Group (Bulgaria) 70.053,74 RON

Keller Editore (Italia) 69.743,25 RON

 

3. Prezentati va rog, in functie si impreuna cu valoarea totala a finantarilor, primii zece autori romani care au beneficiat de fonduri ICR pe parcursul mandatului Patapievici.

Intre 2009 – 2012, persoanele care au primit cele mai mari finantari sunt: Lucian Ban – 993,880 RON, Mihai Chirilov – 142,543 RON, Norman Manea – 112,347 RON, Vladimir Tismaneanu – 102,539 RON, Ion Horia Leonida Caramitru – 76,675 RON, Mircea Cartarescu – 48,048 RON, Dan Lungu – 37,817 RON, Matei Vișniec – 33,039 RON, Dan Sorin Perjoschi – 30,485 RON, Amalia Perjoschi – 25,616 RON.

4. Ce “emigrant a încasat de la ICR peste 1,2 miliarde de lei și a folosit multe alte oportunități” (conform Raportului Preliminar al ICR) si pentru ce, in detaliu si defalcat; daca s-a incalcat legea ce masuri se intreprind?

Conform documentelor financiar-bancare, in perioada 2009 – 2012, fondurile alocate de ICR pentru participarea domnului Vladimir Tismăneanu la diverse acțiuni însumează 105.589,71 RON, dintre care 102.539 RON pentru plata onorariilor și 3.048, 82 RON pentru cea a cheltuielilor pe deplasări.

Câteva exemple din documentele financiar-bancare:

În 2009, pentru participarea la simpozionul “A fost sau n-a fost?”, la ICR Viena, au fost alocati 17.850 RON pentru onorariu; “drepturi autor Washington”, 14.463,50 RON. Pe întreg anul 2009, ICR a cheltuit pentru onorariile dlui Tismaneanu 38.116,07 RON.  In 2010, “onorariu simpozion, 26-27 februarie” ICR New York, 1.811,18 RON, “onorariu” ICR Londra, 10.220,47 RON, “drepturi de autor prelegere “Rememorare: istorie si justitie”, 15.604 RON. Total: 29.562, 72 RON. 2011: “plata drept autor aprilie”, 1.019,59 RON, “ICR Londra”, 5.148,83 RON, “ICR Londra”, 5.112,06 RON, “Conferinta in cadrul evenimentului “Lansarea cartii La Roumanie face a son passe communiste”, 1.174,20 RON, “ICR New York”, 3.770,26 RON, “drept autor Directia Relatii Internationale”, 16.459,09 RON. Total: 32.900,78 RON. 2012: “drept autor ICR New York”, 1.961,32 RON. Total: 1.961,32 RON.

În ceea ce privește cheltuielile pe deplasări, în anul 2009, acestea au însumat 3.048,82 RON. Spre exemplu: cazare și masă Simpozionul “A fost sau n-a fost” de la ICR Viena, martie 2009, 1.411,90 RON. În octombrie 2009, cazare și masă deplasare Boston, 1.500,37 RON. 

 

5. Ce “ziare și persoane din diferite țări au avut sumă garantată la câte un institut cultural român”. Va rugam sa le precizati numele si sa specificati sumele.

Persoanele care au primit cele mai mari finantari intre 2009 si 2012 sunt cele mentionate la punctul 3.

Spre exemplu:

Domnul Lucian Ban. ICR New York, ICR Londra, ICR Viena au finantat in 2009 cu o suma totala de 68.897,85 RON  onorariile pentru participarea dlui Lucian Ban la proiectul “EU Jazz Orchestra” (3.560,00 RON), la concertul “Enescu re-imagined” (17.966,25 RON) sau la editia a III-a a “Hot Romania” (29.237,22).

In 2012, a fost platita suma de 427.699,34 RON – actiunile au avut loc la ICR Lisabona (Festivalul Guimaraes Jazz – 46.407,74 RON), ICR Bruxelles (Enescu Re-imagined – 37.241,93 RON), Koln (Enescu Re-imagined – 57.823,00 RON), Strasbourg (Enescu Re-imagined – 115.647,63 RON)

Domnul Mihai Chrilov. In 2009, ICR a platit, conform documentelor financiar-bancare, o suma totala de 51.032,00 RON pentru participarea dlui Chirilov la actiuni organizate la: ICR New York (Moartea domnului Lazarescu  – 5.146,00 RON), Balcan Film Festival, International Film Festival – 1.715,00 RON, Panorama Showcase-ului Cinematografului Romanesc – 5.150,00, Scenaristii noului val in filmul romanesc – 2.640,00 RON, Disappearing Act European Cinema – 3.862,00 RON, South-Est European Film Festival, text introductiv si descrieri filme din cadrul Festivalului de Film Romanesc – 9.000,00 RON), ICR Madrid (Festivalul de Film Independent “L’Alternativa” – 1.909,00 RON).

In 2011, suma totala a fost de 43.336,00 RON. ICR New York (onorariu 4.844,00 RON, onorariu 3.611,00 RON, drepturi de autor – 1.067,00 RON, 4.444,00 RON), ICR Berlin (text in revista Aperitiff, PR Festivalul International de Film de la Berlin – 6.457,00 RON).

Domnul Norman Manea. In 2009, pentru conferinta “City in time”, din cadrul Festivalului de literatura “Tanpinar”, ICR Istanbul a achitat 5.144,93 RON. ICR Tel Aviv a platit 6.970,75 RON pentru prelegerile din cadrul proiectului “Norman Manea. A fi scriitor” – 6.970 RON. Total 2009: 17.088,68 RON.

In 2011, totalul este de 33.780,18 RON. Exemple: onorariu ICR Viena – 15.223,89 RON; onorariu ICR Londra – 4.652,30 RON.

In ceea ce priveste publicatiile:

ICR Lisabona a publicat anunturi in Publico – Ipsilon si Expresso – Actual in valoare de 8.425 euro in 2011 si de aceeasi valoare si in 2010.

ICR Londra. Time Out London – 9.555 Euro in 2011, respectiv 3.078 in 2010.

ICR Madrid. Guia del Ocio, El Mundo (suplimentul El Cultural) si El Pais (suplimentul Babelia). 10.440 Euro in 2011, respectiv 11.490 Euro in 2010.

ICR New York. Cotidianul New York Times si revistele Time Out New York, Variety si New York Review of Books.  17.320 $ in 2011, respectiv  23.590 $ in 2010.

ICR Praga. Revista Co, kdy v Praze. 703 Euro in 2011, respectiv 642 Euro in 2010.

ICR Stockholm. Cotidianele Svenska Daglabet si Dagens Nyheter. 26.518 Euro in 2011, respectiv 21.200 Euro in 2010.

Pe 2011, valoarea totala a contractelor de publicitate si tiparire materiale publicitare pentru ICR-urile din strainatate a fost de 44.365 dolari si de 231.845 Euro.

In 2010, valoarea a fost de 62.203 $ si de 270.800 Euro.

In 2012 au fost incheiate trei contracte de servicii de publicitate si materiale publicitare pentru: ICR Varsovia (25.917 Euro), ICR Madrid (31.859 Euro) si ICR New York (50.373 USD). Nici unul din aceste contracte nu a fost urmat de vreo comanda, date fiind schimbarile care au avut loc in vara anului trecut la ICR, neefectuandu-se, in consecinta, nicio plata.

 

6. Care este statutul doamnei Catrinel Plesu in cadrul ICR tinand cont ca, potrivit Legii, a depasit deja pragul de pensionare si, pe deasupra, colaborarea sa cunoscuta cu organele de Securitate ale statului comunist aduce o pata nemeritata asupra activitatilor prezente ale ICR?

Doamna Catrinel Pleșu s-a pensionat.”

Alte puncte se afla inca in lucru…

Surse: ICR, Cotidianul, Ziaristi Online, Roncea.Ro

Larry Watts lanseaza azi la Iasi volumul “Cei dintai vor fi cei din urma”. Ioan Scurtu: Ion Mihai Pacepa – Un falsificator al istoriei. Corneliu Vlad: Raportul Comisiei Tismaneanu este “un film cu prosti”. Atacuri kominterniste la adresa lui Larry Watts si Victor Roncea via Hotnews si Deutsche Welle

Larry Watts la Iasi cu Cei dintai vor fi cei din urma - Rao Books via Ziaristi OnlineZiaristi Online:

Larry Watts lanseaza “Cei dintai vor fi cei din urma” la Iasi, miercuri, 15 mai 2013, la ora 17.00, la Libraria Tafrali – Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”

Larry Watts la Iasi cu Cei dintai vor fi cei din urma - Rao Books via Ziaristi Online

Conform traditiei inaugurate in turneul de lansare a lucrarii “Fereste-ma, Doamne, de dusmani” si “Cei dintai vor fi cei din urma”, cel de-al doilea volum din trilogia dedicata Romaniei de istoricul american Larry Watts, va fi lansat, dupa Bucuresti, tot la Iasi, chiar azi.

“Cei dintai vor fi cei din urma”: Larry Watts a scos Romania de la zidul executiei in Istorie. Corneliu Vlad: Raportul Comisiei Tismaneanu este “un film cu prosti”

Larry Watts lansare Cei dintai vor fi cei din urma - Prof Giurescu, I. Talpes, T. Frunzeti, M. Retegan la BCU - 24.4.2013

Când România era pusă la zid ca la Târgoviște… România pusă la zid este de fapt laitmotivul tulburător al acestei istorii adevărate a României narată de istoricul american Larry Watts. România la zid – laitmotiv istoric, dar și realitate a momentului.

Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu despre elucubratiile tismanenilor si liichelelor: Ion Mihai Pacepa. Un falsificator al istoriei

Fantoma-comunismului-Tismaneanu-Pacepa-KGB

Este jenant când respectivul autor Ion MIhai Pacepa nu se mulţumeşte “doar” cu supralicitarea meritelelor cu care doreşte să intre în istorie, ci minte, falsifică grosolan realităţile, sperând că astfel cititorul va putea fi manipulat.

Vladimir Tismaneanu si Petre M. Iancu, lugubre atacuri kominterniste la adresa lui Larry Watts si Victor Roncea. Corneliu Vlad da o lectie de demnitate romaneasca postului Deutsche Welle

Onanistul Vladimir Tismaneanu si Guristul Petre M Iancu Peter Moscu de la Deutsche Wele

Pe dl. Iancu n-am avut ocazia să-l întâlnesc personal, dl. Tismăneanu m-a impresionat prin gestul de civilitate cu care m-a salutat discret, dar ca pe un vechi prieten, deşi nu ne văzuserăm până atunci, la lansarea cărţii sale – interviu cu preşedintele Ion Iliescu.

Ziaristul din Germania vorbeşte de “nemernicie”, “minciună”, “hidoasele metode”, “calomnii”, “seamănă cu a naziştilor”, “primitivul ton xenofob”, “faţa sinistră”, “ticăloşie”, “inflexiuni fasciste şi legionare”, “trivializarea şi relativizarea Holocaustului”, “utilizează toxic impulsurile naţionaliste româneşti”, “abominabile figuri”, “odioase exemplare”, “obsesii ultranaţionaliste”, “uneori imund” (blogul lui Victor Roncea –n.n.),  “să declanşăm o revoluţie” (bolsevica? – n.n.) “împotriva lor”. Universitarul din America începe cu “Nimic nu este mai revoltător, mai şocant şi mai repugnant…”

Larry Watts spulbera definitiv mitul Pacepa. Importanta volumului “Cei dintai vor fi cei din urma. Romania si sfarsitul Razboiului Rece”. PREFATA AUTORULUI SI MULTUMIRI

Cel mai important eveniment editorial al anului 2013 – dupa cum istoria o va confirma, fara indoiala – s-a desfasurat pe 24 aprilie 2013 in Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”: lansarea cartii mult asteptate a profesorului american Larry Lee Watts, “Cei dintai vor fi cei din urma. Romania si sfaristul Razboiului Rece“, continuarea volumului Fereste-ma, Doamne, de prieteni. Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania. Ambele volume sunt publicate de Editura Rao in cadrul unei trilogii destinate recuperarii istoriei reale a Romaniei, din care va face parte si o lucrare focalizata pe evenimentele din si de dupa decembrie 1989. Printr-o frumoasa coincidenta, manifestarea istorica a avut loc la exact 23 de ani de la ocuparea Pietei Universitatii in ceea ce avea sa fie cea mai mare demonstratie anticomunista din istoria Romaniei.

In ciuda carcotasilor cam grabiti, eu nu cred ca audienta de la BCU a fost constituita din “nostalgici”, dupa cum prevazuse de altfel profesorul Mihai Retegan ca se va spune. Cu ochiul meu de simplu ziarist am vazut in sala atat autentici profesionisti ai informatiei si cautatori independenti ai adevarului cat si o parte importanta din elita fostei, actualei si viitoare securimi, intre care se aflau in calitate oficiala doi consilieri speciali de-ai Premierului si doi de-ai Presedintiei, plus specialisti straini de marca prezenti la noi in tara. Interesul extraordinar pentru acest eveniment a fost reflectat de altfel de cei peste 11.000 de participanti indirecti la lansare, care au urmarit conferinta “Live”, prin intermediul platformei Privesc.eu. Tinand cont ca transmisia in direct a evenimentului s-a desfasurat pe internet (presa centrala, doar de limba romana, a lipsit aproape cu desavarsire, daramite sa se mai si difuzeze ceva pe televiziuni) ma indoiesc profund ca doar “nostalgicii” au fost calare pe calculatoare.

Desigur, se poate pune intrebarea: cine au fost cei 11.000? O parte, semnificativa doar prin capacitatea lor de otravire prin mijloacele de propaganda la care au, inca, acces, a fost cea scoasa in evidenta de profesorul Mihai Retegan, in postura de “avocat al diavolului”: acele “VIP”-uri intelectualoide care au intampinat cu o violenta salbatica si primul volum, dand din coada si copite si inainte de lansarea celui de-al doilea, “ceea ce demonstreaza in modul cel mai clar ca o anumita politica continua in ceea ce ne priveste”, dupa cum afirma istoricul roman.

Daca luam la buchisit cartea lui Larry Watts de la coada, ca sa respectam si titlul – “Cei dintai vor fi cei din urma” – ne vom face o idee din ce zone provin si cine sunt aceste personaje cu apetente viscerale impotriva Romaniei si a adevarului istoric, reliefat de profesorul american in premiera internationala intr-o asemenea forma complexa si unitara. Asadar, studiind ochiometric Indicele de nume, vom constata ca daca trimiterile la URSS sunt cam egale cu cele la SUA, in schimb, volum de informatii cu privire la Ungaria si Budapesta este aproape triplu. In topul topurilor se afla Moscova, apoi CIA, KGB si, la rand, cateva personaje malefice ale istoriei Romaniei, venite cu pluta sau tancul in tara noastra, cum ar fi Leonte Rautu si Ion Mihai Pacepa.

Un Pacepa al carui mit este definitiv spulberat in cartea istoricului si expertului in informatii Larry Watts. Un Pacepa – agent sovietic dovedit -despre care aflam intr-o nota de subsol (p. 151 – aici am gasit si o greseala de cifra – generalul Serb a tradat in 1971 si nu, evident, in 1991; dar sunt sigur ca macar la corectura va fi de folos gasca lui Tismaneanu 🙂 ) ca a fost sustinut in opera sa de intoxicare si dezinformare ante si post-decembrista de niste personaje intre care se numara un fost politruc comunist ca V. I. Tismaneanu, un informator al Securitatii mansurtizat la Radio Europa Libera ca Nestor Ratesh, un fost disident pasaportat in SUA ca Dorin Tudoran, propagandistul de serviciu Dan Pavel si jurnalistul de servicii Sorin Rosca Stanescu (macar cel din urma ar avea datoria sa-si explice pozitia). Un Pacepa publicat cu surle la Humanitas si promovat cu trambite de reteaua antiromaneasca din care fac parte un Liiceanu, un Plesu, un Patapievici (sub umbrela cui?)…

Acestia si alti cativa au reprezentat probabil o parte dintre nostalgicii carcotasilor care or fi urmarit transmisia. Dar restul de 10.990? Restul pana la 11.000 sunt romani. Romani interesati sa afle adevarul despre tara lor. Adevar tinut la secret timp de aproape 70 de ani. Adevar pentru care a fost nevoie de un american ca sa-l aflam, la aproape 24 de ani de la schimbarea violenta de regim din 1989, intregit, dincolo de ceea ce am trait cu totii.

Larry Watts, un specialist al informatiilor de toate categoriile, cu o capacitate analitica remarcabila, reuseste sa completeze Istoria sincera a poporului roman scrisa de regretatul profesor Florin Constantiniu, cat si studiile colegilor sai de crez si generatie, cu o perspectiva ascunsa, pana acum, celor interesati de adevar. O perspectiva care vine ca un izvor de apa via intr-o mlastina de ura, pentru a schimba, categoric, viitorul romanilor, prin cunoasterea in totalitate a trecutului lor, ceea ce se poate constitui intr-o arma redutabila pentru preluarea controlului asupra prezentului nostru.

Capitolul care se inscrie ca un necrolog al lui Pacepa se incheie intr-un mod lamuritor: “In mod ironic, daca exista cu adevarat un “mit” privitor la independenta Romaniei, acesta rezida in faptul ca “independenta” era un termen mult prea palid pentru a descrie politici atat de vizibil si de constant ostile obiectivelor esentiale ale sovieticilor”.

Multumim, Larry Watts!

Si acum, Prefaţa autorului:

Larry L Watts - Cei dintai vor fi cei din urma - Rao - Ziaristi Online - Foto-Cristina Nichitus Roncea

Ca sovietolog, m-am implicat în studiile privind România în perioada de vârf, post-destindere, a Războiului Rece. Pe vremea aceea, spre sfârşitul anilor 1970, subestimarea semnificaţiei declaraţiilor, politicilor şi acţiunilor României şi extrapolarea acestor atitudini şi comportamente la ceilalţi membri est-europeni ai Pactului de la Varşovia deveniseră o practică uzuală în rândul analiştilor americani specializaţi în politica regiunii. Sursele româneşti care afirmau contrariul erau tratate cu neîncredere. Cum România era pe atunci doar un subiect de interes periferic, am „clasat“ această informaţie într-un ungher îndepărtat al minţii. Mie nu-mi fierbea nicio oală acolo, dacă pot să spun aşa.

Vizitele repetate în România în anii 1980 şi expunerea mea directă la condiţiile de viaţă dure impuse populaţiei în cursul respectivului deceniu nu au făcut decât să mă predispună la aceeaşi lipsă de încredere. După 1989, când am revenit în România, am început să lucrez cu diverse oficialităţi în probleme de prevenire a conflictelor etnice, de reformare a armatei şi a serviciilor de informaţii şi de integrare în Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

Faptul că am putut remarca direct eforturile lor autentice de instaurare a democraţiei în ciuda aparatului administrativ cvasi-distrus şi a reacţiilor neconstructive din partea unui Occident lipsit de bunăvoinţă mi-a readus în minte atitudinile neîncrezătoare ale analiştilor americani faţă de sursele româneşti, atitudini pe care le observasem în anii Războiului Rece. Astfel, dorinţa de a descifra cauzele acestei continue percepţii greşite asupra intenţiilor şi comportamentelor României s-a transformat pentru mine într-o preocupare constantă.

Deja evidentă în volumul Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, această preocupare este ilustrată mai explicit în lucrarea de faţă. Cei dintâi vor fi cei din urmă reia firul conflictului manifestat între România şi Pactul de la Varşovia de acolo de unde fusese întrerupt în Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, în 1978, şi îl continuă până în prima săptămână a lunii decembrie 1989. Volumul începe prin a aborda dificultăţile pe care anomalia românească le ridicase în faţa analiştilor occidentali începând cu sfârşitul anilor 1970 şi până în ajunul Revoluţiei care a dus la căderea regimului comunist.

Nu m-am bazat, în documentarea mea, pe multe surse româneşti. Motivul nu este nicidecum lipsa unor analize clare şi bine realizate, fiindcă acestea nu lipsesc. Ele nu au fost însă reprezentate aici deoarece practica de a pune sub semnul întrebării credibilitatea surselor româneşti era atât de extinsă, încât atunci când am început acest proiect am preferat să evit (aproape) în întregime acest risc, încercând să creionez imaginea în principal din perspectiva rapoartelor şi documentelor alcătuite de ceilalţi membri ai Pactului de la Varşovia.

Obstacolul „concepţiilor încetăţenite“ este unul greu de surmontat, iar pentru a-i convinge pe ceilalţi să-l abordeze sunt necesare dovezi nu doar limpezi şi convingătoare, ci incontestabile. Excepţiile pe care mi le-am permis sunt studii sau culegeri documentare cu anexe oficiale, pe motivul că acestea pot fi accesate mai uşor decât arhivele respective. Aceeaşi logică a stat la baza website-ului www.larrylwatts.com, pe care am postat circa 300 de link-uri şi documente originale din arhivele foştilor membri ai Pactului de la Varşovia, ale fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti, ale Agenţiei Centrale de Informaţii a Statelor Unite, a Departamentului de Stat şi ale Casei Albe, la care se vor adăuga alte documente.

Cei dintâi vor fi cei din urmă se constituie în esenţă într-o serie de studii de caz. Unele examinează principalele ţinte ale operaţiunilor clandestine şi de dezinformare ale sovieticilor şi procesul de sistematică atribuire eronată din cadrul alianţei. Altele se concentrează asupra eforturilor româneşti de a bloca utilizarea Pactului de la Varşovia ca pe un instrument de proiecţie a puterii sovietice, de folosire a medierii ca o modalitate de blocare a extinderii influenţei sovietice în diverse regiuni ale lumii şi de a urma politici de securitate şi dezarmare capabile să limiteze exercitarea puterii militare sovietice.

Căldura cu care publicul român a primit volumul Fereşte-mă, Doamne, de prieteni a fost copleşitoare pentru o lucrare de anvergura şi dimensiunile ei, cu mai multe tiraje după cel dintâi, lansat în 2011. Deşi în cuprinsul său era reliefată discrepanţa uriaşă dintre politica internă restrictivă a României şi cea externă evident liberală, unii au criticat lucrarea ca fiind o abordare „unilaterală“, deoarece nu aborda şi situaţia grea a populaţiei în perioada regimului comunist.

Faptul că volumul în cauză nu s-a axat asupra acestei chestiuni este, în mod cert, real. Dar Fereşte-mă, Doamne, de prieteni a fost conceput, în parte, pentru a corecta o perspectivă. Înainte de publicarea sa, analizele post-1989 privind România în cursul Războiului Rece care nu se focalizau în mod covârşitor şi deseori exagerat asupra represiunii interne, ignorând complet comportamentul şi politica sa externă şi de securitate, erau extrem de rare. Atât de rare, încât extraordinarele sale parteneriate occidentale erau interpretate deseori ca o consecinţă a percepţiilor eronate ale Vestului, iar opiniile laudative exprimate de cinci preşedinţi americani şi de diverşi lideri europeni erau privite ca fiind nu evaluări corecte, ci rezultatul credulităţii occidentale. Chiar şi izolarea României în cadrul Pactului de la Varşovia a fost atribuită în mod greşit eşecurilor ei în domeniul liberalizării şi al reformelor.

Aşa cum am menţionat, obiectivul acestor studii este acela de a analiza rolul României în cursul Războiului Rece ca actor statal în cadrul unei alianţe şi în plan internaţional. Politica internă este importantă în acest context doar atunci când şi în cazurile în care influenţează politicile externe şi de securitate. Cei dintâi vor fi cei din urmă tratează problema politicii interne într-o măsură mai mare decât Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, deoarece în cursul anilor 1980 politica internă a României a devenit un factor important în relaţiile sale cu Occidentul în general şi cu Statele Unite ale Americii în particular. Dar focalizarea pe România ca actor statal este neschimbată şi, cred eu, justificată, din mai multe motive. În primul rând, deoarece dovezile că URSS a exercitat sau a intenţionat măcar să exercite presiuni asupra României în cadrul Pactului de la Varşovia pentru liberalizarea politicii sale interne în anii 1980 (sau în orice altă perioadă a Războiului Rece) sunt firave. În al doilea rând, fiindcă documentele sovieticilor şi cele ale altor membri ai Pactului de la Varşovia subliniază în mod repetat că problemele Moscovei în privinţa României erau determinate de politica externă şi de securitate independentă a acesteia din urmă – cursul său „separat“. Şi, în ultimul rând, pentru că, până cel puţin în ultimul trimestru al anului 1989, reformele implementate de Mihail Gorbaciov erau menite în principal să accentueze controlul central sovietic asupra politicilor externe şi de securitate ale celorlalţi membri ai Pactului de la Varşovia.

Focalizarea îngustă a unei mari părţi a literaturii post-1989 pe tema caracterului represiv al regimului politic din România i-a determinat pe numeroşi autori să conchidă că, spre desebire de alţi foşti membri est-europeni ai Pactului de la Varşovia, România nu beneficia de un „istoric utilizabil“ de pe urma trecutului său comunist. Dimpotrivă însă, analiza popularelor politici externe şi de securitate româneşti demonstrează că trecutul său în acest domeniu critic are o utilitate considerabil mai mare decât cel al oricăruia dintre foştii săi „tovarăşi de luptă“. Iar această utilitate are, după părerea mea, ecouri care reverberează până în ziua de astăzi.

Larry L. Watts
31 martie 2013

Surse: LarryLWatts, Rao Books, Roncea.Ro si Ziaristi Online

Foto: Cristina Nichitus Roncea

Vedeti si: Diavolul citeste Roncea.Ro – Prof. Mihai Retegan despre cei care il ataca pe Larry Watts. Spionandu-i pe rivalii Virgil Magureanu si Ioan Talpes la lansarea cartii lui Larry Watts “Cei dintai vor fi cei din urma”. VIDEO

VIDEO: Lansarea cartii lui Larry Watts “Cei dintai vor fi cei din urma” cu Acad. Dinu Giurescu, Prof. Mihai Retegan, Gen. Ioan Talpes, Gen. Theodor Frunzeti, Dir. Gen. Mireille Rădoi si Dir. Gen. Ovidiu Enculescu. INTEGRAL via PRIVESC.EU

LANSARE Larry Watts: Cei dintai vor fi cei din urma. Romania si sfarsitul Razboiul Rece. EXCLUSIV: CUPRINSUL CARTII / VIDEO. Roncea.Ro, Ziaristi Online si Privesc.eu vor transmite lansarea de la BCU in direct, incepand cu ora 17.00

 

Diavolul citeste Roncea.Ro – Prof. Mihai Retegan despre cei care il ataca pe Larry Watts. Spionandu-i pe rivalii Virgil Magureanu si Ioan Talpes la lansarea cartii lui Larry Watts “Cei dintai vor fi cei din urma”. VIDEO

Lansare Larry Watts - Cei dintai vor fi cei din urma - Foto Bindiribli.ro - MOVDiavolul (dar nu numai) citeste Roncea.Ro, ne spune Prof. Mihai Retegan, in postura de “avocat al diavolului”, la lansarea cartii lui Larry Watts din aula Bibliotecii Centrale Universitare: “Ieri, miercuri, 24 aprilie, a avut loc lansarea volumului Cei dintai vor fi cei din urma. Ma uit, caut, eu sunt un VIP si atunci am acces la orice, inclusiv la site-ul domnului Roncea unde domnul Roncea posteaza ceea ce s-a intamplat cu o zi inainte. Si ce vad?…” Iata ce:

Diavolul citeste Roncea Ro. Profesorul Mihai Retegan despre cei care il ataca la ordin pe Larry Watts de ZiaristiOnlineTV

“… Violenta cu care a fost intampinata cartea [lui Larry Watts despre Romania] demonstreaza in modul cel mai clar ca o anumita politica continua in ceea ce ne priveste”.

Lansare Larry Watts - Cei dintai vor fi cei din urma - Virgil Magureanu - RAO-BCU - 24.04.13- Foto Cristina Nichitus Roncea

Filmarea integrala a conferintei la: VIDEO: Lansarea cartii lui Larry Watts “Cei dintai vor fi cei din urma” cu Acad. Dinu Giurescu, Prof. Mihai Retegan, Gen. Ioan Talpes, Gen. Theodor Frunzeti, Dir. Gen. Mireille Rădoi si Dir. Gen. Ovidiu Enculescu

Cititi si: Larry Watts: Cei dintai vor fi cei din urma. Romania si sfarsitul Razboiul Rece. CUPRINSUL CARTII / VIDEO »

Foto: Cristina Nichitus Roncea si MOV

Ziaristi Online: Cand se lanseaza urmatorul volum al lui Larry Watts? Pe 15 aprilie! Pacepa stie. Iar agentul agentului lui Alexandr Saharovski afla acum. Aniversarea SRI. 1.400.000 de “homofobi” pe strazile Parisului. Ilie Badescu despre Nero

Larry Watts despre Pacepa KGB cu sigla CIA - Foto Eduard Enea - Adevarul via Ziaristi OnlineZiaristi Online:

Cand se lanseaza urmatorul volum al lui Larry Watts? Pe 15 aprilie! Pacepa stie

Larry Watts despre Pacepa KGB cu sigla CIA - Foto Eduard Enea - Adevarul via Ziaristi Online

Istoricul Larry Watts susţine în noua sa carte, ce va fi lansată pe 15 aprilie de Editura RAO, că acţiunile lui Ion Mihai Pacepa în America au avut rezultatele unei veritabile dezinformări sovietice.

Serviciul Roman de Informatii la aniversare. Cum a fost in urma cu 23 de ani, cand s-a semnat decretul CPUN pentru infiintarea SRI

George-Maior-Monumentul-Luptatorului-Antiterorist-Grupul-Trosca-20.12.2012-USLA-SRI-Ziaristi Online

Varsta Serviciului Roman de Informatii este cu un an mai putin decat dainuirea regimului lui Nicolae Ceausescu, scos din istorie in decembrie 1989. De 23 de ani, Romania traieste din demolarea unei dictaturi, cufundata in profanarea propriei identitati, fara a reusi sa prinda trenul noii istorii.

1.400.000 de “homofobi” l-au cautat pe Mircea Toma pe strazile (dar nu si prin canalele) Parisului. “La Manif pour tous” impotriva “casatoriilor” homosexualilor

1.400.000 de francezi contra mariajelor homosexuale 24 martie 2013 Paris

Imagini uluitoare de la manifestația pentru familie care a avut loc pe 24 martie, la Paris. PESTE 1 MILION de oameni, în stradă, în apărarea căsătoriei, contra proiectului de lege „Taubira”, care urmărește să instituie așa-zisa „căsătorie între persoane de același sex” și adopția de copii pentru cuplurile de homosexuali.

Statul român invitat în sala de aşteptare. Paranoia raţiunii sau despre mintea incendiată. Marginalii la un Tratat de patologie politică. Un eseu fulminant al profesorului Ilie Bădescu

Ilie-Badescu-foto-Roncea.ro

Un incendiu a cuprins lumea noastră. Cei ce-o incendiază aruncă vina asupra preoţilor, asupra protocroniştilor, asupra naţionaliştilor, asupra fundamentaliştilor. Va reuşi noul Nero să incendieze minţile spre a ne găsi mai apoi vinovaţi de incendiu tot pe noi!? Aceasta ar fi marea performanţă a vicleniei minciunii, ea este una şi aceeaşi cu forţa stihiei care a declanşat istoria persecuţiilor criminale împotriva creştinilor în Roma incendiată de acum 2000 de ani. Aceeaşi stihie a devastat lumea creştină a Răsăritului după instaurarea regimurilor bolşevice. Nero se întoarce şi după căderea Cortinei de fier. Va reuşi el să incendieze din nou Roma spirituală şi să dezlănţuie un ciclu nou de persecuţii spirituale într-o vreme de criză şi de suferinţe!? Este una dintre întrebările zilei.

Ce mai face Larry Watts? Despre fidelitatea serviciilor secrete fata de tara si razboiul contra Romaniei, inainte de lansarea celui de-al doilea volum din trilogia RAO. VIDEO

Larry Watts si cainele sau din State - Arhiva Larry Watts Ro via JN si Ziaristi Online

Urmează volumul doi al trilogiei. Deja lumea îl aşteaptă ca pe un mare eveniment pentru că se vor prezenta documente noi, se vor face precizări noi, interpretă ri noi ale evenimentelor din ’89 şi ale celor care au premers momentului decembrie ’89. Când va ieşi această lucrare?

La 60 de ani de la moartea sa, Stalin se intretine cu Hitler pe tema lui Antonescu si a holocaustului Academiei. Presa online reflecta comentariile lui Djugasvili alias ЌОБА. Destinul Maresalului Antonescu. VIDEO MApN-ANF-ANR-ASRI

Maresalul Antonescu la ProcesINFO UPDATE: “In Tel Aviv exista, in anii `70, intr-un Memorial al Victimelor Holocaustului, Aleea Maresal Ion Antonescu, Conducatorul Statului Roman si o placa pe care se exprima recunostinta evreilor din Romania pentru faptul de a nu fi permis Germaniei … etc, etc.
In dosarul problemei “spionaj israelian” am studiat istoricul aleii, am vazut fotografiile doveditoare si am avut prilejul sa ascult si relatarile unor informatori din problema…
In filmul documentar de lung metraj “Destinul Maresalului” – scenariu Marian Ureche, Constantin Hlihor si altii – care a rulat doua saptamani la Cinema STUDIO cu casa inchisa, pana cand ambasadorul S.U.A. Alfred H. Moses… i-a impus lui Magureanu sa-l trimita in pensie pe general – sunt mai multe secvente cu documente si marturii ale recunostintei liderilor Internationalei Sioniste, a Congresului Rabinilor etc, etc, fata de MARESAL.”
Aurel I. Rogojan

Foaie verde de pelin,
La o cârciumă-n Berlin
Hitler şi cu Mussolin’
Stau la masă cu Stalin!
… Nu beu ţuică, nu beu vin,
Ci beu sânge de Român!
Alelei, jupân Staline,
Om hain, suflet de câine,
Ridicat-ai sabia,
Ne luaşi Basarabia,
Dar noi mult n-o vom lăsa
Şi-napoi ne-o vom lua!
Foaie verde de pelin,
Hitler  şi cu Mussolin’,
Foarte rău v-aţi plănuit
Când Ardealu’ ne-aţi răpit
Că l-aţi luat de la creştini
Şi l-aţi vândut la străini,
La păgâni, la venetici,
Care nu sunt de pe-aici,
La spurcaţii de maghiari,
Barbarii cei mai barbari!…
 
(Rapsodul D. V. Condoiu din Câmpofeni, 1940, Tg. Jiu, Jud. Gorj via Roncea.Ro)
Ribbentrop Molotov Stalin si Lenin din tablou la semnarea Pactului - Foto via Roncea Ro

La cateva articole din presa online despre Maresalul Ion Antonescu si holocaustul de la Academie, “Un roman” face un comentariu pertinent, in timp ce Iosif Visarionovici Stalin Djugasvili, alias Koba, se intretine sau cearta de zor cu Hitler si altii pe temele fierbinti ale zilei, incepand cu ziua Pactului Hitler- Stalin (foto) urmat de Diktatul de la Viena si pana azi. La 60 de ani de la moartea “Tatucului” redau cateva dintre aceste comentarii, care reflecta adevarata Voce a Romaniei:

Un român:

Fie că se vrea, fie că nu, Mareşalul ION ANTONESCU a fost, este şi va rămâne unul dintre CEI MAI MARI PATRIOTI ROMÂNI. Delatorii lui pot fi asemănaţi cu spectatorii laşi, care aruncă ouă asupra “actorilor”, dar care nu se implică în evenimente. Perioada în care Mareşalul a condus NEAMUL ROMÂNESC trebuie analizată “Sine ira et studio” în condiţiile specifice ale perioadei, nu sub imperiul (ne)documentarii post-factum. Puteţi, domnilor delatori ai Mareşalului, să numiţi o altă personalitate a vremii care şi-a asumat răspunderea conducerii Ţării în clipele grele din Timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial? Iuliu Maniu a jucat – tot timpul – la două capete, cum se spune, inclusiv în timpul mascaradei procesuale din 1946, în complotul lui Mihai şi a camarilei sale, la 23 august 1944, când au trădat ROMÂNIA şi pe români. FOSTUL Rege Mihai – trădătorul Neamului Românesc, s-a bucurat de toate onorurile – în timpul guvernării Antonescu – dar greutăţile şi răspunderea le-a lăsat pe umerii Mareşalului. El s-a ales doar cu profitul TRĂDĂRII. Astăzi, la vârsta senectuţii, s-ar impune să spună ADEVĂRUL. Cel necosmetizat.
Evreii (nu toţi), cei nesinceri şi mincinoşi, aflaţi sub coordonate sörösiste, l-au “absolvit” pe Horthy de orice vină. Asupra Mareşalului au aruncat tone de proiectile şi lături scabroase. Pe Mareşalul Antonescu îl asasinează în fiecare zi, în fiecare ceas, în fiecare minut, în fiecare secundă! Laşii nu sunt interesaţi decât de buzunarele lor. Tac precum mortul în păpuşoi. Pe Wilhelm Filderman, după ce a spus ADEVĂRUL despre Mareşal, coreligionarii lui l-au “făcut” sclerozat. La fel au păţit TOŢI evreii care au spus adevărul – şi există astfel de oameni: Norman Finkelstein, Grossman, rabini şi oameni corecţi…
În vremurile de restrişte ale dictaturii globaliste în care trăim, TOŢI ROMÂNII trebuie să se unească, altfel vom pieri ca NEAM. Ţara este deja pierdută sub Diktatura U.E. – noua Uniune Sovietică, mult mai groaznica si distrugütoare decat cea a anilor ´40-´50.

I. V. Stalin (Djugaşvili) despre “Mai vin americanii?”:

Domnule Profesor, situaţia este foarte clară: Americanii azi sunt în poziţia surprinsă de Mareşalul Antonescu în privinţa lui Iuliu Maniu – când putea veni la guvernare nu voia, iar când dorea nu putea! Deci, ca să revenim la … chestiune, prin anii 40-50, când Americanii erau aşteptaţi în România (şi nu doar atât) NU AU PUTUT VENI, iar în prezent, CÂND POT VENI, NU O FAC. Sunt erori la scară globală ce se văd şi se simt, astfel încât curând-curând VOM DISCUTA DESPRE IMPERIUL AMERICAN LA TIMPUL TRECUT. Daţi-mi voie să semnez KOBA şi să “dictez” de la Kremlin: Alea jacta est! …
I. V. Stalin (Djugaşvili), zis şi KOBA:
Stimate Domnule Profesor, vă rog să-mi îngăduiţi ca, drept urmare la acest spectacol real de dans, să vă trimit – din presa de azi 1 martie 2013 – o FABULĂ scrisă şi semnată (NU DE MINE, DUMNEZEULE, na că încep să mă creştinez!). Dar despre ce-i vorba:
ŞOC! ŞOC! ŞOC!
Nici NU bănuiaţi: Holocaustiştii au descoperit aparatul pentru … MĂSURAREA APLAUZELOR! Mai precis: intensitate, durată şi – atenţie! – culoare ???!!! Pe când un aparat PENTRU DETECTAREA PROSTIEI ???

Cum a ajuns Academia Romana “sa se desocieze total” de afirmatiile istoricului Vladimir Iliescu privind negarea Holocaustului
de Raluca Pantazi / HotzNews.ro
Academia Romana anunta printr-un comunicat de presa ca “se disociaza total de afirmatiile domnului Vladimir Iliescu, pe care le respinge categoric, si isi exprima regretul ca acestea au fost facute in spatiul sau”. Pozitia Academiei vine la doua saptamani dupa ce, in cadrul unui eveniment organizat in cadrul institutiei, istoricul Vladimir Iliescu de la Universitatea din Aachen – Germania a declarat ca “Holocaustul nu a avut loc decat in Ungaria si Germania. In Romania au fost numai persecutii”. La eveniment a participat si presedintele Academiei, Ionel Haiduc, iar discursul istoricului Iliescu a fost primit cu aplauze.
Dupa acest eveniment, numeroase personalitati din mediul academic au trimis scrisori deschise catre presedintele Academiei Romane, exprimandu-si indignarea fata de declaratiile facute in aula Academiei si de modul in care acestea au fost primite.
Pe 14 februarie, in aula Academiei Romane a avut loc lansarea publica a doua volume. La eveniment a fost prezent si academicianul Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, iar printre cei care au luat cuvantul s-a aflat profesorul Vladimir Iliescu de la Universitatea din Aachen – Germania.
Intr-o inregistrare audio a discursului sustinut de profesorul Vladimir Iliescu in aula Academiei Romane, inregistrare publicata pe Youtube.com in contul ZiaristiOnlineTV, se poate auzi cum acesta a declarat ca “in Romania au fost persecutii impotriva evreilor”.
“Domnilor, au fost persecutii, 20.000 de evrei au murit din cauza autoritatii romanesti, dar nu a fost Holocaust, dovada cei peste 300.000 care au supravietuit in Regat si ei au murit mare parte din prostie. Sigur, 20.000-30.000 au fost impuscati (…), dar majoritatea au murit pentru ca au fost bagati in colhozuri cu paie, au venit primele epidemii. Romanii raspund de asta, dar asta nu este Holocaust”, a continuat acesta.
“Holocaustul nu a avut loc decat in Ungaria si Germania. In Romania au fost numai persecutii. E o mare deosebire”, a declarat profesorul Vladimir Iliescu. In incheierea declaratiei, acesta a precizat urmatoarele: “De curand eu am fost facut antisemit, ca si prietenul meu academicianul Razvan Theodorescu, si – ca sa inchei intr-o nota vesela – i-am propus infiintarea unui club al antisemitilor filosemiti”.
Pe inregistrare se poate auzi cum discursul sustinut de Vladimir Iliescu a fost aplaudat de cei prezenti la eveniment.
26 februarie – Asociatia Culturala Mondiala a Evreilor Originari din Romania despre “aplauzele unanime cu care s-a terminat un discurs al unui antisemit mascat”
“Ceea ce m-a impresionat cel mai prost au fost aplauzele unanime cu care s-a terminat un discurs al unui antisemit mascat”, a reactionat presedintele Asociatiei Culturale Mondiale a Evreilor Originari din Romania, Shlomo Leibovici Laish. Intr-un interviu acordat Radio Romania Actualitati pe 26 februarie, acesta a declarat ca “am fost mai mult decat prost impresionat de ce am primit prin email, discursul lui Iliescu la Academia Romana. Pe Youtube l-am ascultat, cu vocea lui, tot discursul”.
“Adica, ‘da, evreii din Romania au suferit, au murit 120.000-130.000, parca ce sunt 120.000 de jertfe? Nimic. Dar nu a fost Holocaust’. In afara de faptul ca din punct de vedere istoric este un fals (…) v-as fi aratat un document scris de mana, un raport al cuiva care a fost responsabil cu exterminarea evreilor din Romania, cati au fost impuscati, in ce locuri. Un numar mai mult decat dublu”, a continuat presedintele Asociatiei Culturale Mondiale a Evreilor Originari din Romania.
Acesta a sustinut ca le-a raspuns tuturor celor care i-au trimis mesaje legat de acest subiect. “Doua zile mai tarziu am primit raspunsul presedintelui Academiei, Haiduc, ca nu e pozitia Academiei si asa mai departe. Iar am reactionat destul de grav, ca e fatarnic. Ca nu numai ca nu a spus nimic de la catedra, dar a aplaudat si el. Si se vede, e imagine. Asta nu se poate infirma”, a declarat Shlomo Leibovici Laish.
Potrivit acestuia, in reactiile pe care le-a avut a intrebat: “Voi, de la Academie, nu va dati seama cum se uita lumea civilizata la voi? Ce fata vreti voi sa aiba Romania in aceasta lume? Indiferent de ce credeti. Cum nu va dati seama ca duceti renumele Romaniei de rapa?”
26 februarie – Scrisoare deschisa adresata presedintelui Academiei Romane, Ionel Haiduc: Va propunem sa va delimitati cu fermitate de afirmatiile iresponsabile ale vorbitorului din Aula Academiei Romane
Presedintii Fundatiei pentru Democratie, Cultura si Libertate, Asociatiei Pro Democratia, Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, Transparency International Romania, profesorul universitar Paul Dobrescu si scriitorul George Astalos au adresat marti, 26 februarie, o scrisoare deschisa presedintelui Academiei Romane, academicianul Ionel Haiduc.
“In cadrul reuniunii din 14 februarie 2013 in prezenta conducerii Academiei Romane un domn de origine romana care traieste si lucreaza la Universitatea din Aachen, Germania a afirmat ca Holocaustul evreilor din Romania este ‘o minciuna enorma pe plan cosmic’. Si nimeni din sala nu a reactionat, ba mai mult, profesorul respectiv a primit si multumiri pentru interventia sa”, se arata in scrisoarea deschisa, citata de Radio Romania Actualitati.
“Cu tot respectul pe care il purtam Academiei Romane ca pilon al natiunii noastre acest fapt este de neacceptat”, continua semnatarii, care isi exprima “consternarea ca in aceste conditii o persoana poate sa emita de la tribuna Aulei Academiei Romane astfel de declaratii care contrazic atitudinea corecta, echilibrata si demna a societatii romanesti”.
In finalul scrisorii, semnatarii ii transmit urmatoarele presedintelui Academiei Romane: “Va propunem sa va delimitati cu fermitate de afirmatiile iresponsabile ale vorbitorului din Aula Academiei Romane si sa evitati pe viitor ca astfel de personaje sa foloseasca tribuna celei mai importante institutii stiintifice romanesti pentru a crea confuzie si a justifica abordari extremiste”.
27 februarie – Reactia Academiei Romane: Ne disociem total de afirmatiile domnului Vladimir Iliescu, pe care le respingem categoric
Pe 27 februarie, la doua saptamani de la eveniment, Academia Romana a reactionat printr-un comunicat de presa. “In Aula Academiei Romane, in ziua de 14 februarie 2013, a avut loc lansarea publica a doua volume: ‘Enciclopedia Regimului Comunist – Represiunea’ si ‘Enciclopedia Regimului Comunist – Institutii’ publicate de Institutul National pentru Studiul Totalitarismului (director dr. Radu Ciuceanu)”, incepe comunicatul Academiei.
“Cu aceasta ocazie, au luat cuvantul unsprezece persoane, intre care ultimul vorbitor a fost prof. Vladimir Iliescu de la Universitatea din Aachen – Germania. Intalnirea nu comporta o dezbatere. Discursurile s-au referit la noile aparitii. Continutul interventiei dlui Vladimir Iliescu nu avea legatura cu tematica intalnirii si a fost total neprevazut”, precizeaza Academia Romana.
Potrivit acesteia, “tema Holocaustului din Romania este prezentata pe larg in volumul IX din tratatul ‘Istoria Romanilor’ (redactat sub conducerea acad. Dinu C. Giurescu), publicat inca din 2008 la Editura Enciclopedica din Bucuresti”.
“Academia Romana se disociaza total de afirmatiile domnului Vladimir Iliescu, pe care le respinge categoric, si isi exprima regretul ca acestea au fost facute in spatiul sau”, se incheie comunicatul de presa publicat de Academia Romana.

I. V. Stalin (Djugaşvili):

Mulţumesc, Domnule Profesor!
Cпасибо! Aşa ceva n-am văzut nici la Kremlin, unde proiectam inventarea “Institutului” Wiesel la Bucureşti pentru a-l transmite în plata Guvernului de acolo şi spre atenţia celor care mai cred în gologaust!
Din nou: Bolşe … спасибо!
Am zis din Kremlin – KOBA, 1 martie 2013

I. V. Stalin (Djugaşvili), zis şi KOBA/ЌОБА:

МОЙ ДОРОГОЙ БАЗИЛ, deci – DRAGUL MEU VASILE, nici nu ştii ce mare bucurie mi-ai cauzat acceptând dialogul cu mine … O să-i îndemn şi pe tovarăşii pe care i-am aflat pe-aicea, dar în primul rând pe Marele Führer Adolf Hitler, cu care am devenit în răstimp prieten. Cât de mult regret că nu ne-am înţeles la timp, astfel că, azi, n-ar mai fi fost atâtea discuţii cu Wiesel and Co. despre holocausturi, evrei şi pretenţiile lor exacerbate. Noi i-am expediat pe-ăştia „în afară” (din URSS sau din Germania) pentru ca ei să saboteze America şi Anglia, dar, constat, ei au trădat trecând în gaşca anglo-saxonilor astfel că, acum, ne tulbură liniştea noastră, aici!? … Te rog să înţelegi, мой ДРЎЗЯ, это невозможно! Wiesel şi ai lui au trecut la capitalism, li-s gândurile numai la dolari, au abandonat DOCTRINA! Pe de altă parte, cred că şi Românii tăi sunt mult prea îngăduitori, şi iată de ce? În urma unor maşinaţiuni, cu complicitatea lui Ion Ilici Iliescu, le-am dat evreilor OUG nr. 31/2002 care – este adevărat – SE APLICĂ IMEDIAT, dar NU PREVEDE NICIDECUM CĂ ŞI RECLAMAŢIILE AVANSATE ÎN CONTEXT TREBUIE SĂ FIE SATISFĂCUTE CURÂND … O, NICI VORBĂ, NICIDECUM ŞI NICIUNDE! Cum adică, evreii mei, părăsind ei Rusia să fi uitat de existenţa celui mai venerat şi popular sfânt în spaţiul Europei Est-Centrale … Mă refer desigur la SFÂNTUL … AŞTEAPTĂ! Domnule, – pardon, tovarăşe, – oamenii mei, copiii mei de suflet de odinioară, să-şi fi abandonat religia; nu e bine, semn clar de descompunere. Doar şi voi, şi noi, oameni suntem, aveţi/avem probleme … Am citit azi-noapte presa din Bucureşti şi am descoperit că vă atacă pe planul cibernetic. Dracul ştie ce-o mai fi? Sfârşitul tuturor holocausturilor ori doar ÎNCEPUTUL lor? Cu adevărat, zice proverbul, că atunci când doi nebuni se întâlnesc (dar mai mulţi?) răstoarnă lumea. Exact ce-am făcut noi doi, EU şi HITLER, şi cu ce folos? Azi-mâine se-mplinesc 60 de ani de la asasinarea mea de către porcul de BERIA şi complicii lui, pe când, dacă aş fi trăit măcar două sute de ani, pe măsura operei mele întru eternitate, ehei, altfel arăta lumea, şi noi cu ea … Dar, iată fragmente din ştirea despre atacul cibernetic contra României de care vorbeam. Trebuie însă să închei, deşi nu înainte de a te saluta – ваш ЌОБА/al tău KOBA

H. Adolf, prietenul lui I. V. Stalin, zis KOBA/ЌОБА:

Hitler la nunta cu StalinBerlin Quartier, 3.3.2013, ora 19,00 – Cu permisiunea Marelui Führer de la Kremlin, Prietenul Meu de azi şi pentru Eternitate, Generalissimul I. V. Stalin, am ajuns la … cuvânt! Mulţumesc şi veşnică recunoştinţă, chiar dacă este în glumă. Eu sunt mulţumit de atenţia ce-mi acordaţi, postumă, e drept, dar a fost şi antumă, fapt ce consacră numai pe Giganţii Istoriei, între care – fără supărare! – mă prenumăr. Da, ăsta am fost şi rămân EU. Am toată preţuirea pentru istoricii de pe planetă şi tot dispreţul, cât se poate exprima, faţă de holocaustişti, care, domnilor, falsifică grosolan, deşi inutil, trecutul, iar asta pentru bani …, bani … şi, tot, bani … Dintre istorici ar trebui să-i reţin pe mulţi, dar am toată preţuirea pentru Dl. Kimberley Cornish, care a publicat excelentul volum “Evreul din Linz”, dovedind că NU EU, ci colegul meu de şcoală Ludwig Wittgenstein, filosof evreu, m-a propulsat în istorie ca antisemit notoriu şi făptaş de calibru. Dl. Kimberley Cornish are perfectă dreptate (ce înseamnă să ai fler de istoric) atunci când concluzionează: „fără Wittgenstein, n-am fi avut un Hitler“. Perfect! Voi reveni, depinde de Stalin, căruia i-am propus să facem cunoscute şi câteva din poeziile noastre de tinereţe. Lumea are dreptul, şi obligaţia, să cunoască ADEVĂRUL, TOT ADEVĂRUL! Mă întreb şi vă întreb: Poate fi cineva CONTRA?

I. V. Stalin (Djugaşvili), zis şi KOBA/ЌОБА:

(more…)

ZIUA JUDECATII. Indiferent de rezultatul Referendumului, România pierde, Soros câştigă. Analiza republicata din BURSA

BURSA 15.08.2012

* Curtea Constituţională a Kosovo si Philip Gordon au prelungit un mandat de presedinte temporar de la nouă luni la cinci ani * Basescu si Gordon: ”Yes, yes, yes” * Emisarul SUA “a auzit ceea ce a trebuit” *  Philip Gordon şi Wesley Clark, doi tovarasi de arme * Generalul Clark – implicat în operaţiuni de captare a gazelor de şist din Polonia * Admiraţia ex-prezidentiabilului Clark faţă de  Soros * Relaţiile lui George Soros cu Silviu Brucan si societatea civilă din România * UM 0110 “Anti-KGB” ii urmarea pe actualii membri GDS * Patapievici, proprietar protestatar la Rosia Montana * Ghemul încâlcit se deşiră în strada Comaniţa * Soros si statul ungar, împotriva exploatării aurului românesc * Traian Băsescu, preşedintele incontestabil al “Ţinutului Secuiesc”: “Le promit maghiarilor că nu voi uita gestul lor”

Înainte de a ne avertiza că urmează “un război civil” – ca în Siria, poate, după cum sugera încă de la începutul crizei politice fosta sa colegă din societatea civilă, analista Alina Mungiu Pippidi – europarlamentarul Monica Macovei, cel mai activist vicepreşedinte al PDL, a subliniat că “România este singura ţară care pune probleme politice Uniunii Europene” din cauza “instabilităţii prelungite politice” (citat exact). Aşa să fie, oare? Dacă l-am întreba pe şeful Băncii Angliei, Mervyin King, s-ar putea ca acesta să arate mai curând spre statul care chiar pune cele mai mari probleme zonei euro, respectiv Grecia, întâmplător cea de a doua ţară ortodoxă din UE după România, ca mărime.

Nici chestiunea cu “instabilitatea prelungită politică” nu se prea susţine. La finele anului trecut, Belgia, de exemplu, a încheiat o criză politică care a ţinut ţara 585 de zile fără guvern şi, implicit, fără prim ministru. Revenirea la situaţia normală a necesitat 80 de runde de negocieri între cele două părti, efectuate pe parcursul celor aproape doi ani de “instabilitate”. Diferenţa este că nici politicienii valoni şi nici cei flamanzi nu au strigat la Bruxelles că se dă “o lovitură de stat”. Nici n-ar fi avut cum să-i ameţească prea tare pe oficialii UE: Bruxelles este capitala Belgiei.

Un alt exemplu, mai aproape de noi, este Moldova ruptă din România. Basarabenii au avut de trăit – fără să se plângă prea tare, ba chiar dimpotrivă -, nici mai mult nici mai puţin decât 917 zile fără preşedinte. Moldova este o zonă tampon foarte importantă pentru UE. Dovada: peste doar câteva zile, în ajunul comemorarii a 73 de ani de la semnarea Tratatului de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, respectiv între Hitler şi Stalin, rămas în istorie ca Pactul Ribbentrop-Molotov, cancelarul RFG, Angela Merkel, întreprinde o vizită de lucru la Chişinău, unde, se pare, se va discuta chiar proiectul de federalizare a Republicii Moldova. Sigur, pentru unii, Moldova nu e România.

*  România pentru americani – nu mai mult decât o altă provincie Kosovo

Dar pentru americani, ce credeţi că e România? Nu mai mult decât o altă provincie Kosovo. Altfel nu se explică de ce Statele Unite, mai precis diplomaţia americană a democraţilor, l-au trimis la Bucureşti, să se întâlnească cu doi preşedinţi şi un prim ministru, pe Philip Gordon, un asistent de-al Secretarului de Stat al SUA, Hillary Clinton, care tocmai “a rezolvat” o criză constituţională similară, în republica separatistă Kosovo.

Sunt sigur că mulţi dintre cititorii români n-au auzit de Atifete Jahjaga, aşa cum mulţi dintre americani nu numai că n-au auzit de Traian Băsescu şi nu ştiu unde este România pe hartă, dar nici n-au idee de existenţa “singurei ţări care pune probleme Uniunii Europene”.

Atifete Jahjaga este al treilea preşedinte femeie din Europa de la căderea regimurilor comuniste. Primul preşedinte femeie de după 1989 şi totodată prima, dar şi ultima preşedintă a defunctei Republici Democrate Germane (RDG) a fost Sabine Bergmann- Pohl, care a stat în această funcţie doar şase luni, fiind silită să demisioneze la unificarea Germaniei, iar acum, ca şi est-germana Angela Merkel, este o politiciană de dreapta, creştin-democrată. A doua femeie preşedinte din istoria recentă a Europei este mai cunoscuta Mary Robinson, preşedintă a Irlandei timp de şapte ani, până în 1997, când a demisionat cu trei luni înainte de încheierea mandatului pentru a deveni înalt comisar ONU pentru Drepturile Omului, poziţie din care s-a ocupat chiar de fosta Iugoslavie.

*  Curtea Constituţională a Kosovo a hotărât că mandatul preşedintelui trebuie prelungit de la nouă luni la cinci ani

Spre deosebire însă de predecesoarele sale europene, Atifete Jahjaga, care trebuia să fie preşedinte doar pe o perioadă de nouă luni, nu şi-a dat nici o demisie la expirarea mandatului său de tranziţie, la începutul lunii trecute. Dimpotrivă: Curtea Constituţională a republicii independentiste Kosovo a hotărât că acesta trebuie prelungit de la nouă luni la cinci ani. Bomboana de pe coliva pretendenţilor la preşedinţia Kosovo a fost pusă chiar de acelaşi emisar itinerant al diplomaţiei americane, asistentul Philip Gordon, care, într-un desant operativ la Pristina, a întărit decizia Curţii Constituţionale susţinând cu tărie că Atifete Jahjaga a dovedit abnegaţie faţă de statul de drept şi că hotărârea Curţii trebuie respectată de toate părţile. Ceea ce s-a şi întâmplat.

“Un motiv suplimentar, preferat de comunitatea internaţională, este nevoia de stabilitate politică în Kosovo. Comunitatea internaţională se grăbeşte să părăsească Balcanii şi să îi prezinte ca pe o regiune paşnică şi stabilă; nu doreşte să vadă o nouă criză politică în Kosovo”, a afirmat în sprijinul acţiunii SUA Ardian Arifaj, director de programe la Institutul pentru Cercetare Politică şi Dezvoltare din Kosovo, citat de SE Times. Vă sună cunoscută formularea? Institutul respectiv, cu un nume aşa de pompos că poţi să crezi că e o filiala a NASA şi NSA la un loc, este finanţat generos, anual, cu sute de mii de dolari, de Fundaţia Soros pentru o “Societate Deschisă” şi de Rockefeller Brothers Fund. Ei şi? Poate e vorba de o coincidenţă, dar emisarul nostru transatlantic şi transbalcanic, Philip Gordon, s-a evidenţiat ca lector la Institutul Internaţional de Studii Strategice şi la unul dintre cele mai influente “think-tank”-uri din lume, Brookings Institution, ambele aflate pe lista de “grant”-uri generoase din partea aceleiaşi Fundaţii a Reţelei Deschise Soros (Soros Open Network). Philip Gordon este şi colaborator regulat al revistei Foreign Affairs a Consiliului pentru Relaţii Străine/Externe (Council on Foreign Relations – CFR), instituţie globalistă al cărei preşedinte onorific este venerabilul David Rockefeller.

*  Philip Gordon, după întâlnirea cu preşedintele suspendat Traian Băsescu: “Am auzit ceea ce a trebuit”

Prezent la Bucureşti, Philip Gordon a declarat după întâlnirea cu preşedintele suspendat Traian Băsescu, că “a auzit ceea ce trebuia”. Nu ştim dacă a şi văzut ceea ce trebuia, dar cu această scurtă propoziţie decizia actualei administraţii democrate, de stânga, a SUA, pare a fi luată. Evident, în favoarea reprezentantului declarat al dreptei din România.

Aflat în biroul de campanie al preşedintelui suspendat, Philip Gordon i-a indicat lui Traian Băsescu că trebuie să-şi dea afară jurnaliştii ca să înceapă discuţiile. “Yes, yes, yes”, a răspuns Băsescu, amintindu-ne de o intervenţie similară şi la fel de promptă a diplomaţiei române în faţa celei americane, respectiv cea a lui Adrian Cioroianu rămas ca la poarta nouă în faţa Condoleezzei Rice. Nimic din discreţia şi subtilitatea invocate de Traian Băsescu pe tema discuţiilor secrete de cedare a suveranităţii naţionale pentru crearea “Statelor Unite ale Europei” nu a părut să mai transpire din resorturile diplomatice ale preşedintelui suspendat, la întâlnirea cu emisarul american.

Philip Gordon, asistentul lui Hillary Clinton, şeful Departamentului de Stat al SUA, s-a mai întâlnit şi cu premierul Victor Ponta, la Palatul Victoria, şi cu preşedintele interimar Crin Antonescu, la Cotroceni. Mentalitatea politicienilor aflaţi la putere în România reflectă, din păcate, exact imaginea pe care şi-au consolidat-o, în timp, diverşii comisari trimişi în control la Bucureşti, fie ei sovietici, sau, mai nou, europeni şi americani: aceea de vasali. Deşi există un principiu internaţional al egalităţii suverane a statelor, nimeni nu îşi poate imagina la Washington sau aiurea că vreun secretar de stat al MAE de la Bucureşti, să spunem Dan Petre, s-ar putea întâlni, vreodată, cu preşedintele şi, totodată, şeful executivului american, la Casa Albă.

*  Philip Gordon şi Wesley Clark

Până la această oră nu ştim încă dacă Philip Gordon s-a văzut, însă, poate cu cel mai important posibil interlocutor al său, tovarăşul de idei politice şi militare internaţionale, de la “războiul contra terorismului” la “independenţa Kosovo”, generalul american (r) de patru stele Wesley Clark, fost comandant suprem al forţelor NATO în Europa, fost candidat la alegerile pentru Casa Albă, din 2004, fost susţinător al candidatei democrate Hillary Clinton şi, apoi, al lui Barack Obama, la alegerile prezidenţiale din 2008. În prezent, Wesley Clark este “consilier special (special adviser) pe probleme strategice de securitate, dar şi pe probleme economice”, al premierului Victor Ponta.

Americanul Clark este legat, însă, de Europa prin mai multe fire. Potrivit paginii sale de pe Wikipedia, familia lui Clark provine chiar din vecinătatea României, fiind o familie de evrei belaruşi care a decis să emigreze în America pe fondul antisemitismului rusesc. Poate aşa se explică şi decizia sa de a ordona foc contra trupelor ruseşti care aterizau într-o operaţiune surpriză pe aeroportul din Kosovo, pe 12 iunie 1999, preluând controlul acestuia, cu toate că forţele anglo-americane împânziseră deja provincia sârbă. Colegul său britanic a refuzat, însă, comanda. Pe lângă această legătură ancestrală, iţele ghemului se cam încurcă în zilele noastre.

*  Wesley Clark – implicat în operaţiuni de captare a gazelor de şist din Polonia

Generalul (r) Clark este şi co-preşedinte al Growth Energy, un grup de lobby în domeniul energiei alternative, dar şi director în “board”-ul companiei BNK Petroleum Inc, care desfăşoară prin subsidiara sa, Indiana Investments, largi operaţiuni de captare a gazelor de şist în Polonia. Cu numai câteva zile în urmă, mai precis pe 7 august, compania lui Wesley Clark (https://www.bnkpetroleum.com/en/) a anunţat mari succese la explorarea Gapowo B-1 a concesiunii Bytow, apartinand Indiana Investments, unde s-a forat la peste 4300 de metri, cu rezultate deosebite. Compania deţine largi concesiuni în Polonia, pe care le puteţi vizualiza în harta alăturată (https://www.energy-pedia.com/news/poland/new-151330).

Culmea, tot în Polonia, la Varşovia, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, fost şef al SIE, fost şef demis al MAE şi fost membru al “board”-ului de conducere al Fundaţiei Soros România, anunţa în luna aprilie a.c., pe fondul unor proteste publice din ţară, că Chevron, compania americană care a început prospecţiunile pentru exploatarea gazelor de şist în România, este de acord cu desecretizarea contractelor sale.

Plecarea lui Ungureanu din post şi venirea lui Ponta nu au încurcat planurile afaceriştilor din domeniul resurselor naturale. Pe lângă gazele de şist, miza uriaşă a Roşiei Montane, la care ne vom referi mai jos, a rămas, însă, în aer.

Evident, numirea lui Clark, “pe probleme strategice de securitate, dar şi pe probleme economice”, într-o funcţie neremunerată, aproape filantropică, a suscitat semne de întrebare fireşti privind interesul său faţă de eventualele exploatări ale gazelor de şist în România. Mai ales când compania în cauză este deţinută parţial şi de mogulul internaţional George Soros, acelaşi filantrop care a finanţat, în parte, şi campania electorală nereuşită a generalului Wesley Clark pentru preşedinţia Americii.

Soros are şi alte investiţii în domeniul gazelor naturale în Polonia: în toamna trecută, San Leon Energy Plc (SLE), companie din portofoliul lui George Soros şi al Blackrock Inc. (BLK), un fond stimulat de acelaşi miliardar, a anunţat profituri record, care le depăşesc pe cele din SUA (https://www.bloomberg.com/news/2011-09-20/soros-backed-san-leon-says-polish-shale-gas-profits-to-beat-u-s-.html). De asemenea, Soros şi-a arătat interesul clar pentru minele de metale rare din Kosovo şi imensele resurse carbonifere ale fostei provincii sârbeşti.

*  Admiraţia lui Clark faţă de George Soros

Clark îl consideră pe Soros drept “cel care sună alarmă pentru poporul american” (www.soros.com), un fel de Vasile Roaită al societăţii americane multilateral dezvoltate. Pe langa rolul lui Clark la Palatul Victoria legat de un foarte probabil “lobby” pentru exploatarea gazelor de sist, nu trebuie însă exclusă şi posibila “influenţare pozitivă” a Guvernului Ponta de către generalul american pentru ca România să cumpere loturi de avioane F-16 “second hand”, o decizie anunţată recent de oficiali guvernamentali români. Însă suspiciunile privind relaţiile legate de interesele diverse ale miliardarului american provenit dintr-o familie de evrei maghiari, George Soros, cu România, rămân, mai ales ţinând cont de opoziţia cunoscută a lui Victor Ponta faţă de proiectul aurifer Roşia Montană, aceeaşi manifestată oficial şi de Fundaţia Soros România, cât şi de toate membrele oficiale şi neoficiale ale Reţelei Deschise Soros.

*  Relaţiile lui Soros cu societatea civilă din România

George Soros este poate, după Ion Iliescu şi răposatul Silviu Brucan, unul dintre cei mai buni cunoscători ai României ultimilor 22 de ani. Din capul locului trebuie spus ca interesele sale economice nu au fost desprinse niciodată de cele privind atât controlul politic cât şi cel al societăţii civile. Puţină lume ştie că, într-un ianuarie deja posomorât, imediat după “revoluţia democratică” din decembrie 1989, “revoluţionarul” Silviu Brucan, membru de frunte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, aştepta înfrigurat, pe peronul aerogării de la Otopeni, aterizarea unui avion personal din care a coborât un tip micuţ şi îndesat: pe-atunci doar milionarul George Soros, care nu ajunsese încă atât de faimos la nivel mondial, cum avea să devină după celebra “spargere” de 1 miliard a bursei londoneze, ce avea să urmeze peste doi ani.

La braţ cu Brucan, Soros a descins într-un sediu destul de impozant, o fostă clădire istorică, în care a păşit însuşi Alexandru Ioan Cuza, renovată recent chiar de Nicu Ceauşescu, pentru a fi folosită de activul CC al UTC. În Calea Victoriei 120, Silviu Brucan instalase de-abia înfiinţatul Grup de Dialog Social, din care făceau parte intelectuali disidenţi ai regimului Ceauşescu, în majoritatea lor fii şi nepoţi ai nomenclaturiştilor primilor ani ai PCR. În capul mesei de la GDS, încadrat de Stelian Tanase (el însuşi fiul unui activist PCR), pe atunci redactorul şef al revistei “22″, şi de eseistul fantezist Andrei Pleşu, se afla sociologul Alin Teodorescu, desemnat preşedinte al GDS, dovedit ulterior colaborator al Securităţii şi, în acelaşi timp, urmărit de Unitatea specială “Anti-KGB” a DSS pentru relaţii neprincipiale avute cu serviciul de informaţii al Republicii Populare Ungare.

Fără a sta prea mult la discuţii, George Soros hotărăşte să îl numească pe şeful GDS, Alin Teodorescu, si preşedinte al filialei Fundaţiei Soros în România, al cărei buget de start a fost de 1 milion de dolari. De atunci şi până astăzi, interesele celor două organizaţii au rămas îngemănate. Ca un adevărat Hopa Mitică ideopolitic, GDS a reuşit, în aceşti 22 de ani, să fie un organism privilegiat de toate guvernările României, indiferent de culoarea lor politică, primind numeroase stimulente financiare guvernamentele pentru publicarea Revistei “22″ cât şi sediul din Calea Victoriei în folosinţă gratuită.

Dacă la alegerile prezidenţiale din 2000, GDS îi făcea lobby făţiş lui Ion Iliescu, iar în decembrie 2004, cu trei zile înainte de turul final al scrutinului electoral prezidenţial, Revista “22″ şi vectorii de imagine ai GDS îl susţineau deschis pe Adrian Năstase, comparându-l cu Ariel Sharon, Zbigniew Brzezinski sau Angela Merkel (Revista “22″, 9.12.2004, “Pentru o Românie Modernă” – interviu cu Adrian Năstase realizat de Mihnea Berindei şi Arielle Thedrel), astăzi, aceiaşi oameni îl sprijină, cu aceeaşi lejeritate intelectuală şi morală, pe Traian Băsescu.

Numeroşi membri ai GDS şi ai Reţelei Soros au beneficiat în ultimii opt ani de favorurile înalte ale lui Traian Băsescu, de la Andrei Pleşu şi fosta şefă a Fundaţiei Soros, Renate Weber, numiţi consilieri la Cotroceni în primul mandat al preşedintelui suspendat, la Vladimir Tismăneanu şi Horia Roman Patapievici, aflaţi până la instalarea guvernării Ponta în fruntea unor instituţii guvernamentale, recte ICCMER şi, respectiv, ICR.

Poziţia GDS faţă de proiectul cu o miză imensă pentru România (sau pentru cine pune mâna pe el), respectiv Proiectul Roşia Montană, este, aşadar, aceeaşi cu cea a Fundaţiei Soros: “un NU hotărât” exploatării de către actualul deţinător al contractului cu statul român, Roşia Montană Gold Corporation. Dacă Horia Roman Patapievici şi-a exprimat protestul doar prin cumpărarea unui metru pătrat de pământ la Roşia Montană, pentru a bloca investiţia RMGC, în schimb, Monica Macovei, membră a GDS şi fostă expertă a Institutului pentru o Societatea Deschisă al Fundaţiei Soros, europarlamentar PPE şi vicepreşedinte al PDL, mentor public al ambasadorului SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, este, alături de colega sa, europarlamentarul PNL şi fost preşedinte Soros Renate Weber, dar şi de soţia premierului Victor Ponta, europarlamentarul PSD Daciana Sârbu, una dintre cele mai înfocate opozante, la nivel mondial chiar, a exploatării celei mai importante rezerve de aur a Europei de către RMGC.

* Ghemul se deşiră în strada Comăniţa

Ghemul acesta atât de încâlcit pare să se deşire, oarecum, în strada Comăniţa, unde preşedintele suspendat a încoronat-o pe Monica Macovei şi cu misiunea de a crea un “pol al dreptei” alături de europarlamentarul PDL Cristi Preda, fost consilier prezidenţial şi la Băsescu şi la Constantinescu, la rândul său membru al GDS (si fost al PCR), şi de fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, bursier Soros, dar şi al controversatului afacerist mondial Marc Rich.

Prezenţa Monicăi Macovei, care este şi membră fondatoare şi de onoare a Asociaţiei lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor şi transexualilor ACCEPT, în ICCD-ul lui MRU, embrionul viitoarei “alianţe de dreapta” a României, a determinat Asociaţia Pro Vita – Bucureşti, invitată să se alăture “polului noii drepte”, să întrebe retoric Iniţiativa Civică de Centru Dreapta cum împacă apărarea drepturilor familiei, o noţiune de bază a dreptei, cu promovarea diversităţii minorităţilor sexuale.

Simpatia şi încrederea totală manifestate public de preşedintele ales şi suspendat Traian Băsescu pentru fosta procuroare Monica Macovei par total paradoxale în raport cu poziţiile publice ale celor doi faţă de Proiectul Roşia Montană. În mai multe rânduri, Traian Băsescu şi-a manifestat susţinerea sa intransigentă faţă de Proiectul Roşia Montană. Afirmaţiile sale apăsate nu au fost însă urmate decât de fluctuaţiile bursei din Toronto, manevrate abil de speculanţii financiari internaţionali, între care, la loc de frunte, se află chiar opozantul deschis al proiectului, miliardarul George Soros. În ciuda disputelor publice, nimic din dorinţa firească a românilor de a se renegocia contractul, în favoarea României, nu s-a mai concretizat.

*  Statul ungar, împotriva exploatării aurului românesc

Pe lângă filantropul pretutindenar maghiar, opozantul direct şi cel mai vehement al Proiectului RMGC din Munţii Apuseni este însuşi statul ungar, care s-a manifestat constant în cei 14 ani, de când au început negocierile dintre diverşii investitori şi statul român, împotriva exploatării aurului românesc. Aceasta deşi predecesorii lor din Imperiul Austro-Ungar au poleit chiar tavanul cupolei Parlamentului din Budapesta cu 40 de kilograme aur de la Roşia Montană. Interesul maghiar este unul de paroxism istoric, reliefat foarte clar în manualele de istorie din şcolile ungureşti, în care Ardealul apare ca parte a “Ungariei străbune”.

*  Traian Băsescu: “Le promit maghiarilor că nu voi uita gestul lor”

Concesiile extraordinare acordate intereselor ungare în România de Guvernele de sub Traian Băsescu, de la consolidarea de facto a autonomiei maghiare în “Ţinutul Secuiesc” la aprobarea scandaloasă a reînhumării cu onoruri oficiale a extremistului antisemit şi antiroman Nyiro Jozsef, par, de asemenea, să se bată cap în cap cu poziţia preşedintelui suspendat faţă de Roşia Montană.

Cu toate acestea, susţinerea directă a premierului Viktor Orban şi a liderului maghiar Laszlo Tokes, faţă de boicotarea referendumului de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, l-a transformat pe acesta în preşedintele incontestabil al “Ţinutului Secuiesc”. “Le promit maghiarilor că nu voi uita gestul lor”, a spus Traian Băsescu în noaptea anunţării rezultatelor referendumului, cu Monica Macovei la dreapta sa şi Răzvan Mihai Ungureanu de-a stânga sa.

Oare au periclitat Viktor Orban şi Ungaria rezultatele muncii serviciilor speciale unguresti – care au costat contribuabilul maghiar şi filantropi “ecologişti” mondiali sute de milioane de euro -, pentru reinstalarea tovărăşească a lui Traian Băsescu la Cotroceni, cu riscul de a arunca în aer o campanie internaţională de 14 ani anti-Roşia Montană?

Ghemul pare atât de încurcat încă e bine să-l tăiem, la final, pentru a scoate din el actorii aporiei paradigmatice Roşia Montană.

Deci, susţinătorii lui Băsescu: Monica Macovei/PDL/GDS/Soros – anti-Roşia Montană; Laszlo Tokes/Erdélyi Magyar Néppárt – anti-Roşia Montană; Viktor Orban/Fidesz/Ungaria – anti-Roşia Montană. Si, evident, cu totii anti-Romania.

Susţinătorii lui Victor Ponta/USL: Renate Weber/PNL/Soros – anti-Roşia Montană; Daciana Sârbu/PSD – anti-Roşia Montană; Wesley Clark/SUA – pro-Soros. Nici unul pro-Romania.

Dacă preşedintele suspendat se va reinstala la Cotroceni, următorii doi ani de coabitare dintre Băsescu şi Putere promit să fie cu adevărat încrâncenaţi. Pe un singur subiect însă, nu vor exista dispute, în ciuda circului public: Roşia Montană. Femeile-comisar din jurul lui Ponta şi Băsescu, ca şi agenţii, consilierii şi emisarii lor trans-oceanici, se pare că au aranjat totul. În favoarea cui? Indiferent de rezultatul Referendumului, România pierde, Soros câştigă.

VICTOR RONCEA

Sursa: BURSA.RO

Scandalul “Scurgere la SRI” a bagat in silentio stampa presa de pe cele doua baricade, de la EvZ si Curentul, la Jurnalul National si Cotidianul. Ziaristul Razvan Belciuganu se intreaba care este rolul lui Dan Constantin in aceasta afacere. UPDATE: Comunicat SRI: “Sunt infracţiuni contra securităţii naţionale”

Desi a fost angajat al Jurnalului National, Razvan Belciuganu, unul dintre ziaristii transformati in protagonisti ai unui adevarat scandal generat de o scurgere serioasa de informatii din interiorul SRI nu a fost contactat pana acum de fostii sai colegi, pentru o fireasca clarificare a situatiei. In schimb, desi l-au chestionat pe aceasta tema, obtinand date “in exclusivitate”, atat Cotidianul, “sursa” “sifonarii” in presa, cat si, de cealalta parte, Curentul si EvZ, publicatiile respective au scapat din mana gogoasa fierbinte. EvZ a publicat, totusi, ieri, un articol (foto), cu un titlu sugestiv “In ce birou se ascunde “cartita SRI”?”. Retras insa dupa cinci minute de pe site-ul ziarului, dupa cum a confirmat pentru Roncea.Ro, autoarea lui, doamna Simona Ionescu, si dupa cum se poate constata accesand link-ul https://www.evz.ro/detalii/stiri/n-ce-birou-se-ascunde-crtia-SRI-996592.html. “Am hotarat sa asteptam comunicatul SRI, sa vedem daca sunt reale aceste rapoarte”, a explicat Simona Ionescu. UPDATE:  Articolul de opinie a aparut azi, dupa vreo 18 ore si cinci minute de la postarea primei variante si poate fi gasit aici: https://www.evz.ro/detalii/stiri/n-ce-birou-se-ascunde-crtia-SRI-996803.html. Titlul e bun dar pana la final nu aflam, din pacate, in ce birou se ascunde “cartita SRI”. Mai aflam ca Valentin Zaschevici, suspectat de conducerea Jurnalului a fost concediat azi desi ziaristul veteran de investigatii neaga ca ar fi “cartita”.

In dorinta de a fi prezentate toate partile vizibile ale scandalului, m-am adresat atat jurnalistilor profesionisti Valentin Zaschevici si Razvan Belciuganu, subiecte ale informarii SRI scapate in spatiul public, cat si Serviciului Roman de Informatii, din partea caruia se asteapta in orice moment un comunicat oficial de lamurire a starii de fapt.

Valentin Zaschevici a promis ca va interveni public, negresit, cand va descoperi “cine a orchestrat mizeria”.

Razvan Belciuganu a furnizat deja opiniei publice mai multe informatii foarte interesante, publicate ieri de Roncea Ro sub titlul Cine l-a executat pe Valentin Zaschevici si de ce? Astazi, Razvan Belciuganu despre scandalul “SRI PRESS”: Jurnalul National mi-a cenzurat numele firmei care obtinuse contractul cu SRI: CONIMPEX COMPANY SRL, apropiata de fostul senator PSD Matei Vintila, socrul lui Serban Huidu.

In urma acestui articol, ziaristul demis de la Jurnalul National prin metoda “avansare pana la eliminare”, a tinut sa vina cu o noua clarificare, pe care o prezint aici pana la noi amanunte:

Mai e o “cartita” la Jurnalul National? A cui?

Razvan Belciuganu: “Personal nu stiu daca acela care m-a “eliminat” e Valentin Zaschievici si nici daca a avut vreo influenta asupra acestui fapt sau daca a dorit acest lucru. Mie mi s-a parut ca mai mare inamic al meu si al Departamentului de Investigatii pe care il conduceam era Dan Constantin, redactor sef si el, care este, de fapt, omul care l-a adus si promovat pe VZ la Jurnalul National. Ar fi posibil ca VZ sa nu fie singura “cartita”, avand in vedere aceste lucruri? Marea problema a lui Dan Constantin era convingerea sa, inca de cand aveam 19 ani, ca sunt ofiter acoperit al Directiei Informatii Militare pentru ca eram absolvent de liceu militar si nu ma putea controla si nu-mi putea dicta articolele. Or, cine e atat de obsedat de control? Vazand documentele SRI, unde se afirma exact problema aceasta asupra Departamentului Investigatii pot gasi multe similitudini de gandire. Apoi, la aparitia scandalului, invitat prin telefon la emisiunea lui Razvan Dumitrescu de la Antene, Dan Constantin a manipulat ordinar spunand ca am disparut din redactie acum vreo doi ani. De fapt, nu am disparut, ci mi s-a desfiintat postul, asa cum ti-am zis. si nu acum doi ani, ci in iunie anul trecut, in urma unui Consiliu de Administratie condus, daca nu ma insel, de Codrut Seres.”

De notat ca unul dintre cei vizati in articolele de dezvaluiri ale lui Razvan Belciuganu in Cazul Sintion, Cristian David, este acum sef al Comisiei de Aparare din Senat. Razvan Belciuganu mai sesizeaza, amar, cam care este conditia sa si, de fapt, a tuturor ziaristilor cinstiti de azi:
“Se vrea sa se foloseasca politic acesta nebunie, intr-un razboi al palatelor, taberelor etc., iar eu sunt la mijloc si nimeni din cele doua tabere nu vrea sa asculte “victima”, adica pe mine. Politia politica e tot politie politica indiferent daca e facuta de Coldea sau de David.” Troaca, adaug eu, numele sau real.

UPDATE: Comunicat de presă al SRI

Pe fondul apariţiei, la data de 14 august, în mass media a unor cópii după materiale ce poartă însemne ale instituţiei noastre, Biroul de Presă al SRI este împuternicit să facă următoarele precizări:

Aspectele prezentate public reprezintă cópii neautorizate, prelucrate ale unor extrase din materiale interne, fiind rezultatul unor demersuri dispuse de persoane din fosta conducere a SRI cu responsabilităţi pe linia protecţiei instituţiei, pentru clarificarea anumitor aspecte punctuale grave legate de o posibilă scurgere de informaţii clasificate din interiorul Serviciului, în contextul apariţiei unor articole de presă.

Menţionăm că măsurile de verificare întreprinse în acea perioadă s-au realizat pe fondul identificării unui fost angajat al instituţiei noastre care, în conexiune cu persoane din mass media, era implicat în activităţi având certe conotaţii penale, de resortul structurii de protecţie internă a instituţiei. În baza măsurilor întreprinse la nivelul SRI în acea perioadă (2005-2006) şi a probatoriului administrat de organele de aplicare a legii cu care s-a colaborat, fostul angajat a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unor infracţiuni privind regimul documentelor clasificate.

Pentru instituţia noastră, măsurile de prevenire a scurgerii de informaţii constituie o prioritate asumată inclusiv în raport cu partenerii şi standardele euroatlantice în materie. În acest sens, SRI va efectua, şi în cazul de faţă, verificări pentru stabilirea circumstanţelor în care cópii parţiale prelucrate ale unor materiale interne au fost sustrase, deţinute fără drept şi diseminate neautorizat în spaţiul public, având în vedere că toate aceste fapte constituie potrivit legii infracţiuni contra securităţii naţionale.

Serviciul dezaprobă orice încercare de atragere a sa, prin intermediul unor foşti angajaţi, în dispute politice şi îşi exprimă hotărârea de a se menţine într-o atitudine neutră şi echidistantă.

În demersurile întreprinse, SRI acţionează cu profesionalism, în conformitate cu litera şi spiritul legii, în deplin respect al drepturilor constituţionale referitoare la libertatea de exprimare şi independenţa presei.

UPDATE 2: Evenimentul Zilei” a aflat cine este fostul angajat implicat în cauză. Este vorba despre fostul șef al SRI – Serviciul Județean Dâmbovița, Costel Ionescu. Acesta a fost condamnat definitiv în 2008, la doi ani de închisoare cu suspendare. El a fost prins în flagrant în timp ce voia să vândă documente SRI redacției Jurnalului Național.

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova