Calendar Sapanta 2013 – Muzica de Grigore Lese, Icoane de Ioana Lutai, Fotografii de Cristina Nichitus Roncea de VictoRoncea
Icoane pe sticlă de IOANA LUŢAI – Icoanepesticla-Sapanta.Ro
Fotografii de CRISTINA NICHITUŞ RONCEA – Precum-in-cer.Ro
Pentru comenzi: [email protected]
Sursa foto: Calendar SAPANTA 2013
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News 
Tags: 1935, Albastru de Sapanta, Altarele Credintei, andrei saguna, Apsa, Aromanii din Cogealac, Aromânii fârşeroţi, Artist popular, Biserica Cimitirului Vesel, Biserica de lemn din Sapanta, Biserica de lemn din Surdesti, Biserica din Cimitirul Vesel Sapanta, Biserica ortodoxa din Sapanta, Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Sfanta Cruce - Alexandria, Bisericile de lemn din Maramures, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calendar 2013, Calendar Ortodox, Calendar Ortodox 2013, Calendar Sapanta 2013, Campulung la Tisa, Casa Memoriala Stan Ioan Patras, Cea mai inalta Biserica de lemn din Europa, Cea mai inalta Biserica de lemn din Romania, Cimetière joyeux, Cimetière joyeux de Săpânța, Cimitirul Vesel, Cimitirul Vesel - galerie de cruci, Cimitirul Vesel - galerie de imagini, Cimitirul Vesel (poze), Cimitirul Vesel din Sapanta, Cimitirul Vesel Multimedia, Cimpulung la Tisa, Comenzi Calendar, Comenzi Calendar 2013, Comuna Sapanta, Constantinopol, Craciun in Maramures, Creatorul Cimitirului Vesel, Creatorul Cimitirului Vesel din Sapanta, Crestin Ortodox, Cristina Nichitus Roncea, Crosses in the Merry Cemetery, Crucea celtica, Cruci pictate, Crucile din Cimitirul Vesel, Ctitoria Dragosestilor, Ctitorie a voievozilor Dragosesti, Ctitorie de la 1391, Dacia, De le Nistru pan' la Tisa, DN19, Drumul lung spre Cimitirul Vesel, e-Maramures, eMaramures, Epitafuri, Epitafuri din Cimitirul Vesel, Epitafuri si Fotografii Cimitirul Vesel, Etnografie, Folclor romanesc, Fondatorul Cimitirului Vesel, Fondatorul Cimitirului Vesel din Sapanta, Fotografa Cristina Nichitus Roncea, Fotografii cu Cimitirul Vesel, Fotografii din Maramures, Fotografii din Sapanta, Funny epitaphs, Galerie de imagini, grigore lese, Hram, Hram Adormirea Maicii Domnului, Hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Icoane Ortodoxe, Icoane ortodoxe pe lemn, Icoane ortodoxe pe sticla, Icoane pe lemn, Icoane pe sticla, Icoane pe sticla Sapanta, Icoanepesticla-Sapanta.Ro, Images for Cimitirul Vesel, Imagini din Cimitirul Vesel, Informații și poze de la Cimitirul Vesel, Ioana Lutai, Irlanda, Iustin Lutai, Judetul Maramures, Le Cimetière joyeux, Manastirea Barsana, Manastirea de Lemn din Sapanta, Manastirea din Sapanta, Manastirea Peri, Manastirea Sapanta Peri, Manastirea Sfantul MIhail, Manastirea Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Manastiri Sfantul Mihail - Peri, Manastiri Sfantul Mihail din Peri - Maramures, Maramures, Maramureş county, Maramures Ro, Maramures Romania, maramuresul istoric, Maramuresul istoric - Ucraina, Monahia Agnia Ciuban, Motive crestine, Motive precrestine, Muzeu în aer liber, naive painting, Niro, Nistru - Tisa, Oameni din Maramures, Oameni din Sapanta, Orthodox Church, Orthodox Church of Sapanta, Parcul Dendrologic Livada, Parintele Claudiu Lutai, Parintele din Sapanta, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Grigore Lutai, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Lutai, Pe urmele celtilor, Peri - Maramures, Peri - Maramuresul istoric, Peter Hurley, Photos from Romania, Photos from Transilvania, Pictura decorativa, Pictura naiva, Pictura naiva pe lemn, Pictura naiva pe sticla, Pictura pe sticla, Pictures from Cimitirul Vesel, Poarta maramureseana, Porti de lemn, Porti maramuresene, Porti sculptate, Portile Raiului, Precum in cer, Precum-in-cer.ro, Preotul din Sapanta, Raul Tisa, Romania, Sapanta 2013, Sapanta cemetery, Sapanta Journal, Săpânţa Peri monastery church, Sapanta Ro, Sapanta Romania, Sapinta, SAPINTA: Le Cimetiere Joyeux - The Merry Cemetery, sfanta maria, Sfanta Marie, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Shaun Davey, Sighet Online, Sighetu Marmatiei, Stan Ioan Patras, Tara Lapusului, Targul Lapus, The Merry Cemetery, the Merry Cemetery creator, The Tallest Wooden Building in the World, the tallest wooden structure in Europe, the tallest wooden structure in Romania, The tombstone of Stan Ioan Pătraş, tisa, Traditia ortodoxa, Traditia Ro, Traditii maramuresene, Transilvania, Turism in Romania, Ucraina, village of Sapanta 
2 Comments »
Icoane pe sticlă de IOANA LUŢAI – Icoanepesticla-Sapanta.Ro
Fotografii de CRISTINA NICHITUŞ RONCEA – Precum-in-cer.Ro
Pentru comenzi: [email protected]
Sursa foto: Calendar SAPANTA 2013
Posted in Documentare, Top News Tags: 1935, Albastru de Sapanta, Altarele Credintei, andrei saguna, Apsa, Aromanii din Cogealac, Aromânii fârşeroţi, Artist popular, Biserica Cimitirului Vesel, Biserica de lemn din Sapanta, Biserica de lemn din Surdesti, Biserica din Cimitirul Vesel Sapanta, Biserica ortodoxa din Sapanta, Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Sfanta Cruce - Alexandria, Bisericile de lemn din Maramures, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calendar 2013, Calendar Ortodox, Calendar Ortodox 2013, Calendar Sapanta 2013, Campulung la Tisa, Casa Memoriala Stan Ioan Patras, Cea mai inalta Biserica de lemn din Europa, Cea mai inalta Biserica de lemn din Romania, Cimetière joyeux, Cimetière joyeux de Săpânța, Cimitirul Vesel, Cimitirul Vesel - galerie de cruci, Cimitirul Vesel - galerie de imagini, Cimitirul Vesel (poze), Cimitirul Vesel din Sapanta, Cimitirul Vesel Multimedia, Cimpulung la Tisa, Comenzi Calendar, Comenzi Calendar 2013, Comuna Sapanta, Constantinopol, Craciun in Maramures, Creatorul Cimitirului Vesel, Creatorul Cimitirului Vesel din Sapanta, Crestin Ortodox, Cristina Nichitus Roncea, Crosses in the Merry Cemetery, Crucea celtica, Cruci pictate, Crucile din Cimitirul Vesel, Ctitoria Dragosestilor, Ctitorie a voievozilor Dragosesti, Ctitorie de la 1391, Dacia, De le Nistru pan' la Tisa, DN19, Drumul lung spre Cimitirul Vesel, e-Maramures, eMaramures, Epitafuri, Epitafuri din Cimitirul Vesel, Epitafuri si Fotografii Cimitirul Vesel, Etnografie, Folclor romanesc, Fondatorul Cimitirului Vesel, Fondatorul Cimitirului Vesel din Sapanta, Fotografa Cristina Nichitus Roncea, Fotografii cu Cimitirul Vesel, Fotografii din Maramures, Fotografii din Sapanta, Funny epitaphs, Galerie de imagini, grigore lese, Hram, Hram Adormirea Maicii Domnului, Hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Icoane Ortodoxe, Icoane ortodoxe pe lemn, Icoane ortodoxe pe sticla, Icoane pe lemn, Icoane pe sticla, Icoane pe sticla Sapanta, Icoanepesticla-Sapanta.Ro, Images for Cimitirul Vesel, Imagini din Cimitirul Vesel, Informații și poze de la Cimitirul Vesel, Ioana Lutai, Irlanda, Iustin Lutai, Judetul Maramures, Le Cimetière joyeux, Manastirea Barsana, Manastirea de Lemn din Sapanta, Manastirea din Sapanta, Manastirea Peri, Manastirea Sapanta Peri, Manastirea Sfantul MIhail, Manastirea Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Manastiri Sfantul Mihail - Peri, Manastiri Sfantul Mihail din Peri - Maramures, Maramures, Maramureş county, Maramures Ro, Maramures Romania, maramuresul istoric, Maramuresul istoric - Ucraina, Monahia Agnia Ciuban, Motive crestine, Motive precrestine, Muzeu în aer liber, naive painting, Niro, Nistru - Tisa, Oameni din Maramures, Oameni din Sapanta, Orthodox Church, Orthodox Church of Sapanta, Parcul Dendrologic Livada, Parintele Claudiu Lutai, Parintele din Sapanta, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Grigore Lutai, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Lutai, Pe urmele celtilor, Peri - Maramures, Peri - Maramuresul istoric, Peter Hurley, Photos from Romania, Photos from Transilvania, Pictura decorativa, Pictura naiva, Pictura naiva pe lemn, Pictura naiva pe sticla, Pictura pe sticla, Pictures from Cimitirul Vesel, Poarta maramureseana, Porti de lemn, Porti maramuresene, Porti sculptate, Portile Raiului, Precum in cer, Precum-in-cer.ro, Preotul din Sapanta, Raul Tisa, Romania, Sapanta 2013, Sapanta cemetery, Sapanta Journal, Săpânţa Peri monastery church, Sapanta Ro, Sapanta Romania, Sapinta, SAPINTA: Le Cimetiere Joyeux - The Merry Cemetery, sfanta maria, Sfanta Marie, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Shaun Davey, Sighet Online, Sighetu Marmatiei, Stan Ioan Patras, Tara Lapusului, Targul Lapus, The Merry Cemetery, the Merry Cemetery creator, The Tallest Wooden Building in the World, the tallest wooden structure in Europe, the tallest wooden structure in Romania, The tombstone of Stan Ioan Pătraş, tisa, Traditia ortodoxa, Traditia Ro, Traditii maramuresene, Transilvania, Turism in Romania, Ucraina, village of Sapanta 8 Comments »
“Pestele de la cap se-mpute”
Traian Basescu si-l dorea succesor la tronul de la Cotroceni: “un candidat viabil pentru prezidenţiale în 2014“. Emil Hurezeanu, cel despre care presedintele Traian Basescu afirma voalat, la nervi, ca este fost agent al Securitatii (DIE) infiltrat la Europa Libera si actual agent de influenta al unei puteri straine, isi incepea o Prefata, intitulata “Ratiune si luciditate” (?), inchinata fostului premier, fostului sef al SIE si fostului ministru de Externe (demis/demisionar) cu: “asa cum spunea cineva despre un candidat la presedintia Americii, l-am cunoscut ‘inainte ca el sa devina virgin‘.” Hmmm… Spre final, Emilian – Emilian Hurezeanu -, credea despre Razvan – Mihai Razvan, Mihai Razvan Ungureanu -, ca “la o privire mai severa, starnita de stropii fatali ai invidiei, aceasta carte ar putea fi considerata si o dovada, nesolicitata, de narcisism”. Dar se auto-contrazicea rapid, imediat dupa.
Andrei Plesu vroia sa-l cloneze: “Daca clasa politica romaneasca are nevoie de aer proaspat atunci tocmai oameni de croiala lui Mihai-Razvan Ungureanu trebuie ” clonati” si pusi la locul potrivit”. Tot eseistul Minimei Moralia afirma, in Cuvantul inainte al aceluiasi tom amintit al fostului, fost si fost, “Intotdeauna loial” – da, dar cui? -, ca o calitate remarcabila a vedetei ARD/PDL/PFC/ICCD/PNL/UTC e “un anumit simt al oportunitatii si al orientarii politice”. “Restul e destin. Si va fi, deopotriva, istorie, caci prevad autorului o traiectorie publica de ordinul exceptiei”, conchidea rectorul Colegiului Noua Europa, sotul fostei agente DIE Catrinel Plesu. I-am vazut cariera. Nu poti sa spui ca profetul din strada Paris n-a avut dreptate: Mihai Razvan Ungureanu este el insusi o exceptie. Poate chiar si regula si exceptia la un loc.
Vedeta de exceptie despre care Elena Udrea afirma ca “n-a convins pe nimeni” desi s-a facut un partid special pentru ea (vedeta) si ca, alaturi de “domnul de la Noua Republica” reprezinta “o prostie pentru care se plateste”, este acum senator. Senatorul forcepsului. La Referendumul pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu i se spunea Asudatul. Acum o sa i se spuna Arici-Redistribuici. Spre deosebire de fosta lui sefa de la Fundatia Soros, Sandra-Marlyn-Andreea Budis Pralong, care a candidat cu tupeu in Bucuresti, Ungureanu a ales sa devina “os de aradean”. Daca avea curaj, ca fost prim ministru, fost sef al SIE si fost ministru de Externe al Romaniei, candida, normal, in Capitala tarii a carei destine le-a afectat, aproape iremediabil, din functiile pe care le-a ocupat vremelnic, prin numire directa, pe o filiera, gen, ca sa zic asa, Rich-Soros-Plesu-Basescu. Daca era mai putin fricos, candida in orasul sau de bastina, Iasiul unde s-a format si s-a afirmat, inca de pe bancile scolii, cand flutura cu mandrie pe sus a lui dreapta, normal, cu care daduse mana cu insusi Secretarul General al Partidului Comunist Roman, to-va-ra-sul Nicolae Ceausescu. Dar el n-a fost nici prea curajos, pentru a alege Bucurestiul, nici mai putin fricos, pentru a-si alege propriul camin, Iasul de bastina. N-a fost nimic. Adica a fost ceea ce este. A ales sa fie… falcos.
La Iasi insa l-a bagat la inaintare pe succesorul sau la MAE, fostul coleg de Noua Europa, fost ambasador si teolog J’acuzzist, fost “il consigliere” prezidential si fost Ministru de Externe demis de seful PDL si al Guvernului Boc, adica de insusi Boc. Respectiv pe Teodor Anatol Baconsky (schi), cunoscut drept “Dorel” alias “Doru”. Despre el, marele (la propriu) Plesu, “inventariindu-i meritele”, emitea: “Socotesc ca prestigiul, farmecul si distinctia culturala a capitalei moldovene ar putea fi reprezentate cu brio de acest curajos politician. Croiala lui si croiala orasului rimeaza. Restul tine de dreapta judecata a alegatorilor”. Insusiul Ungureanu, pe urmele magistrului, afirmand ca prietenul sau “va reprezenta Iasul cu curaj” (atentie ca “Iasul: se aseamana cu “lasul”), decreta: “Candidatura lui Teodor Baconschi la Iasi este o veste buna pentru elita orasului (!), reunita in Copou, dar si pentru fiecare cetatean responsabil, care vrea mai-binele comunitatii… Sunt convins ca Teodor Baconschi are toate sansele sa castige Colegiul 4 Senat si ii chem pe toti sustinatorii dreptei nationale (?) si pro-europene sa iasa la vot pentru o victorie meritata”.
Dar “mahalaua inepta” din Iasi n-a avut, normal, “dreapta judecata”, in ciuda convingerilor lui Ungureanu si edictelor lui Plesu. Iesenii, cu totii, niste iresponsabili! Nu-si vor “mai-binele comunitatii”. Din zecile de mii de ieseni fara judecata dar cu drept de vot in Colegiul curajosului Baconsky, cu fostul, fost si fost, basca fost prim-vice-presedinte al PDL, au votat doar 9879. Restul, niste idioti. Peste 30.000 de asemenea specimene au votat cu o doamna care, daca ar fi sa ne luam dupa Ungureanu, nu merita sa reprezinte “elita orasului reunita in Copou”: Mihaela Popa. E doar o biata profesoara si directoare de liceu, chiar daca e si fosta PDL-ista. Ca sa conchid, acum Baconscky e fost, fost, fost, fost si fost… candidat, ratat. Pe scurt un pampalau inept. De ce ar mai baga Konrad Adenauer Stiftung bani in dosul lui? Pentru ca vrea Plesu? Sau seful lui Plesu? Ca seful sefului lui Plesu nu cred ca se incurca cu plevusca…
Intorsi la Ungureanu, liderul nu stiu carei chestii facute pe genunchi (ai cui?), ca sa o citez pe Doamna Udrea, el, cum se stie, a ales Aradul, fieful Falcii. Chiar daca Aradul nu l-a ales pe el. Dar acolo s-a intalnit si cu Neamtu. Horia Neamtu, ca sa il citam pe Presedintele Romaniei. “Domnul de la Noua Republica”, ca sa o citam pe Elena Romaniei. Mihaita Horia Neamtu, la randul lui fost bursier al Colegiului Noua Europa, este coordonatorul Omagiului scris si publicat in cinstea rectorianului Plesu, la a nu stiu cata serbare de ayatollah al tuturor regimurilor: “In honorem Andrei Pleşu” aparuta, unde altundeva decat la Humanitas. Daca Patapievici mai facea multi pui la ICR acum Omagiul era tiparit cel putin in 22 de limbi, fara a le mai socoti pe cele ale GDS-ului. N-are rost sa mai amintesc aventurile de cinci stele ale Neamtului tinut in puf de Tismaneanu, la IICCMER, pe banii “patibularilor” de romani. Este de consemnat doar ca, atat Neamtu cat si Baconsky, cat si Ungureanu (Traian) cat si Tismaneanu cat si, mai ales, Patapievici, incasau luna de luna cate un cec, de caciula, cu destule zerouri in coada, de la “sinistrul si odiosul” mult hulitoriul de Basescu, “mogulul cel rau” Sorin Ovidiu Vintu, pe cand erau auto-cantautori la “Idei in dialog”. Cate voturi a luat Neamtu’ lui Vintu, Basescu si Plesu? Pai… 6014. Rebut. Ratat. Nu continui rima.
Dar sa incheiem cu Austro-Ungureanu, alias Arici-Retribuici. Cand liderul suprem al ARD-ului, constructia supersofisticata gandita de consilierii tai mediteraneeni ajutati de mintile lui Tataru, Neamtu si insusiul Ungureanu, fost, fost, fost si actual, omul care a stat in capul la SIE, vazut de magistrii sai, de la Basescu la Plesu, chiar de “inainte ca el sa devina virgin”, drept succesorul tronului de la Cotroceni, iti ia, in fieful Falcii tale, baronul penticostal local, un scremut 30 la suta si pica, dupa care se apuca toate brigazile sa-i numere voturile doar-doar or mai creste peste 17-18.000 si intra, cu chiu cu vai, la redistribuire, practic printr-o frauda intelectuala si morala, ce inseamna oare aceasta? “Calea dreapta”? Nu. Si-a “ascultat inima”. Si ce mai inseamna cand alti doi liderici de-ai tai, scosi din menajeria Novaya Evropa, iti iau, unul, Paleologu, 6888 de voturi, si al doilea, Papahagi, un chinuit 7572, in alt fief, al baronului national Emil Boc, si pica si ei, lamentabil, pentru a fi salvat, doar unul, de blamata redistribuire? Mai cinstita a fost sefa lor de la Soros, Sandra-Marlyn-Andreea Budis Pralong, care a luat 13.000 de voturi in plin Bucuresti, dar tot degeaba, evident. Insa ce mai inseamna si asta, ca pana si matroana Soros, care i-a facut ce sunt pe toate vedetele puliticii (vorba lui Pastorel Teodoreanu), sa pice lamentabil?
Insemana ca toate stelele au cazut de pe epoletii PDL. Daca exista un sistem de uninominal pur PDL-ul disparea complet. In neant. Ceea ce si merita. Degeaba au pompat SON, KAS, NEC si alte entitati cu alte initiale zeci de milioane de euro in dosul “stelelor” lui Soros, Plesu si Basescu iar SIE si-a consumat norma de acoperiri pe un deceniu cu toate brigazile socio-pato-media-politice menite sa le lustruiasca ego-ul. Proiectul lor, desfasurat sub steag strain, e pe masura votului cu care i-au recompensat romanii. Pentru ca e nascut mort. Imi pare rau ca guristii Preda, Ungureanu II si comisareasa Macovei, alesi pe liste la Parlamentul European, unde au aterizat pe aceeasi filiera, Rich-Soros-Plesu-Basescu, nu au avut parte si ei de acest dus rece. O meritau, la fel ca toata cooperativa GDS care l-a facut pe Basescu din om neom, si se tot joaca cu el ca si c-o jucarie stricata, o matrioska mutanta, din care nici el nu stie ce mai iese .
In 15 iunie 2007 scriam si eu, in ZIUA, un editorial: “Cioro-ungurenii”. Era vorba despre “Esecul cooperativei antiromanesti – Crescatoria de papagali“. Citez: “(…) Din nefericire, toate iesirile ciudate ale lui Cioroianu par sa aiba legatura cu o linie politica prestabilita deja. In favoarea Rusiei. Actiunile desfasurate din sediul MAE in defavoarea Romaniei nu sunt de ieri de azi. Daca in cazul lui Cioroianu, aceastea sunt stravezii, dintr-o inabilitate de amator, in cazul predecesorului sau acestea au fost destul de bine mascate.
Adrian Mihai Cioroianu nu are insa numai patronimul in comun cu Razvan Mihai Ungureanu. Ambii reprezinta, inainte de vreo forta politica (Ungureanu a devenit membru PNL cu o zi inaintea numirii sale), produse ale unei retele bine infipte in toate sferele importante ale statului.
Putina lume stie ca, pe langa functia de conducere din cadrul Fundatiei Soros, Ungureanu a fost atat bursier al Colegiului Noua Europa patronat de Andrei Plesu cat si al lui Marc Rich, cunoscut drept infractor de talie mondiala si inventator al oligarhilor rusi Oleg Deripaska si Igor Ziuzin.
Cioroianu a fost atins si el cu ceva fonduri ale Soros, fiind bursier si scrib dilematic al Colegiului si Trustului lui Plesu, dar si membru al Grupului pentru Dialog Social. Ca si mentorul sau, de altfel, cunoscut drept, curios!, si ca oficial in toate guvernele Romaniei, de la Iliescu-KGB pana astazi.
In esenta, cele doua pseudo-mandate ale ungro-cioroienilor, dovedesc cred eu, cu prisosinta, esecul cooperativei antiromanesti.”
Pai, Comandante, daca ti-au si ti-am dovedit inca din 2007 asta, de ce ne-ai mai furat 5 ani x 20.000.000 de romani = 100.000.000 de ani din viata Romaniei?
Daca tot e vremea stelele cazatoare, n-ar trebui sa cada si capete? Poate chiar incepand cu capul tau. Sa-ti dai o demisie, de onoare, macar acum, pentru halul in care ai adus tara si poporul asta?! Ce mai astepti? Oricum ti-ai ratat rolul si locul in Istorie. Pe mana ta, care acum tremura, incontrolabil. Te scufunzi in tine, nu vezi? De ce vrei sa tragi si Romania dupa tine? Un Comandant prizonier pe propria-i epava, aflata in deriva…
Sau, daca crezi ca mai poti, incepe, macar acum, sa faci ce ai promis, in urma cu opt ani (!): pune tepele in Piata Universitatii si trage-i in ele pe toti ratatii din partid si groparii Romaniei. Asa macar se va implini si dorinta noastra cu reducerea numarului de parlamentari…
Victor Roncea
PS: Iti mai aduci aminte, Comandante, cum, in urma cu ceva ani, un parintel a batut la poarta la Cotroceni? Ti-a lasat o cerere, insotita de un milion (1.000.000) de semnaturi, cu tot cu “CNP”-uri. Nu 6014, nici 9879, nici macar 18964. Nu. 1.000.000 de semnaturi, care stateau in vreo 16 saci, adusi cu duba la Cotroceni! “Il consigluere” Baconsky era ocupat si nu a putut sa-l primeasca pe mesagerul celor 1.000.000 de romani, un monah amarat, cu doar vreo doua facultati si doctorate. “Il consigliere” facea o baie, probabil, in vreun havuz, daca n-aveti Jacuzzi la Cotroceni, visand la alte functii de marire, de care a fost, iata, vitregit acum de poporul roman. Cele 1.000.000 de semnaturi fusesera stranse, una cate una, de un batranel din Muntii Neamtului, un parinte duhovnic, fost voluntar pe frontul de Est, cu doar vreo 16 ani de lagare si inchisori in spate: Parintele Justin. Credea ca esti cinstit si o sa respecti Legea Referendumului, solicitat de el si acesti 1.000.000 de romani din intreaga tara, pelerinii sai, pentru o cauza dreapta. N-ai fost. Nu ti-a pasat, atunci, de 1.000.000 de romani, cum nu ti-a pasat, mai tarziu, de 7 milioane de romani. Si credeai ca n-o sa te bata Dumnezeu, pe tine si toata hoarda ta?
Foto: Mediafax
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: 22, Alegeri 2012, arad, ARD, Baconsky, Basescu, Biruinta, bnd, Bucuresti, CIA, Colegiul Noua Europa, DIA, die, elena udrea, europa libera, gasca Soros, GDS, Humanitas, hurezeanu, iasi, ICR, IICCMER, KAS, KGB, Konrad Adenauer Stiftung, Liiceanu, macovei, marc rich, Neamtu, NEC, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, parlament, parlamentul european, Patapievici, PCR, PDL, Petru Voda, Plesu, Preda, referendum, Rezultate alegeri parlamentare 2012, Securitatea, sibiu, sie, son, soros, SOV, SPP, sri, Tismaneanu, Ungureanu, utc 10 Comments »
Buni. Bunica mea. A fost un om al carui crez in viata a fost sa faca bine. A avut o energie cum rar mai au oamenii de azi, energia unei generatii cu adevarat de sacrificiu, constienta de rolul ei, pana la moarte. In tot cazul, pe noi ne depasea in putere (la Mineriada din ’90 a venit sa bata cu bastonul in poarta Unitatii de la Magurele, unde eram “cazati”, cerand eliberarea noastra si pedepsirea lui Iliescu 🙂 ). La 90 de ani era inca verde ca bradul. Orice facea, facea acum, repede si bine. De abia in ultima perioada, spre 92, incepuse sa se cam supere pentru ca nu mai putea face totul singura, ca nu ne mai poate gati atatea feluri ca inainte… A crescut cinci nepoti si mai multi stranepoti, cu aceeasi vitalitate cu care si-a crescut fiica si fratii si surorile mai mici. Era ca painea lui Dumnezeu.
Nascuta in 1921 intr-un satuc din Prahova, pe numele lui Habud, comuna Sirna, a copilarit in casa parohiala a bunicilor dupa mama – parintele Ion Nicolescu, preot de tara, si Teodora, la randul ei fiica de preot (foto) – si la Sinaia, in “Vila Adina”, numita astfel de parintii ei, Steliana si Dumitru Alexandrescu, industrias din Ploiesti, dupa numele mezinei familiei. Parintele si doamna preoteasa, strabunicii mei, au avut noua copii: sapte fete si doi baieti. Nepoti ai lor aveau sa lupte pe frontul de Est, eliberand Basarabia ocupata si Transnistria bolsevizata fortat, si, apoi, sa-si dea viata pe frontul de Vest. Primul sot al Stelianei a murit asemenea, cazut in lupta, in primul razboi mondial, un alt razboi sfant, pentru Romania Mare. Vaduva si cu copii mititei, Steliana se recasatoreste cu Dumitru, la randul sau vaduv si cu copii, carora le mai adauga alti frati si surori, formand o mare familie cu vreo zece copii si cu proprietati la Sinaia, Ploiesti si Bucuresti. Nici una dintre ele n-a putut fi, inca, recuperata.
Buni, botezata Victoria, dupa numele uneia dintre surorile mamei sale (foto stanga), se casatoreste pe la 20 de ani cu Traian (foto impreuna cu tata-socru Dumitru, la Ploiesti), moldovean din Odobesti, fotograf si muzicant, la pian si clarinet, in orchestrele Mariei Tanase si Ioanei Radu, pe care il insoteste de-acum in turnee in intreaga tara. Reocuparea Bucovinei de catre Armata Rosie o gaseste la Cernauti, insarcinata in luna a noua, de unde reuseste insa sa fuga de mana cu fiica ei, Georgeta Agapia (foto mai jos), atunci in varsta de doi ani. Scapata de rusi si ajunsa cu greu la Bucuresti, copilasul abia nascut, fratele mamei mele, ii moare insa pe masa de spital de la Filantropia, in urma suflului unuia dintre bombardamentelor americane din 1944. A patimit intr-o singura luna cam ce ni se intampla si noua, azi, la nivel national…
“Eliberarea” ii sileste pe tinerii Victoria si Traian sa-si stearga trecutul si sa-si piarda urma, schimband adeseori orasele si profesiile, pana la o revenire in Capitala. El fusese apropiat de Asociatia culturala germano-romana si ea intrase de mica in Miscarea Legionara. Un secret pe care avea sa-l tina bine pastrat aproape o jumatate de secol. La inceputul anilor ’90, Buni, acum implicata in activitatile organizatoric-administrative ale Miscarii Pentru Romania (in sensul ca ne gatea – intregului batalion -, ne aranja sediul, ne punea perdele, ne salva cu banuti din agoniseala ei, etc, etc), MPR fiind un partid rezultat al Fenomenului Piata Universitatii 1990, este descoperita de Marian Munteanu in fotografii de arhiva ale Miscarii Legionare, comparate cu cele din tinerete ale bunicii, de la ea de acasa.
Aveau sa treaca inca vreo zece ani pana sa aflam ca activitatea ei nu presupunea doar participarea la fapte caritabile si de credinta sau marsuri (intr-unul dintre ele fiind chiar surprinsa fotografic si “data la ziar” – foto mai jos) ci si o munca de natura conspirativa, de mesager si cifror al unor ordine secrete, codate, pe care conducerea organizatiei prefera sa le transmita prin tineri bine verificati si, totodata, mai putin suspectati de serviciul lui Moruzov.
Serviciul de Informatii al Miscarii Legionare a ramas pana astazi o necunoscuta istorica, atat de bine a fost organizat. Istorici ai Serviciului Roman de Informatii (SRI) il crediteaza pe comandatul Ion Belgea (*) drept coordonator al SIMLR, organizatie secreta anticomunista ce avea sa conlucreze ulterior, din exil, cu forte ale CIA si NATO, impotriva ocupantilor bolsevici ai Romaniei. Istoria orala a Miscarii Legionare il pomeneste insa printre conducatorii conspirati ai Serviciului special legionar si pe parintele Duminica Ionescu, duhovnic al lui Corneliu Codreanu si tatal reputatului savant Vlaicu Ionescu. Bunica lucra direct cu Ilie Garneata, unul dintre fondatorii Miscarii Legionare. Cu toate acestea, in pofida trecerii timpului, cu greu reuseai sa-i smulgi vreo confesiune. Era fidela si azi legamantului dat. O viata de fidelitate, pentru un ideal.
Bunica mea, agent secret. IN MEMORIAM BUNI de VictoRoncea
Crampeie la implinirea a 91 de ani: “Nici daca mi-as mai aduce aminte ordinele date de Capitan tot nu le-as spune. Am dat un juramant!”
Isi revenise miraculos dintr-un atac cerebral din urma cu cativa ani, doar cu gandul de a mai sta putin cu nepotii si stranepotii, marile ei iubiri. In ultima perioada, dupa intoarcerea la Bucuresti dintr-o retragere programatica la Petru Voda, era macinata de durerile varstei dar, mai presus de asta, de ideea ca ar putea deveni o povara. Ceea ce nu-si dorea in ruptul capul. A adorat-o pe Maica Domnului asa ca, poate, nu e de mirare ca noul atac, in urma caruia a plecat la Domnul, avea sa vina la inainte praznuirea Nasterii Maicii Domnului, incepandu-si apoi drumul spre Ceruri la odovania praznicului Maicii Domnului, in prag de Inaltarea Sfintei Cruci. Cu doar o saptamana inainte il rugase pe parintele paroh, venit de Sfanta Maria, la Adormire, sa vina sa o spovedeasca si sa o impartaseasca, ceea ce s-a si intamplat. Radia apoi de fericire si calm, totodata, de liniste sufleteasca. A mai apucat sa ne aiba, la capataiul ei, aproape pe toti, nepotii si stranepotii ei, maxima bucurie a vietii ei. Invingatoarea Victoria, victorioasa pana in ultima clipa.
Pomenirea de noua zile a avut loc la trista comemorare dubla a unui 22 septembrie, exact la 45 de ani de la savarsirea mamei sale, aflata acum alaturi de ea.
Dumnezeu sa o ierte si sa o odihneasca in pace in rand cu dreptii Sai!
Ramane cum am stabilit: Nu ne lasam!
Parintele Ion Nicolescu, bunicul bunicii, cand a fost dezgropat, dupa zeci de ani de la moarte, a uimit tot satul Habud: era intreg si frumos mirositor. Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!
(*) Nota: Ion Belgea, licentiat in filosofie, ziarist si bibliotecar la Academia Romana, a fost unul dintre comandantii legionari fideli lui Corneliu Codreanu si apreciat de acesta, conducator al “Razletilor”, aflat in grupul strans care lua decizii in perioada ultimei incarcerari a Capitanului Miscarii Legionare. Eliminat prin tradare de Horia Sima, presupus agent al lui Moruzov, Ion Belgea avea sa fie arestat si internat in lagarul de la Miercurea Ciuc, in iunie 1938, alaturi de Nae Ionescu si Mircea Eliade, printre multi alti intelectuali de dreapta si fruntasi legionari ai elitei romanesti interbelice, fiind ucis in masacrul din noaptea de 21 spre 22 septembrie 1939, in lagarul de la Vaslui, impreuna cu alte sute de legionari asasinati salbatic in intreaga tara, fara judecata, la ordinul lui Carol al II-lea si al Elenei Lupescu. In acelasi act oribil al unui sir nesfarsit de crime impotriva poporului roman a fost ucis si parintele Duminica Ionescu. Iar Vlaicu Ionescu avea sa faca inchisoare sub comunisti doar pentru ca era fiul tatalui sau. Refugiat dupa eliberare in Statele Unite a devenit unul dintre cei mai celebri romani ai lumii, ca decodificator al previziunilor lui Nostradamus.
Posted in Editoriale, Top News Tags: Asociatia culturala germano-romana, Basarabia, Bucovina, bunica mea, cernauti, Corneliu Codreanu, Duminica Ionescu, Habud, Ilie Garneata, In memoriam, Ion Belgea, manastirea petru voda, Miscarea Legionara, Miscarea Pentru Romania, Parintele Justin, Piata Universitatii, Serviciul de Informatii al Miscarii Legionare, SIMLR, Sirna, sri, Victoria 18 Comments »
Am în faţă o carte cu imagini: Precum în cer, aşa şi pe pământ, întocmită de Cristina Nichituş Roncea. Titlul este, după cum se vede, un citat din Rugăciunea Domnească, adică Tatăl nostru, poate cea mai cunoscută rugăciune, spusă zilnic de milioane şi milioane de creştini, indiferent de confesiune (După câte îmi amintesc, un mare filosof din secolul XX, de confesiune catolic – e vorba de Martin Heidegger -, ceruse ca la înmormântarea sa să fie o slujba simplă, cea mai simplă cu putinţă, să se spună, adică, numai Tatăl nostru).
Dar să ne întoarcem la cartea întocmită de Dna. Cristina Nichituş Roncea! În ea vedem nu numai imagini din mănăstiri, cu viaţa de obşte, de la rugăciune până la muncă – cum se descompune analitic lucrarea celor care au depus jurământul de castitate, sărăcie şi ascultare: rugăciune şi muncă (ora et labora, spuneau bededictinii) -, ci şi imagini din afara mănăstirii, întâlnirea celor rugători cu mirenii, în diverse situaţii, care ţin de munca acestora, de viaţa de familie, de creşterea copiilor, de îngrijirea bătrânilor. Şi, dacă am amintit de vechea tripartiţie indo-europeană a claselor sociale: oratoes, bellatores, laboratores (care, într-un fel s-a păstrat până la Revoluţia franceză, în cele trei stări, care „acopereau” corpul social), dacă am amintit deci, să observăm că, în mănăstirile ortodoxe, pe „drumul” istoriei, pare să se fi pierdut cea de-a treia expresie socială a unei/unui stihii/element din noi (cum frumos traduce Părintele D. Stăniloae în Cap. IV din Despre rugăciunea domnească, a lui Grigore de Nyssa), anume bellum, lupta, şi, odată cu ea clasa luptătorilor, bellatores. Deşi în viaţa socială, în politică există, adică stihia se exprimă, funcţionează, în ordinea Bisericii, şi, în special în Ortodoxie, lupta/bellum s-a „mutat” în cei care se roagă, s-a interiorizat. Rezultatul acestei lupte se vede în munca întemeiată în rugăciune, unde lupta interioară se petrece sub supra-veghere: Facă-se voia Ta!, ce instituie o altă ordine decât cea a lumii. E o asimetrie fiinţială, de care e pătruns cel ce se roagă, când primeşte în inimă Logosul Întrupat. Dealtminteri, sintagma extrasă din Rugăciunea domnească – şi pusă drept orientare în cartea cu imagini, titlul, adică – e „încadrată” între altele două, care nu numai că o explică, dar arată o trecere, de la Facă-se voia Ta!- precum în cer aşa şi pe pământ-, la ceea ce urmează: Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi. Locul de întâl(c)nire al celor două sintagme este chiar: precum în cer, aşa şi pe pământ, potrivit voii Lui şi ne-voinţelor noastre. Am despărţit cuvântul: ne-voinţă, ca să marchez nu numai faptul trudei, muncii, luptei cu noi înşine, dar şi faptul că acestea se petrec sub ascultare, tocmai pentru a învinge voinţa proprie: …pornirea spre rău ivită în noi nu are nevoie de ajutor, răutatea împlinindu-se de la sine, prin voia noastră. Dar când se iveşte o înclinare spre bine, avem nevoie de Dumnezeu care duce dorinţa noastră la faptă (Grigore de Nyssa, Despre rugăciunea domnea- scă, IV).
Vedem în imaginile surprinse şi propuse de Dna. Cristina Nichituş Roncea o desfăşurare comunitară a lucrării celor sub jurământ: călugări, călugăriţe, către lucrarea dezorientată, până la un punct, a mirenilor, o diseminare a rugăciunii lor în fapta celor din urmă.
Nu cred că mă îndepărtez de această carte dacă încerc să o înţeleg cu gândirea Părinţilor Bisericii sau, cum va fi mai jos, cu cea a ultimului mare teolog bizantin, Nicolae Cabasila. Nici nu o pun într-o vecinătate care să o strivească şi nici nu fac o încercare de înobilare a efortului autoarei, ci, simplu, încerc să văd structura pe care se întemeiază imaginile selectate, cu credinţă şi spontaneitate de către Dna. Cristina Nichituş Roncea. Aceste imagini spun ceva, ele sunt faţa văzută a unei antropo-teologii care, deşi se pare că am uitat-o, ni se impune mereu, de la sine, mai ales atunci când trecem prin perioade grele, încurcaţi în idolatrii, cu toate că în noi mai pâlpâie încă urma libertăţii dată nouă.
Numai că acestă încurcătură în care ne aflăm vine din lipsa bună-voinţei noastre, care nu se adaugă lucrării pornite de la Dumnezeu. Spune Cabasila, în Despre viaţa în Hristos: Lucrarea porneşte de la Dumnezeu; din partea noastră s-adaugă bunăvoinţa. A lui e propriu-zis săvârşirea, a noastră e numai dorinţa de împreună lucrare. Şi, undeva mai jos, tot în capitolul Viaţa adevărată se câştigă prin dar de sus şi prin strădania noastră, observă că …noi trăim în această lume văzută, cu gândul la lumea cea nevăzută, schimbând nu atât locul, ci felul de trăire şi de vieţuire. Această schimbare o realizăm prin rugăciune, luptă cu noi înşine şi faptă, deci cu lucrare a toată fiinţa noastră, care se desfăşoară din asimetria antropo-teologică, prin luptă interioară şi rugăciune, în faptă. Când mă gândesc la interioritatea acestei lupte, am în vedere nu numai individul, ci chiar interioritatea speciei, fapt pentru care lupta se complică şi se sedimentează în istoria ei. Mântuirea nu este individuală, ci colectivă, pentru că suntem siliţi să ne asumăm păcatele celorlalţi, ca iubirea de aproapele să se realizeze măcar în negativ, dacă în pozitiv nu putem determina lucrarea, din iubirea noastră! Nu ne mântuim în istorie, ci din istorie.
Încercând să ne explice forma darurilor noastre închinate lui Dumnezeu, ca o pârgă a vieţii omeneşti, în Capitolul III, din Tâlcuirea dumnezeieştii liturghii, Cabasila face o comparaţie între darurile aduse spre jerfă de cei vechi zeilor păgâni, şi cele aduse de creştini lui Dumnezeu: cei vechi aduceau ca jertfă pârga roadelor şi a turmelor lor, sau din alte lucruri. Noi însă aducem lui Dumnezeu ca daruri pâine şi vin, ca pe o pârgă a vieţii noastre înşine. Primele, cele ale păgânilor, nu erau prinoase ale vieţii omeneşti, pentru că nimic din toate acelea nu era o hrană proprie omului, ci erau comune şi celorlalte vieţuitoare…. Chiar carnea de animale este hrana carnivorelor, continuă el, pentru ca, în final, să ne spună că prin (viaţă) omenească înţelegem ceea ce aparţine numai omului; ori nevoia de a pregăti pâinea pentru mâncare, vinul pentru băut, este ceva propriu numai omului. Aceasta este explicaţia formei darurilor noastre (s. m. ). Pregătirea pentru pâinea noastră cea spre fiinţă… se realizează făcându-se voia Lui, ca ne-voinţă a noastră, într-o lume în care cerul şi pământul se întâl(c)nesc pe măsura strădaniilor noastre. În raport cu natura, pâinea, vinul, figurile geometrice, numerele au aceeaşi idealitate fenomenologică, nu pot fi derivate din natură, ci numai din ne-voinţa noastră întru ascultare voii Lui. Din acest motiv, ele sunt pârga vieţii noastre, cu specificarea că, pâinea şi vinul, în măsura în care sunt hrană nouă, perpetuând viaţa şi posibilitatea adăugării celorlalte, amintite, sunt, în acelaşi timp, trupul şi sângele lui Hristos, au concreteţea Vieţii. În ele vedem natura şi supranaturalul Logosului Întrupat, adăugat ei prin lucrarea omenească îndumnezeită.
Structura albumului, selecţia şi succesiunea imaginilor, surprinse, deci alese, de Dna. Cristina Nichituş Roncea, ne arată/duce către locul acesta al întâl(c)nirii între cer şi pământ. E o teleoghisire, cu ajutorul imaginilor, cum ar fi şi pictura bisericească, realizată însă cu multă artă, sensibilitate şi talent, cum, din păcate, nu prea mai întâlnim la pictura bisericească contemporană.
Se impune însă o întrebare: în ce măsură, în lucrarea noastră cea de toate zilele, reuşim să interiorizăm acel bellum/lupta, în aşa fel încât să nu întoarcem, să nu cădem, cu produsele date nouă şi prin noi, altele decât pâinea şi vinul – care sunt, cumva, matricea celorlalte -, în naturalitatea din care suntem chemaţi să ne ridicăm/înălţăm!? Iată, trăim într-o lume a noastră pe care o ocultăm numind-o „complexă”, dominată de economic şi de interes, de dorinţa de putere, în care, dacă ne adâncim, vom pieri ca Narcis ce se admiră în luciul apei, în care încă nu s-a botezat.
Aceste cuvinte sunt şi o provocare pentru Dna. Cristina Nichituş Roncea, în sensul investigării realităţilor din sectorul Bisericii – pentru că Biserica suntem noi -, care nu aparţine lumii satului şi, mai mult, cercetarea continuităţii sau discontinuităţii- aşa cum apar în lumea de azi- dintre împărtăşania cu pârga vieţii noastre (care, repet, e ce se adaugă grâului şi strugurelui, pentru a ajunge pâine şi vin) şi celelalte, în care lucrarea noastră s-a întrupat.
Adrian Boeru
Vedeti si
Posted in Analize, Documentare, Editoriale, Top News Tags: 1940, 1941, 20 de ani de la ctitoria Manastrii Petru Voda, A photo journey into the Romanian Eastern Orthodox realm, acad. Florin Constantiniu, Academia Romana, adormirea maicii domnului, Adrian Boeru, Agapia, Album de fotografie, Album foto in editie bilingva, Amin, Anghel Papacioc, anticomunism, Arbore, Arsenie Papacioc, Basarabia, basarabia romana, biserica, Biserica Ortdoxoa Romana Biruitoare, Biserica Ortodoxa Romana, Biserici si Manastiri, BOR, Botezul, Bucovina, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calea Sfintilor, Calugari, Calugarul, Caminul de batrani de la Petru Voda, Caminul de copii de la Petru Voda, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala, compania, Copou, Corneliu Codreanu, Craciun, Craciun la Manastire, Credinta, Crestinarea romanilor, Crestinism Romanesc, Crestinismul la Dunare, Cristina Nichitus, Cristina Nichitus Roncea, Cristina si Victor Roncea, Ctitoria Parintelui Justin, Cu noi este Dumnezeu, Cununie, Cuvant Inainte de Florin Constantiniu, Dacii liberi, Detinuti politic, Doamne ajuta, Dobrogea, Eastern Orthodoxy, Ecaterina Vircolici, Editura Compania, Eminescu, Familia Ortodoxa, Femeia Stie, Fiul lui Dumnezeu, florin constantiniu, Fotograf, Fotografa Cristina Nichitus, Fotografi din Romania, Fotografi Romani, Fotografie, Fotografii din manastiri, Frontul de Est, Frumusetile Romaniei, Galata, GANDIREA, Gura de Rai, Gurile Dunarii, Hristos in mijlocul nostru, Humor, Iarna la Manastire, iasi, Iisus Hristos, Impartasania, Inalt Preasfintitul Teofan, interviu, Invatatura lui Hristos, IPS Teofan, Isihastru, Iustin Parvu, Justin Parvu, maica domnului, Manastirea “Sfanta Maria” din Techirghiol, manastirea petru voda, Manastiri, Manastiri din Moldova, Manastiri din Romania, Mantuitorul, Marea Neagra, Maresalul Ion Antonescu, Martirii anticomunisti, Marturistitorii, Maslu, Mediafax, Mesterul Manole, Miclauseni, Mihai Eminescu, Miorita, Mirungerea, Miscarea Legionara, Mitropolia, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Teofan, Moldovita, Monahi, Monahii, Monahul Filotheu, Mos Craciun, Muntii Neamtului, Nasterea Maicii Domnului, Neamt, Nistru, nunta, Nunta la Manastire, On earth as it is in heaven, Orthodox, Orthodoxy, Ortodox, Ortodoxia Romana, Ortodoxie, Paltin, Paradis, Parintele Arsenie, Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Atanasie, Parintele Calciu, Parintele Cleopa, Parintele Filotheu Balan, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ilie Cleopa, Parintele Ioanichie, parintele ioanichie balan, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Justin pe Frontul de Est, Parintele Teofan, Pateric, Pe-un picior de plai, Pe-un picior de plai pe-o gura de rai, pelerinaj, Pelerinaj la Manastiri, Petru Voda, Poiana Marului, Portile Raiului, Portofolio, Portofoliu, Post, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Precum in cer, Precum in cer asa si pe pamant, Precum-in-cer.ro, Preotia, Prut, Pustie, Pustnic, Putna, Razboiul Sfant, rezistenta armata anticomunista, rezistenta din munti, Romania Mare, Romanian Orthodoxy, Romanian Photographers, Romanian Photography, Roncea, rugaciune, Rugaciunea Domneasca, Sacrificiu, schimbarea la fata, Secu, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfanta Cuvioasa Teodora, Sfanta Parascheva, Sfanta Teodora de la Sihla, Sfantul Apostol Andrei, sfantul arhanghel mihail, Sfantul Daniil Sihastrul, Sfantul Paisie, Sfantul Paisie de la Neamt, Sfantul Pantelimon, Sfintele Taine, Sfintii Arhangheli, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sfintii inchisorilor, sihastria, Sihastru, sihla, Slava lui Dumnezeu pentru toate, Spovedania, Staret, Stefan cel Mare si Sfant, Sucevita, Taran, Taranul Roman, Teodora de la Sihla, Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor, Transhumanta, Transilvania, Transilvania Romana, Trei Ierarhi, Varatec, Viata la manastire, Viata manastireasca, Voronet, ziaristi online, ziua 3 Comments »
“Prin fiecare fotograma am incercat sa deschid ochii celor care judeca fara a sti si, in acelasi timp, sa impletesc o camasa de zale, o armura de inele, legate intre ele, pentru a-i apara pe cei din manastiri – adeseori denigrati de dusmanii ortodoxiei -, cu imaginile adevarului. Fiecare fotografie este o za.”
Femeia Stie: Precum in cer, o expozitie de fotografie altfel
Sa te uiti la fotografii e altceva decat sa vezi fotografii. “Oricine poate sa se uite la fotografii, insa a vedea o fotografie implica si capacitatea de a o citi” ne spune Bernlef. Cred cu tarie in cuvintele lui, iar a citi o fotografie este o arta.
Zilele acestea, zbuciumate de atata tensiune, am descoperit linistea in fotografii, care dupa parerea mea, lasa cel mai cald si linistitor sentiment.
Anul acesta a inceput cu decoruri triste, oameni care protesteaza, indura frigul si spera cu tarie ca pot avea un viitor mai frumos. La cativa metri departare, de locul unde acum cateva luni pancarte pline de revolta umpleau piata, o oaza de liniste si caldura te inalta, inghetand orice gand rau dand speranta sentimentului ca bunatatea exista.
Cristina Nichitus Roncea ne propune sa traim “Precum in cer”. O expozitie de fotografii ce te inalta si care te duc spre o lume in care cuvintele sunt de prisos.
Cu mare caldura sufleteasca am intervievat-o pe autoarea fotografiilor. Va invit sa lecturati un interviu in care Cristina ne destanuie povestea din spatele cortinei expozitiei “Precum in cer”.
FemeiaStie.ro: Aceasta calatorie in lumea ortodoxiei din Romania a fost o provocare, o dorinta personala sau pur si simplu o idee?
Cristina Nichitus Roncea: A fost o minune, in primul rand. In sensul ca aceasta poarta mi-a fost deschisa de Parintele Iustin, intr-o seara de Craciun, cand eram la usa chiliei sfintiei sale alaturi de pelerini, maici si calugari, cantandu-i colinde. Este si prima fotografie facuta cu Parintele, cu care de altfel si deschid expozitia. E drept ca cineva m-a dus de mana pana acolo… Dar dupa aceea toate au venit de la sine. Am vrut sa descopar taramul tainic al manastirilor Romaniei si, mai ales, sa-i trimit prin fotografiile mele si pe altii sa se impartaseasca din “gura de rai” pe care o reprezinta orice sfant asezamant ortodox. Traim intr-o lume in care stresul ne inunda si tinde sa ne domine viata, asa ca tanjeam dupa linistea si inaltarea spirituala care stiam ca se regasesc dincolo de zidurile unei manastiri, acolo unde sunt oameni care traiesc frumos. Fotografia este mare mea pasiune, la care m-am intors dupa peregrinari prin Drept si Finante. Prin expozitie pledez – ca si in cazul experientei mele personale – la aceasta intoarcere la radacini, la traditie. Si m-am straduit sa transmit prin lucrarile mele acea stare minunata pe care o poti avea cand esti alaturi de oameni care traiesc in stransa legatura cu Dumnezeu. Nicaieri nu se poate vedea mai bine ca omul sfinteste locul decat in gradinile Maicii Domnului care sunt manastirile Romaniei. Bunatatea si linistea sunt transmise de fiecare coltisor din manastire, de fiecare fir de iarba, de fiecare floricica, de fiecare privire a oamenilor de acolo care stiu sa ierte, care au o rabdare infinita si o generozitate care poate schimba lumea. Si mai ales multa iubire, pe care o simti si simti ca trebuie sa o intorci chiar si celor mai putin norocosi, a nefericitilor care au uitat comandamentele Mantuitorului, au uitat sa iubeasca.
Integral la Precum-in-cer.ro
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: 1940, 1941, 20 de ani de la ctitoria Manastrii Petru Voda, A photo journey into the Romanian Eastern Orthodox realm, acad. Florin Constantiniu, Academia Romana, adormirea maicii domnului, Agapia, Album de fotografie, Album foto in editie bilingva, Amin, Anghel Papacioc, anticomunism, Arbore, Arsenie Papacioc, Basarabia, basarabia romana, biserica, Biserica Ortdoxoa Romana Biruitoare, Biserica Ortodoxa Romana, Biserici si Manastiri, BOR, Botezul, Bucovina, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calea Sfintilor, Calugari, Calugarul, Caminul de batrani de la Petru Voda, Caminul de copii de la Petru Voda, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala, compania, Copou, Corneliu Codreanu, Craciun, Craciun la Manastire, Credinta, Crestinarea romanilor, Crestinism Romanesc, Crestinismul la Dunare, Cristina Nichitus, Cristina Nichitus Roncea, Cristina si Victor Roncea, Ctitoria Parintelui Justin, Cu noi este Dumnezeu, Cununie, Cuvant Inainte de Florin Constantiniu, Dacii liberi, Detinuti politic, Doamne ajuta, Dobrogea, Eastern Orthodoxy, Ecaterina Vircolici, Editura Compania, Eminescu, Familia Ortodoxa, Femeia Stie, Fiul lui Dumnezeu, florin constantiniu, Fotograf, Fotografa Cristina Nichitus, Fotografi din Romania, Fotografi Romani, Fotografie, Fotografii din manastiri, Frontul de Est, Frumusetile Romaniei, Galata, GANDIREA, Gura de Rai, Gurile Dunarii, Hristos in mijlocul nostru, Humor, Iarna la Manastire, iasi, Iisus Hristos, Impartasania, Inalt Preasfintitul Teofan, interviu, Invatatura lui Hristos, IPS Teofan, Isihastru, Iustin Parvu, Justin Parvu, maica domnului, Manastirea “Sfanta Maria” din Techirghiol, manastirea petru voda, Manastiri, Manastiri din Moldova, Manastiri din Romania, Mantuitorul, Marea Neagra, Maresalul Ion Antonescu, Martirii anticomunisti, Marturistitorii, Maslu, Mediafax, Mesterul Manole, Miclauseni, Mihai Eminescu, Miorita, Mirungerea, Miscarea Legionara, Mitropolia, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Teofan, Moldovita, Monahi, Monahii, Monahul Filotheu, Mos Craciun, Muntii Neamtului, Nasterea Maicii Domnului, Neamt, Nistru, nunta, Nunta la Manastire, On earth as it is in heaven, Orthodox, Orthodoxy, Ortodox, Ortodoxia Romana, Ortodoxie, Paltin, Paradis, Parintele Arsenie, Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Atanasie, Parintele Calciu, Parintele Cleopa, Parintele Filotheu Balan, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ilie Cleopa, Parintele Ioanichie, parintele ioanichie balan, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Justin pe Frontul de Est, Parintele Teofan, Pateric, Pe-un picior de plai, Pe-un picior de plai pe-o gura de rai, pelerinaj, Pelerinaj la Manastiri, Petru Voda, Poiana Marului, Portile Raiului, Portofolio, Portofoliu, Post, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Precum in cer, Precum in cer asa si pe pamant, Precum-in-cer.ro, Preotia, Prut, Pustie, Pustnic, Putna, Razboiul Sfant, rezistenta armata anticomunista, rezistenta din munti, Romania Mare, Romanian Orthodoxy, Romanian Photographers, Romanian Photography, Roncea, rugaciune, Rugaciunea Domneasca, Sacrificiu, schimbarea la fata, Secu, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfanta Cuvioasa Teodora, Sfanta Parascheva, Sfanta Teodora de la Sihla, Sfantul Apostol Andrei, sfantul arhanghel mihail, Sfantul Daniil Sihastrul, Sfantul Paisie, Sfantul Paisie de la Neamt, Sfantul Pantelimon, Sfintele Taine, Sfintii Arhangheli, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sfintii inchisorilor, sihastria, Sihastru, sihla, Slava lui Dumnezeu pentru toate, Spovedania, Staret, Stefan cel Mare si Sfant, Sucevita, Taran, Taranul Roman, Teodora de la Sihla, Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor, Transhumanta, Transilvania, Transilvania Romana, Trei Ierarhi, Varatec, Viata la manastire, Viata manastireasca, Voronet, ziaristi online, ziua 2 Comments »
Vernisaj Precum in Cer – Profesorul Radu Ciuceanu despre fotografiile Cristinei Nichitus Roncea de Precum-in-cer
În perioada 15-25 ianuarie 2012 se desfăşoara la Muzeul Bucurestiului – Palatul Sutu Expoziţia de Fotografie “PRECUM ÎN CER” cu fotografii din albumul “Precum în cer, aşa şi pe pământ”- Călătorie foto prin lumea ortodoxă românească, de Cristina Nichituş Roncea. La vernisaj au luat cuvantul profesorul Radu Ciuceanu, fost detinut politic (1948 – 1963, fost membru in conducerea Mișcarii Naționale de Rezistență Anticomunistă din Oltenia), președinte al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, Doctor în istorie si membru al Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania si al Federatiei Internationale de Arta Fotografica si Academicianul Alexandru Surdu, Filosof, Doctor în filosofie, Preşedinte al Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, Director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, Membru titular al Academiei Române din 1993 (corespondent – 1992).
Academician Alexandru Surdu despre Expozitia Cristinei Nichitus Roncea Precum in Cer de Precum-in-cer
De asemenea, pentru prietenii nostri care nu au reusit sa ajunga la Expozitia de Fotografie “Precum in cer”, fotografa Cristina Nichitus Roncea a creat posibilitatea unei vizite virtuale. Puteti sa va plimbati intr-un tur virtual disponibil aici, apasand sageata din mijlocul imaginii si folosind meniul din stanga jos (apropiere, indepartare, rotire, full screen, etc). Vizionare placuta!
PS: Expozitia este deschisa pana pe 30 ianuarie.
Posted in Analize, Documentare, Editoriale, Top News Tags: 1940, 1941, 20 de ani de la ctitoria Manastrii Petru Voda, A photo journey into the Romanian Eastern Orthodox realm, acad. Florin Constantiniu, Academia Romana, adormirea maicii domnului, Agapia, Album de fotografie, Album foto in editie bilingva, Amin, Anghel Papacioc, anticomunism, Arbore, Arsenie Papacioc, Basarabia, basarabia romana, biserica, Biserica Ortdoxoa Romana Biruitoare, Biserica Ortodoxa Romana, Biserici si Manastiri, BOR, Botezul, Bucovina, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calea Sfintilor, Calugari, Calugarul, Caminul de batrani de la Petru Voda, Caminul de copii de la Petru Voda, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala, compania, Copou, Corneliu Codreanu, Craciun, Craciun la Manastire, Credinta, Crestinarea romanilor, Crestinism Romanesc, Crestinismul la Dunare, Cristina Nichitus, Cristina Nichitus Roncea, Cristina si Victor Roncea, Ctitoria Parintelui Justin, Cu noi este Dumnezeu, Cununie, Cuvant Inainte de Florin Constantiniu, Dacii liberi, Detinuti politic, Doamne ajuta, Dobrogea, Eastern Orthodoxy, Editura Compania, Eminescu, Familia Ortodoxa, Fiul lui Dumnezeu, florin constantiniu, Fotograf, Fotografa Cristina Nichitus, Fotografi din Romania, Fotografi Romani, Fotografie, Fotografii din manastiri, Frontul de Est, Frumusetile Romaniei, Galata, GANDIREA, Gura de Rai, Gurile Dunarii, Hristos in mijlocul nostru, Humor, Iarna la Manastire, iasi, Iisus Hristos, Impartasania, Inalt Preasfintitul Teofan, Invatatura lui Hristos, IPS Teofan, Isihastru, Iustin Parvu, Justin Parvu, maica domnului, Manastirea “Sfanta Maria” din Techirghiol, manastirea petru voda, Manastiri, Manastiri din Moldova, Manastiri din Romania, Mantuitorul, Marea Neagra, Maresalul Ion Antonescu, Martirii anticomunisti, Marturistitorii, Maslu, Mediafax, Mesterul Manole, Miclauseni, Mihai Eminescu, Miorita, Mirungerea, Miscarea Legionara, Mitropolia, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Teofan, Moldovita, Monahi, Monahii, Monahul Filotheu, Mos Craciun, Muntii Neamtului, Nasterea Maicii Domnului, Neamt, Nistru, nunta, Nunta la Manastire, On earth as it is in heaven, Orthodox, Orthodoxy, Ortodox, Ortodoxia Romana, Ortodoxie, Paltin, Paradis, Parintele Arsenie, Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Atanasie, Parintele Calciu, Parintele Cleopa, Parintele Filotheu Balan, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ilie Cleopa, Parintele Ioanichie, parintele ioanichie balan, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Justin pe Frontul de Est, Parintele Teofan, Pateric, Pe-un picior de plai, Pe-un picior de plai pe-o gura de rai, pelerinaj, Pelerinaj la Manastiri, Petru Voda, Poiana Marului, Portile Raiului, Portofolio, Portofoliu, Post, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Precum in cer, Precum in cer asa si pe pamant, Precum-in-cer.ro, Preotia, Prut, Pustie, Pustnic, Putna, Razboiul Sfant, rezistenta armata anticomunista, rezistenta din munti, Romania Mare, Romanian Orthodoxy, Romanian Photographers, Romanian Photography, Roncea, rugaciune, Rugaciunea Domneasca, Sacrificiu, schimbarea la fata, Secu, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfanta Cuvioasa Teodora, Sfanta Parascheva, Sfanta Teodora de la Sihla, Sfantul Apostol Andrei, sfantul arhanghel mihail, Sfantul Daniil Sihastrul, Sfantul Paisie, Sfantul Paisie de la Neamt, Sfantul Pantelimon, Sfintele Taine, Sfintii Arhangheli, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sfintii inchisorilor, sihastria, Sihastru, sihla, Slava lui Dumnezeu pentru toate, Spovedania, Staret, Stefan cel Mare si Sfant, Sucevita, Taran, Taranul Roman, Teodora de la Sihla, Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor, Transhumanta, Transilvania, Transilvania Romana, Trei Ierarhi, Varatec, Viata la manastire, Viata manastireasca, Voronet, ziaristi online, ziua 4 Comments » Posted in Documentare, Top News Tags: 1940, 1941, 20 de ani de la ctitoria Manastrii Petru Voda, A photo journey into the Romanian Eastern Orthodox realm, acad. Florin Constantiniu, Academia Romana, adormirea maicii domnului, Agapia, Album de fotografie, Album foto in editie bilingva, Amin, Anghel Papacioc, anticomunism, Arbore, Arsenie Papacioc, Basarabia, basarabia romana, biserica, Biserica Ortdoxoa Romana Biruitoare, Biserica Ortodoxa Romana, Biserici si Manastiri, BOR, Botezul, Bucovina, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calea Sfintilor, Calugari, Calugarul, Caminul de batrani de la Petru Voda, Caminul de copii de la Petru Voda, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala, compania, Copou, Corneliu Codreanu, Craciun, Craciun la Manastire, Credinta, Crestinarea romanilor, Crestinism Romanesc, Crestinismul la Dunare, Cristina Nichitus, Cristina Nichitus Roncea, Cristina si Victor Roncea, Ctitoria Parintelui Justin, Cu noi este Dumnezeu, Cununie, Cuvant Inainte de Florin Constantiniu, Dacii liberi, Detinuti politic, Doamne ajuta, Dobrogea, Eastern Orthodoxy, Editura Compania, Eminescu, Familia Ortodoxa, Fiul lui Dumnezeu, florin constantiniu, Fotograf, Fotografa Cristina Nichitus, Fotografi din Romania, Fotografi Romani, Fotografie, Fotografii din manastiri, Frontul de Est, Frumusetile Romaniei, Galata, GANDIREA, Gura de Rai, Gurile Dunarii, Hristos in mijlocul nostru, Humor, Iarna la Manastire, iasi, Iisus Hristos, Impartasania, Inalt Preasfintitul Teofan, Invatatura lui Hristos, IPS Teofan, Isihastru, Iustin Parvu, Justin Parvu, maica domnului, Manastirea “Sfanta Maria” din Techirghiol, manastirea petru voda, Manastiri, Manastiri din Moldova, Manastiri din Romania, Mantuitorul, Marea Neagra, Maresalul Ion Antonescu, Martirii anticomunisti, Marturistitorii, Maslu, Mediafax, Mesterul Manole, Miclauseni, Mihai Eminescu, Miorita, Mirungerea, Miscarea Legionara, Mitropolia, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Teofan, Moldovita, Monahi, Monahii, Monahul Filotheu, Mos Craciun, Muntii Neamtului, Muzeul Bucurestiului, Nasterea Maicii Domnului, Neamt, Nistru, nunta, Nunta la Manastire, On earth as it is in heaven, Orthodox, Orthodoxy, Ortodox, Ortodoxia Romana, Ortodoxie, Palatul Sutu, Paltin, Paradis, Parintele Arsenie, Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Atanasie, Parintele Calciu, Parintele Cleopa, Parintele Filotheu Balan, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ilie Cleopa, Parintele Ioanichie, parintele ioanichie balan, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Justin pe Frontul de Est, Parintele Teofan, Pateric, Pe-un picior de plai, Pe-un picior de plai pe-o gura de rai, pelerinaj, Pelerinaj la Manastiri, Petru Voda, Poiana Marului, Portile Raiului, Portofolio, Portofoliu, Post, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Precum in cer, Precum in cer asa si pe pamant, Precum-in-cer.ro, Preotia, Prut, Pustie, Pustnic, Putna, Razboiul Sfant, rezistenta armata anticomunista, rezistenta din munti, Romania Mare, Romanian Orthodoxy, Romanian Photographers, Romanian Photography, Roncea, rugaciune, Rugaciunea Domneasca, Sacrificiu, schimbarea la fata, Secu, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfanta Cuvioasa Teodora, Sfanta Parascheva, Sfanta Teodora de la Sihla, Sfantul Apostol Andrei, sfantul arhanghel mihail, Sfantul Daniil Sihastrul, Sfantul Paisie, Sfantul Paisie de la Neamt, Sfantul Pantelimon, Sfintele Taine, Sfintii Arhangheli, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sfintii inchisorilor, sihastria, Sihastru, sihla, Slava lui Dumnezeu pentru toate, Spovedania, Staret, Stefan cel Mare si Sfant, Sucevita, Taran, Taranul Roman, Teodora de la Sihla, Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor, Transhumanta, Transilvania, Transilvania Romana, Trei Ierarhi, Ţuca Zbârcea & Asociaţii, Tuca Zbarcea si Asociatii, Varatec, Viata la manastire, Viata manastireasca, Voronet, ziaristi online, ziua 2 Comments »
Prof Florin Constantiniu la Lansarea Albumului Precum-in-cer
VIDEO – Cuvantul Parintelui Justin la Precum-In-Cer.Ro: Albumul acesta este Biserica Vie
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: 1940, 1941, 20 de ani de la ctitoria Manastrii Petru Voda, A photo journey into the Romanian Eastern Orthodox realm, acad. Florin Constantiniu, Academia Romana, adormirea maicii domnului, Agapia, Album de fotografie, Album foto in editie bilingva, Amin, Anghel Papacioc, anticomunism, Arbore, Arsenie Papacioc, Basarabia, basarabia romana, biserica, Biserica Ortdoxoa Romana Biruitoare, Biserica Ortodoxa Romana, Biserici si Manastiri, BOR, Botezul, Bucovina, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calea Sfintilor, Calugari, Calugarul, Caminul de batrani de la Petru Voda, Caminul de copii de la Petru Voda, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala, compania, Copou, Corneliu Codreanu, Craciun, Craciun la Manastire, Credinta, Crestinarea romanilor, Crestinism Romanesc, Crestinismul la Dunare, Cristina Nichitus, Cristina Nichitus Roncea, Cristina si Victor Roncea, Ctitoria Parintelui Justin, Cu noi este Dumnezeu, Cununie, Cuvant Inainte de Florin Constantiniu, Dacii liberi, Detinuti politic, Doamne ajuta, Dobrogea, Eastern Orthodoxy, Editura Compania, Eminescu, Familia Ortodoxa, Fiul lui Dumnezeu, florin constantiniu, Fotograf, Fotografa Cristina Nichitus, Fotografi din Romania, Fotografi Romani, Fotografie, Fotografii din manastiri, Frontul de Est, Frumusetile Romaniei, Galata, GANDIREA, Gura de Rai, Gurile Dunarii, Hristos in mijlocul nostru, Humor, Iarna la Manastire, iasi, Iisus Hristos, Impartasania, Inalt Preasfintitul Teofan, Invatatura lui Hristos, IPS Teofan, Isihastru, Iustin Parvu, Justin Parvu, maica domnului, Manastirea “Sfanta Maria” din Techirghiol, manastirea petru voda, Manastiri, Manastiri din Moldova, Manastiri din Romania, Mantuitorul, Marea Neagra, Maresalul Ion Antonescu, Martirii anticomunisti, Marturistitorii, Maslu, Mediafax, Mesterul Manole, Miclauseni, Mihai Eminescu, Miorita, Mirungerea, Miscarea Legionara, Mitropolia, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Teofan, Moldovita, Monahi, Monahii, Monahul Filotheu, Mos Craciun, Muntii Neamtului, Nasterea Maicii Domnului, Neamt, Nistru, nunta, Nunta la Manastire, On earth as it is in heaven, Orthodox, Orthodoxy, Ortodox, Ortodoxia Romana, Ortodoxie, Paltin, Paradis, Parintele Arsenie, Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Atanasie, Parintele Calciu, Parintele Cleopa, Parintele Filotheu Balan, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ilie Cleopa, Parintele Ioanichie, parintele ioanichie balan, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Justin pe Frontul de Est, Parintele Teofan, Pateric, Pe-un picior de plai, Pe-un picior de plai pe-o gura de rai, pelerinaj, Pelerinaj la Manastiri, Petru Voda, Poiana Marului, Portile Raiului, Portofolio, Portofoliu, Post, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Precum in cer, Precum in cer asa si pe pamant, Precum-in-cer.ro, Preotia, Prut, Pustie, Pustnic, Putna, Razboiul Sfant, rezistenta armata anticomunista, rezistenta din munti, Romania Mare, Romanian Orthodoxy, Romanian Photographers, Romanian Photography, Roncea, rugaciune, Rugaciunea Domneasca, Sacrificiu, schimbarea la fata, Secu, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfanta Cuvioasa Teodora, Sfanta Parascheva, Sfanta Teodora de la Sihla, Sfantul Apostol Andrei, sfantul arhanghel mihail, Sfantul Daniil Sihastrul, Sfantul Paisie, Sfantul Paisie de la Neamt, Sfantul Pantelimon, Sfintele Taine, Sfintii Arhangheli, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sfintii inchisorilor, sihastria, Sihastru, sihla, Slava lui Dumnezeu pentru toate, Spovedania, Staret, Stefan cel Mare si Sfant, Sucevita, Taran, Taranul Roman, Teodora de la Sihla, Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor, Transhumanta, Transilvania, Transilvania Romana, Trei Ierarhi, Varatec, Viata la manastire, Viata manastireasca, Voronet, ziaristi online, ziua 4 Comments »„Doamna Cristina Nichituş Roncea a izbutit, prin arta sa, dar, mai ales, prin forţa sufletului, să coboare Cerul pe pământ şi să ne smulgă, fie şi pentru o clipă, din mizeriile cotidianului, pentru a ne înălţa într-o lume purificată. ”
Astăzi, 19 ianuarie, de la ora 18.00, Libraria „Sophia”, din strada Bibescu Vodă nr. 19, Bucureşti, găzduieşte lansarea albumului de fotografie „Precum în cer, aşa şi pe pământ”, semnat de Cristina Nichituş Roncea, şi o expoziţie cu fotografii din această lucrare.
În descrierea lucrării, academicianul Florin Constantiniu, cel care semnează şi cuvântul înainte al cărţii album, scoate în evidenţă faptul că acest album oferă „o imagine mai puţin obişnuită a vieţii ortodoxe din România”. „De obicei, lucrările de acest fel stăruie asupra valorii artistice a ctitoriilor – mănăstiri sau biserici de mir – din ţara noastră şi a comorilor de artă şi cultură – icoane, obiecte de cult, manuscrise, cărţi – păstrate între zidurile lor. De astă dată, însă, obiectivul fotografic a urmărit altceva: trăirea întru Domnul a celor care au căutat mântuirea prin desăvârşire, dar şi legătura lor cu lumea credincioşilor, în mijlocul cărora continuă să trăiască”, spune academicianul Florin Constantiniu.
Imaginile doamnei Cristina Nichituş Roncea ilustrează perfect aspectele caracteristice ale trăirii ortodoxe, „cu precădere în lumea monastică – înfrăţirea, atât de firească, într-o religie a iubirii, între cleric şi mirean”, subliniază acad. Florin Constantiniu. „Călugărul se roagă şi munceşte – ora et labora! –, iar laicul, beneficiar al ostenelilor celui dintâi, îl priveşte cu iubire şi respect. Într-o vreme când desacralizarea, confuzia şi, mai presus de toate, păcatul sunt atotputernice, fotografiile din acest album au putere reconfortantă. Doamna Cristina Nichituş Roncea a izbutit, prin arta sa, dar, mai ales, prin forţa sufletului, să coboare Cerul pe pământ şi să ne smulgă, fie şi pentru o clipă, din mizeriile cotidianului, pentru a ne înălţa într-o lume purificată. Cartea de faţă este, deopotrivă, o sursă de inspiraţie şi o chemare la împărtăşirea unor valori de esenţă divină. Indiferent de opţiunea celui care o va lua în mână – credincios sau ateu – cartea îi va fi de mare folos”, crede academicianul Florin Constantiniu.
„Mulţumesc, pentru buna primire şi îngăduinţă, tuturor preoţilor din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, surorilor, maicilor, fraţilor şi călugărilor din Mănăstirile Petru Vodă, Paltin, Sihla, Sihăstria, Secu, Neamţ, Agapia, Văratec, Humor, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Putna, Trei Ierarhi, Galata, Copou, Miclăuşeni, Catedrala Mitropolitană din Iaşi, Catedrala Patriarhală şi „Sfânta Maria” din Techirghiol”, spune autoarea albumului, Cristina Nichituş Roncea.
Sursa: Doxologia
Vezi si: Precum-in-cer
Vezi galeria în secţiunea Multimedia
Posted in Analize, Documentare, Editoriale, Top News Tags: 1940, 1941, 20 de ani de la ctitoria Manastrii Petru Voda, A photo journey into the Romanian Eastern Orthodox realm, acad. Florin Constantiniu, Academia Romana, adormirea maicii domnului, Agapia, Album de fotografie, Album foto in editie bilingva, Amin, Anghel Papacioc, anticomunism, Arbore, Arsenie Papacioc, Basarabia, basarabia romana, biserica, Biserica Ortdoxoa Romana Biruitoare, Biserica Ortodoxa Romana, Biserici si Manastiri, BOR, Botezul, Bucovina, Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca, Calea Sfintilor, Calugari, Calugarul, Caminul de batrani de la Petru Voda, Caminul de copii de la Petru Voda, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala, compania, Copou, Corneliu Codreanu, Craciun, Craciun la Manastire, Credinta, Crestinarea romanilor, Crestinism Romanesc, Crestinismul la Dunare, Cristina Nichitus, Cristina Nichitus Roncea, Cristina si Victor Roncea, Ctitoria Parintelui Justin, Cu noi este Dumnezeu, Cununie, Cuvant Inainte de Florin Constantiniu, Dacii liberi, Detinuti politic, Doamne ajuta, Dobrogea, Eastern Orthodoxy, Editura Compania, Eminescu, Familia Ortodoxa, Fiul lui Dumnezeu, florin constantiniu, Fotograf, Fotografa Cristina Nichitus, Fotografi din Romania, Fotografi Romani, Fotografie, Fotografii din manastiri, Frontul de Est, Frumusetile Romaniei, Galata, GANDIREA, Gura de Rai, Gurile Dunarii, Hristos in mijlocul nostru, Humor, Iarna la Manastire, iasi, Iisus Hristos, Impartasania, Inalt Preasfintitul Teofan, Invatatura lui Hristos, IPS Teofan, Isihastru, Iustin Parvu, Justin Parvu, maica domnului, Manastirea “Sfanta Maria” din Techirghiol, manastirea petru voda, Manastiri, Manastiri din Moldova, Manastiri din Romania, Mantuitorul, Marea Neagra, Maresalul Ion Antonescu, Martirii anticomunisti, Marturistitorii, Maslu, Mediafax, Mesterul Manole, Miclauseni, Mihai Eminescu, Miorita, Mirungerea, Miscarea Legionara, Mitropolia, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Teofan, Moldovita, Monahi, Monahii, Monahul Filotheu, Mos Craciun, Muntii Neamtului, Nasterea Maicii Domnului, Neamt, Nistru, nunta, Nunta la Manastire, On earth as it is in heaven, Orthodox, Orthodoxy, Ortodox, Ortodoxia Romana, Ortodoxie, Paltin, Paradis, Parintele Arsenie, Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Atanasie, Parintele Calciu, Parintele Cleopa, Parintele Filotheu Balan, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Ilie Cleopa, Parintele Ioanichie, parintele ioanichie balan, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Parintele Justin pe Frontul de Est, Parintele Teofan, Pateric, Pe-un picior de plai, Pe-un picior de plai pe-o gura de rai, pelerinaj, Pelerinaj la Manastiri, Petru Voda, Poiana Marului, Portile Raiului, Portofolio, Portofoliu, Post, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Precum in cer, Precum in cer asa si pe pamant, Precum-in-cer.ro, Preotia, Prut, Pustie, Pustnic, Putna, Razboiul Sfant, rezistenta armata anticomunista, rezistenta din munti, Romania Mare, Romanian Orthodoxy, Romanian Photographers, Romanian Photography, Roncea, rugaciune, Rugaciunea Domneasca, Sacrificiu, schimbarea la fata, Secu, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfanta Cuvioasa Teodora, Sfanta Parascheva, Sfanta Teodora de la Sihla, Sfantul Apostol Andrei, sfantul arhanghel mihail, Sfantul Daniil Sihastrul, Sfantul Paisie, Sfantul Paisie de la Neamt, Sfantul Pantelimon, Sfintele Taine, Sfintii Arhangheli, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sfintii inchisorilor, sihastria, Sihastru, sihla, Slava lui Dumnezeu pentru toate, Spovedania, Staret, Stefan cel Mare si Sfant, Sucevita, Taran, Taranul Roman, Teodora de la Sihla, Totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor, Transhumanta, Transilvania, Transilvania Romana, Trei Ierarhi, Varatec, Viata la manastire, Viata manastireasca, Voronet, ziaristi online, ziua No Comments »
Ziaristi Online
January 3rd, 2013 
VR 
