Dupa câteva saptamâni, din modest sef de sectie dar redactor sef de facto, Bacanu a ajuns directorul titrat al ziarului, iar mai târziu avea sa se treaca pe frontispiciul ziarului si ca „fondator”. Fondator la un ziar care exista de prin 1943-1944 si pe care-l facusera de fapt comunistii Lucretiu Patrascanu, Grigore Preoteasa si altii!
“Cui ne lăsaţi pe noi, moldovenii? De ce suntem rupţi din coasta Moldovei şi trăim pe celălalt mal al Nistrului? Fraţii noştri! Nu ne lăsaţi, nu ne lepădaţi şi nu ne uitaţi! Şi dacă ne veţi uita, noi malul Nistrului îl vom săpa şi vom îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru!” – Toma Jalbă, reprezentant al românilor transnistreni la Congresul ostaşilor moldoveni din octombrie 1917
Documentarul folosit în realizarea acestei fresce rebreniene, care se întinde pe o perioadă de 70 de ani, a constat în amintiri şi anecdotică de familie, corespondenţă de familie, documente originale, volume biografice şi autobiografice, jurnale, extrase din presa vremii respective.
“Coincidenţa de nume dintre dinastia fondatoare a Basarabilor şi numele de Basarabia a fost prea izbitoare şi prea tentantă pentru ca istoricii să nu stabilească imediat legătura: primii Basarabi au stăpânit arealul pruto-nistrean şi au lăsat ca moştenire/amintire numele lor acelei zone. Logic, interpretarea este acceptabilă, dar, repetăm, baza documentară rămâne fragilă.”
“Pentru a reduce într-adevăr populaţia, rapid, va trebui să trimiteţi toţi bărbaţii la luptă şi să ucideţi un număr semnificativ de femei fertile… Cel mai rapid mod de a reduce populaţia este prin foamete, ca şi în Africa, sau prin boli cum ar fi Moartea Neagră“
Introducere in sfanta simplitate a logicii: Larry Watts, in cartea sa, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni”, cu trimitere la mii de documente clasate, dezvaluie identitatea mai multor agenti sovietici din Romania, activi atat inainte cat si dupa 1989. Drept urmare, din intreaga Romanie, istoricul american Larry Watts este atacat doar de Vladimir Tismaneanu – pe un portal infiintat cu sprijinul material al Retelei Soros – si de revista “22″, organul de presa al GDS, organizatie infiintata – cu sprijinul financiar al aceluiasi George Soros – de catre Andrei Plesu si Ion Iliescu impreuna cu Silviu Brucan, acasa la Ascanio Damian (*), cumnatul si vecinul lui Plesu din strada Paris, locatie unde s-au refugiat “revolutionarii” numiti in zilele loviturii de stat din decembrie 1989. Larry Watts, pe langa faptul ca este doctor in istorie, este si un expert in securitate, care in perioada anilor ’90 a avut mandat oficial din partea Statelor Unite ale Americii pentru a contribui la reformare principalelor servicii de informatii ale Romaniei. Un studiu al lui Larry Watts pe acesta tema este cuprins in revista CIA Studies in Intelligence: VOL. 48, NO. 1, 2004 Unclassified Edition: Conflicting Paradigms, Dissimilar ContextsIntelligence Reform in Europe’s Emerging Democracies by Larry L. Watts. Sa recapitulam: un specialist american in intelligence publica prima parte a unei carti-monument in care deconspira agenti sovietici pe banda si demanteleaza mecanismele KGB si GRU anti-Romania de dinainte de caderea lui Ceausescu, pregatind terenul stiintific pentru perioada 1989 si cea post-sovietica. Singurii care il ataca din intreaga Romanie sunt Tismaneanu si scribii GDS. Mai e nevoie de vreo explicatie?
“Intelligence is about creating and adjusting stories; questions not asked or stories not imagined by policy are not likely to be developed by intelligence. Perfect accuracy should not be expected from intelligence when oftentimes policymaker focus is not in the right place and the right questions are not asked.”
Intr-un raspuns la o solicitare transmisa de subsemnatul, pe 21 decembrie a.c., Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in Cazul Trosca – Erou-Martir, se afirma, in principal, urmatoarele:
“Referitor la cererea dumneavoastra de reanalizare a modului în care a fost solutionata petitia initiala referitoare la “cazul Trosca C.N.S.A.S.”, prin care ne învederati aspecte ce ar putea conduce la anularea decretelor de retragere a titlului de Erou-Martir al Revolutiei Române din Decembrie 1989 pentru Cotuna Eugen Trandafir, Coman Dumitru si Trosca Gheorghe va informam faptul ca verificarea legalitatii acestora face obiectul mai multor dosare ce se afla în curs de solutionare pe rolul instantei de contencios administrativ.”
Vartan Arachelian: Felicitări pentru premiul obţinut din partea Fundaţiei ,,Nişte ţărani”, un premiu binemeritat pentru un volum pentru care cred că orice istoric poate să vă invidieze. Am scrisîn Clipadespre carteaFereşte-mă, Doamne, de prietenişi trebuie să repet câteva dintre calităţile remarcabile ale ei. În primul rând aş remarca faptul că v-aţi propus să încadreze istoria politică a României din perioada comunistă în istoria secolului trecut; cele patru decenii n-au fost o paranteză, n-au avut parte decât într-o câtime de ocupaţie militară, iar în rest de ocupaţie ideologică. De ce îi e greu unui român să facă un astfel de demers integrator? Din varii motive, dar, bănuiesc că, în primul rând, pentru că politica externă, în deosebire de cea internă – insuportabil de ideologizată -, a devenit repede pragmatică, ghidându-se după principii de tip liberal, ca să folosesc caracterizarea dumneavoastră. E încă riscant pentru un istoric să definească profilul real al acestei politici, fără a fi catalogat drept un nostalgic? Probabil. Aş vrea, de asemenea, să mai evidenţiez o altă calitate şi anume bogăţia surselor din care cea mai mare parte dintre documentele citate sunt acum la prima lectură publică, documente care erau menite să fie distruse de autorii lor, graţie salvării acestora în ultimul ceas însă, cercetătorul laborios şi îndrăzneţ care sunteţi, ne-a oferit o operă atât de cuprinzătoare încât ne sunt clare şi premizele unui volum doi pe care, probabil, l-aţi şi scris şi el va explica, sunt sigur, de ce Revoluţia română din 1989 a avut un cu totul alt profil şi un cu totul alt preţ decât schimbările de regim din celelalte ţări comunizate.
Larry L. Watts: Da, vreau să precizez că proiectul acestui volum nu arăta aşa de la început. Vroind să scriu iniţial despre serviciile secrete din România mi-am dat seama că, exceptând primii ani de ocupaţie sovietică şi de instalare la putere a comuniştilor, în deceniile care au urmat, însă evoluţia acestora a fost cu totul alta, chiar în contra sens cu instituţiile similare din celelalte ţări din Pactul de la Varşovia. Interesant e că am observat, făcând documentarea necesară pentru o astfel de carte, că această traiectorie diferită, cale diferită, urmată chiar pe contra sens, cum spuneam, a continuat un timp – doi, trei ani – şi după Revoluţie. Într-adevăr, deşi politica acestor servicii era emanaţia unor puteri comuniste ele se deosebeau fundamental. De ce? Cercetarea cauzelor m-a condus departe în timp până la opiniile pe care Marx şi Engels le-au exprimat despre români, opinii preluate de partidele comuniste aşa-zise frăţeşti. Analiza lui Engels din ianuarie 1949, de exemplu, despre anul revoluţionar 1848 din centrul Europei trăgea concluzia că românii sunt „suporteri fanatici ai contrarevoluţiei şi vor rămâne astfel până la extirparea lor sau pierderea caracterului lor naţional…” Şi mai departe: „Dispariţia lor de pe faţa pământului va fi un pas înainte.” Această evaluare incredibil de şovină a lui Engels despre revoluţia din 1848, era prilejuită de opoziţia românilor, ca şi a slavilor din sud, la acţiunea lui Lajos Kossuth. De ce erau împotrivă? Se vorbeşte puţin, chiar în surdină despre motivul acelui refuz, nimic altceva decât concepţia retrogradă a revoluţionarului maghiar, despre viziunea sa despre democraţie, depăşită chiar pentru acele timpuri. Ea era similară cu a anticilor greci care vedeau democraţia excluzându-i pe sclavi de la beneficiile ei, chiar în dauna sclavilor. Aşa şi Kossuth, era democrat dar nu şi prin includerea românilor şi a slavilor printre beneficiarii libertăţilor pentru care se făcea revoluţie, ci excluzându-i. Kossuth, îmi pare rău că aşa stau lucrurile, îi considera pe slavi şi pe români ca fiind popoare înapoiate. Opiniile lui Marx şi Engels au fost preluate ca precepte sfinte de Lenin şi Stalin, care, tot aşa, au considerat, la rândul lor, aceste popoare ca fiind barbare, sălbatece, nişte gunoaie care trebuiesc înlăturate de pe scena istoriei. Aceste concepţii şovine explică faptul că în perioada interbelică a existat o colaborare extraordinară între Stalin şi Horthy, inclusiv în probleme care interesau România.
Până pe 10 ianuarie 2012 bucureştenii care trec prin faţa Palatului Şuţu vor putea “citi” câte un “Cuvânt înainte” dintre o serie de poveşti adevărate surprinse de fotojurnalişti români în 2011, anunta Puterea.ro.
Expoziţia conţine câte trei fotografii de introducere pentru fiecare dintre cele 22 de fotoreportaje care pot fi vizionate în aer liber pe gardul Palatului Şuţu din Bucureşti. Aceste fotografii reprezintă munca a 17 fotojurnalişti români din anul 2011. Expoziţia va putea fi vizionată şi la Londra, în luna ianuarie 2012.
Această expoziţie în aer liber este conceputa si organizată de compania Inquam Photography condusa de energicul fotograf Ovidiu Micsik şi este deja la a doua ediţie. Ideea de a aduna mai multe poveştiri reale din anul acesta a reuşit să adune fotojurnalişti români cu subiecte din întreaga lume. Trecătorii pot astfel descifra un “cuvânt înainte” a unor poveşti din Londra, Sudan, Islanda, Grecia, Siria, Bulgaria şi România.
In premiera, fotografii din Albumul “Precum in cer asa si pe pamant”, de Cristina Nichitus Roncea, si care fac parte dintr-o expozitie personala in curs de organizare, sunt expuse si in Piata Universitatii, gratie initiativei Inquam Photography.
Mai multe informaţii despre poveştile expuse găsiţi pe pagina de Facebook
Fotojurnaliştii şi poveştile lor în această expoziţie:
*Adrian Scutariu despre “Cătălin, dependent”
*Andreea Câmpeanu despre: „O lume a femeilor în Sudan”
*Andrei Pungovschi despre „Agora modernă”
*Bogdan Chesaru despre „Roma informal setters”
*Bogdan Dincă despre „Familie săracă în Vama Veche”
*Bogdan Maran despre „Britain Royal Wedding”
*Cristian Nistor despre „Mutare nou născuţi, spitalul Caritas”
*Cristina Nichituş Roncea despre „Precum în cer aşa şi pe pământ”
*Daniel Mihăilescu despre „Romania-Europe-environment-heritage”
*George Călin despre „New Conservatism in Europe Impedes Two of Its Nations”
*Ioana Cîrlig despre „Islanda”, „Bucureşti”
*Mugur Vărzariu despre „Pirita informal roma settlement”, „Ethnobotanics”, „Syria”
*Octav Ganea despre „Legal Non Stop”, „See: New Perspectives”
*Ovidiu Micsik despre „Letea, dificultăţi de trai şi 100 km înapoi spre dispensar”
Imaginile doamnei Cristina Nichituş Roncea ilustrează perfect aspectele caracteristice ale trăirii ortodoxe, cu precădere în lumea monastică, înfrăţirea, atât de firească, într-o religie a iubirii, între cleric şi mirean. Călugărul se roagă şi munceşte – ora et labora! –, iar laicul, beneficiar al ostenelilor celui dintâi, îl priveşte cu iubire şi respect.
Cu inima omul duce crucea cu el şi doar aşa poate petrece orice răscruce, alegerea drumului, oricare ar fi, făcându-se înainte de a călca prin răscruce. În felul ăsta drumul omului devine calea cerului: precum în cer aşa şi pe pământ.
Părintele Efrem, Stareţul Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte, a fost arestat abuziv in Ajun de Craciun. Ortodocsi din intreaga lume protesteaza. Iata scrisoarea pe care puteti sa o trimiteti si Dvs, din solidaritatea crestina fata de soarta unui sfant Parinte:
Scrisoarea de condamnare a deciziei
Către
Preşedintele Republicii Elene
Primul ministru al Guvernului Elen
Procurorul General al Curţii Supreme de Justiţie
24 Decembrie 2011
Onoraţi domni,
Dezaprobăm detestabila „crimă” judecătorească care a avut loc la Atena, în 23 Decembrie 2011, împotriva Bisericii şi a persoanei Părintelui Efrem, Stareţul Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte.
Ura şi nedreptatea ce caracterizează această hotărâre de arest preventiv a Părintelui Stareţ sunt dovedite de următoarele aspecte:
1. Momentul hotărârii: ajunul praznicului Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos.
2. Desfăşurările impresionante de forţe înarmate ale poliţiei, cu scopul de a bloca ieşirile din Sfântul Munte, în momentul în care avocatul Părintelui Stareţ declarase public intenţia egumenului Efrem de a se prezenta de bunăvoie la Poliţie.
3. Pedeapsa arestului preventiv se aplică persoanelor care sunt suspectate de tentativă de repetare a delictelor de care sunt acuzate.